Munții Aninei: Vârful Leordiș.

Carpații Occidentali se împart în trei grupe: 

1. Grupa nordică, alcătuită din Munții Apuseni, cel mai înalt punct aflându-se pe vârful Cucurbăta Mare cu altitudinea de 1849 din Munții Bihor.
2. Grupa sudică, alcătuită din Munții Banatului, cel mai înalt punct pe vârful Piatra Goznei cu altitudinea de  1447m din Munții Semenic.
   
3. Munții Poiana Rusca, un grup montam separat ce face legătura intre grupa nordica și grupa sudica.

Din grupa Munții Banatului fac parte: Munții Almăjului, Munții Dognecei, Munții Locvei, Munții Semenic și Munții Aninei despre care voi scrie acum. Masivul este cunoscut îndeosebi pentru câteva obiective turistice importante din România, cum ar fi: Cascada Bigăr, Rezervația Naturala Cheile Nerei, Ochiul Bei - Cascada Beusnița, Cascada Moceriș sau Cascada Cârșa. Toate aceste obiective și traseele lor sunt foarte mediatizate în mediul online și nu numai. Noi vom urca pe un traseu aproape deloc cunoscut, spre cel mai înalt punct din Munții Aninei. Vârful Leordiș, sau Leordișului cum îl găsim trecut pe unele hărți, are altitudinea de 1159.7m conform hărții topografice din România, 1160m fiind înălțimea oficiala. Traseul nu excelează ca  frumusețe la nici un capitol, și clar nu poate fi comparat cu crestele semețe ale Retezatului sau a Făgărașului, dar în schimb aici vei găsi liniștea muntelui, vei fi departe de aglomerația din Cheile Nerei sau de la cascada Bigăr. Cel mai probabil acest articol va fi folositor doar celor ce doresc ca și mine să ajungă pe cele mai înalte culmi a tuturor masivelor din țară. Odată atins și acest vârf vom termina lista Munților Banatului. 

Traseu Vârful Leordișului

sat Moceriș - Cascada Moceriș - vârful Leordiș
marcaj: TA

Data: 9 aprilie 2023

Coordonate intrare în traseu: 44°52'20.8"N 21°55'06.1"E

Durata: 9h

Distanta parcursa: 30,33km

Diferențe de nivel: 1136m

Dificultate: mediu/dificil (datorita lungimii traseului)

Starea marcajelor: până la cascada Moceriș bună, apoi marcajele sunt rare, greu de urmărit.

Tipul Traseului: dus întors

Surse de apa: -

Obiective: Vârful Leordiș

Track GPS: Vârful Leordiș (Leordișului) 1160m, Munții Aninei.

Distribuie pe:

În urma cu 4 ani am mai fost la Cascada Moceriș, parcurgând o parte din acest traseu. De atunci au apărut câteva modificări ale traseului pe care le voi descrie mai jos. În capătul satului Moceriș, chiar în dreptul ultimelor case, este un loc de parcare unde am lăsat mașinile. La început eram hotărât să parcurg prima parte până aproape de cascadă cu mașina, dar de teama drumului am decis sa mergem pe jos, și bine am făcut. Drumul traversează pârâul Moceriș de mai multe ori, iar pe o porțiune destul de mare, merge chiar prin albia pârâului. Față de data trecuta drumul este mult mai degradat, apa spălând destul de adânc scoțând la iveala bolovani mari. Pentru cei 4km pe sens, nu merita sa îți rupi mașina. Ora 9:35 pornim pe poteca frumos păstrata printre gospodăriile localnicilor. 

După circa 250 metri găsim indicatorul spre cascada Moceriș și Vârful Leordiș. Pe indicator scrie că avem 4 - 4:30h până pe vârf. Noi am ajuns la ora 14:20.

După circa 15 minute ajungem la o stână. Un câine legat în lanț, foarte gălăgios, ne lătra să nu-i călcăm teritoriul. O femeie își făcea treaba prin ogradă, până când ne-a văzut, și cu zâmbetul pe față, își lasă treburile, și iese din curte spre noi. La un moment dat se întoarce încruntându-se, ocărând bietul cățel ce făcea gălăgie lătrând cu furie la noi:

- Taci mă, marș la locul tău.

- Buna ziua, zic eu. 

- Buna ziua, zice femeia, revenindu-i zâmbetul la loc,

- Da' unde mergeți, continuă ea iscoditoare.

- Vrem să urcăm pe vârful Leordis.

- Și mergeți pană acolo, doar ca să va urcați pe el? zice femeia contrariată, mai degrabă decât mirată. Mi-am adus aminte de o tura prin Apuseni, mergând spre Peștera Ghețarul de la Scărișoara, am trecut pe lângă un moș, care la fel de mirat de ceea ce facem, ne-a spus. 

"- Da' zo pentru gaura aia bateți drumul până acolo? hai să vă dau io de lucru, să nu obosiți degeaba".

 După ce ne-am luat la revedere de la femeie, am observat că a rămas în drum uitându-se după noi și cel mai probabil și ea gândea la fel ca moșul. Degeaba încerci să-i explici că și noi avem locuri de muncă la rândul nostru, iar atunci când ne cățărăm pe munți o facem duminica sau la sărbători când toți ceilalți se odihnesc. Oboseala pe care o simțim după drumeție este una plăcută, care ne încarcă cu energie pentru următoarea săptămână de munca, asta cred că e cel mai greu de explicat.    

Poteca ocolește drumul în câteva locuri. Diferența de anul trecut este ca atunci când poteca cobora pe drum și trebuia traversat pârâul Moceriș, podețele amenajate din trunchiurile de copaci nu mai sunt, îngreunând astfel traversarea. 

Găsim un indicator ce ne zice ca mai avem 40 minute până la cascadă, noi de acolo mai avem încă mult de mers până la vârf.

Ajungem în dreptul ultimei gospodarii, unde găsim vizavi o mică cascadă. Apa este adusă printr-un canal artificial special pentru moară. Atunci când aceasta nu este folosită apa este "lăsată" să curgă liberă, formând cascada. Ora 10:37

După circa 500 metri ajunge m în dreptul Cascadei Moceriș, și ne decidem să o vizităm la întoarcere. Noi continuăm pe drumul ce face o curbă largă spre stânga.

Ajungem la o împrejmuire unde drumul continuă înainte dar noi trebuie să cotim dreapta pe lângă gard. Cu greu se observă marcajul pe copacul din capătul gardului. De aici continuăm pe pajiște, urcușul este ceva mai accentuat, dar nu foarte tare. ora 10:54

În câteva minute ajungem într-o poiană, pe care o traversăm. ora 11:09 

După circa 15 minute ajungem la bifurcația asta. Intuiția mi-a spus să continui pe cel din dreapta care se vede și că ar fi cel mai circulat. Dar nu foarte departe drumul s-a înfundat, și am fost nevoiți să o luăm stânga prin bălării, pentru a reveni pe poteca marcata. Dacă ajungi aici, ține stânga, nu te lăsa indus greșit de intuiția mea. 

În circa 50 minute ajungem la un drum. ora 11:54

După câteva minute am ajuns la o gospodărie. ora 12:02

drumul continua prin curtea ei

După 100 de metri ajungem la un drum ce se vede a fi mult mai circulat.

Continuăm pe drum și după circa 2,6 km găsim un alt indicator ce ne spune că mai avem 1 oră și jumătate până pe vârf. Ora 12:49

Ieșim din pădure și găsim un stejar bătrân, în apropiere ar trebui să fie Avenul Stâna lui Ivașcu, pe care ne decidem să îl căutăm la întoarcere.  De aici marcajele vor fi destul de rare, dar vom continua pe drum care ne duce până la poalele vârfului.

la un moment dat trecem pe lângă o căsuță mică. Ora 13:17

Drumul devine din ce în ce mai greu vizibil, în fața noastră se vede vârful împădurit și înzăpezit. marcajul TA a dispărut, sau nu l-am mai găsit noi.  Nu mi-am făcut griji pentru ca am track cu traseul și ma orientam după aplicația Wikiloc unde mi-am încărcat traseul.

După 1,2 km de la căsuță am ajuns la o construcție prăbușita. Aici în zonă apare pe harta, o peșteră, dar noi nu am găsit-o. În acest punct cotim stânga prin pădure. Ora 13:33

Continuăm prin pădure circa 200m.

După câteva minute ajungem la un drum unde întâlnim marcajul triunghi rosu, marcaj ce nu l-am găsit pe nici o harta. Ora 13:41

Continuăm dreapta pe drum vreo 300 sute de metri.

indicatorul întâlnit ne spune să viram stânga și că mai avem circa 20 minute. Ca prin farmec aici reapare și marcajul triunghi albastru. Ora 13:44

Continuam pe drum circa 400m

Imediat cum începem sa câștigăm un pic de altitudine zăpada este tot mai mare.

La un moment dat părăsim drumul și cotim stânga prin pădure, urmărind marcajele. Ora 13:53

Uneori regăsim ambele marcaje. Continuam prin pădure fără poteca.

După circa 900 metri de mers prin pădure ajungem la vârf, unde găsim un indemn foarte fain. " Pune o piatra, vei fi mai optimist." Am zâmbit și bineînțeles ca am contribuit și noi cu o piatră.

vârful Leordis 1160m, mai sus de atât nu se poate în acest masiv.

Pe vârf am găsit un indicator ce ne spune ca sunt 5 ore până la DJ 571B (Nera).

Imortalizam bucuria momentului cu o poză de grup.

Distribuie pe:

TikTok

@jurnaldedrumetii.ro #jurnaldedrumetii #pevisenusepunepraful #trekking #hiking #drumetii #romania #5pasidebine #misiuneatiktok #călătorii ♬ Startup (60 seconds) - TimTaj

Vizavi de vârful Leordis se află vârful Cârșa Mare 1097m, al doilea vârf ca înălțime din acești munți.

Drumul de întoarcere îl facem aproximativ pe același traseu, doar ca la început am continuat pe marcajul TR, până la un punct unde acesta cotea spre dreapta, acolo noi am continuat spre stânga pentru a ajunge înapoi în satul Moceriș. Ora 15:26

Nu putem să nu ne oprim pentru un moment, să admiram familia de stejari ce sfidează împrejurimile cu înălțimea lor. ora 15:58

Ajunși în zona Avenul Stâna lui Ivașcu, ne oprim să îl căutăm. 

Fie nu l-am găsit fie acesta este colmatat. ora 16:05

Asa cum am promis la întoarcere ma abat de pe poteca sa vad Cascada Moceriș ce ma surprinde cu un debit de apa impresionant. ora 17:38

În final revenim în satul Moceriș, unde am lăsat mașinile. Aici se poate vedea și locul de parcare care este suficient pentru mai multe mașini. Ora 18:38

Distribuie pe:

Track GPS:

Acces:

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Citeşte mai mult >

Munții Giurgeului: Vârful Prișca 1544m.

Prin secolul al 13-lea în Munții Giurgeului a fost construită o stație de veghe prin care locuitorii din zonă erau avertizați de atacurile tătare ce veneau dinspre Moldova spre Transilvania. Pe vârful muntelui grănicerii au ridicat un stâlp înalt de 15-20 m în vârful căruia era o ladă din lemn plină de smoală ce era aprinsă pentru a avertiza localnicii, numită copacul vacarm. În apropierea copacului era o construcție unde erau staționați 5-10 grăniceri. Prin anul 1241 atacurile s-au înmulțit, satele erau incendiate, locuitorii erau răpiți, asasinați sau luați în robie. În 1283, 1284 și 1285 locuitorii din Gheorgheni au învins hoardele tătare. Din 1453 când tătarii au devenit vasalii turcilor, atacurile au început sa fie un pericol pentru locuitori. Apar de asemenea și trupe de cazaci ce devastau ținutul.

De mult timp mi-am dorit să ajung în acest masiv.  Cu toate că locuim la o distanță de peste 3 ore cu mașina, am ales să facem tura într-o singura zi, chiar dacă este foarte obositor. Practic tura a durat mai mult de 15 ore dacă e să luam în considerare și deplasarea până acolo. Vârful Prișca este cel mai înalt vârf din Munții Giurgeului și automat este înscris pe lista cu vârfurile ce musai trebuie să le ating. Este bine de știut, pe unele hărți a fost preluata toponimia locală a locuitorilor maghiari, vârful îl găsiți cu denumirea de Piricske, pe harta topografica apare cu denumirea de  Vârful Prișca cu altitudinea de 1543,8m.

Munții Giurgeului sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani ce aparțin de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Masivul se împarte în 3 subgrupe:

1. Munții Borsecului ce sunt situați în partea de nord a Munților Giurgeu, delimitată de văile pârâielor Secu și Răchitișul Mare și apoi ale râului Bistricioara spre nord, respectiv Depresiunea Jolotca, Pasul Țengheler și valea pârâului Putna spre sud.
2. Munții Ditrăului în partea centrala, delimitați de Depresiunea Jolotca, Pasul Țengheler și valea pârâului Putna spre nord, respectiv pârâul Putna Întunecoasă și valea Belcina spre sud.
3. Munții Voșlăbenilor situați în partea de sud între Gruiul Sândominicului la sud și valea Belcina la nord. 

Azi vom urca din orașul Gheorgheni pe traseul marcat cu CR ce face legătura cu traseul de creasta marcat cu BR undeva sub vârful Tătaru. Noi nu vom ajunge până acolo, destinația noastră se oprește pe vârful Prișca, de unde vom coborî înapoi spre Gheorgheni pe traseul marcat cu PR ce vine din Lăzarea și continuă pe sub Prișca și coboară în oraș pe Culmea Fagul Cetății apoi pe la Cetatea Both.

Traseu Vârful Prișca, Munții Giurgeului.

Gheorgheni - Muntele Ciobot -  Vf. Ciobot 1090m (Szent Anna csucs) - Vf. Chiuruțul Mare 1314m  (Bukkfa Teto csucs)- Vf. Prișca 1544m (Piricske csucs) - Culmea Gheorghenilor
marcaj: CR

Vf. Prișca 1544m - Izvorul Cetății 1423m - Culmea Fagul Cetății - Cetatea Both - Gheorgheni

marcaj: PR

• Data: 02.04.2023
• Coordonate intrare în traseu: 46°43'50.0"N 25°36'52.6"E
• Durata: 6h8'
• Distanta parcursa: 20.8km
• Diferențe de nivel: 897m
• Dificultate: mediu/dificil (din prisma distantei parcurse, fără porțiuni expuse )
• Starea marcajelor: destul de rare, pe alocuri vechi și greu de urmărit
• Tipul Traseului: Circuit
• Surse de apa: nu sunt
• Obiective: Vârful Prișca - cel mai înalt punct din Munții Giurgeului.
• Track GPS: Vârful Prișca, Munții Giurgeului.

Distribuie pe:

Am ajuns la punctul de intrare în traseu la ora 8:45 . Imediat am și plecat să lăsăm două mașini la punctul de ieșire de pe traseu, distanța dintre ele fiind la cca 2 km. Am fost inspirat să fac asta mai ales că la final a venit ploaia. Traseul ne duce prin Gradina Csiki. Semnul de interzicere se referă strict la accesul auto.

intrare în Grădina Csiki ora 9:00

După cca 300m părăsim aleea asfaltată și cotim stânga prin pădure.

In apropiere găsim în pădure un panou informativ cu animalele ce pot fi văzute în Grădina Csiki.

După 700m părăsim pădurea și cotim stânga pe plaiul ce se deschide în față. De aici continuăm pe un drum de acces, marcajele vor fi mai rare, dar cu atenție se pot urmări. Am avut nevoie de 15 minute pentru a traversa grădina.

Ieșire din pădure(grădină) ora 9:15

Ieșind din pădure putem privi în jur. Norii încărcați și grei se dau în spectacol, dându-ne de înțeles că azi avem șanse mari sa fim plouați. Știam asta, prognoza meteo era cu șanse mari de ploaie după ora 14. Sperăm ca la ora aceea să fim spre finalul traseului.

În spate se vede orașul Gheorgheni învăluit de cețuri, fumul coșurilor dându-i un farmec medieval.

Pe vârful Ciobot (Szent Anna) găsim o capelă veche și steagul secuilor arborat. Capela este așezată strategic pentru a putea fi văzută de la depărtare, iar vârful ne oferă niște priveliști fantastice asupra orașului Gheorgheni, și a împrejurimilor.

Capela Szent Anna ora 9:47

Capela construită prin anii 1600 avea un mic altar pe care era pusă statuia sfintei Anna. În capelă mai erau bănci și o masă pe care erau depuse vesmintele liturgice. În fiecare miercuri de dinaintea paștilor, la ajunul paștilor și în ziua de Sf. Anna credincioșii armeni veneau și se rugau, iar în dimineața de după înviere urcau la capelă pentru sfințirea alimentelor, punând focuri în aer liber. Dea lungul secolelor Asociația Flăcăilor organiza procesiuni, credincioșii fiind invitați la o masă comună.

În capelă se vede statuia sfintei Anna așezată pe micul altar.

Coborând de la capela Sfintei Anna vedem în față Vârful Prișca unde trebuie să ajungem. În zona asta marcajele sunt greu de găsit, dar având vizibilitate am putut să ne orientăm destul de ușor, track-ul GPS făcut de acasă l-am folosit arareori. Imediat cum am coborât un ciurdar ce își păzea vacile ne-a văzut și a legat câinele, apoi se grăbea vădit să ne iasă în cale. Spre surprinderea noastră nu a cerut țigări, asa cum eram obișnuiți pe munte cu ciobanii. El a vrut doar să ne salute și să ne avertizeze că ursul da târcoale, cu toate că se chinuia să vorbească în română. Frumos din partea lui.

Am găsit și un loc fain de popas unde am stat doar cât să facem o poză :).

Pe hartă apare ca fiind o stână, dar marimea clădirii îmi lasă impresia că de fapt ar avea altă destinație. Am parcurs până aici cca 5,7km.

stână'' ora 10:49'

Imediat după ce trecem de stână, găsim o urmă proaspătă de urs, ce adeveresc spusele ciurdarului binevoitor.

Ajungem într-o zona împădurită, dar și cu poieni, prin care vom înainta până în apropierea vârfului.

Vârful Prișca se vede în față dar si drumul pe care trebuie sa îl urmăm.

Suntem la o bifurcație de drumuri unde un stâlp de lemn ne indica direcția spre dreapta.

ora 11:29

După zece minute am ajuns la bifurcația cu marcajul PR ce continuă spre dreapta, traseul pe care vom coborî. Indicatorul este fixat pe un copac și îți da impresia cătraseul continuă spre stânga. Noi de fapt am venit de undeva din spatele acestui indicator și vom continua înainte pe marcaj CR(zona este slab marcată, aici ne-am folosit de track-ul GPS), și după ce trecem de vârful Prișca vom reveni în acest traseu.

ora 11:39

Aici iarna încă mai are de spus câte ceva, zăpada insistă cu încăpățânare să acopere poteca.

După 500 de metri ajungem la o cruce așezată într-un punct de belvedere spre orașul Gheorgheni.

Cruce ora 11:54

Vârful Prișca se afla la 20 metri stânga de cruce, în pădure, unde găsim un pupitru, de unde le zic cateva cuvinte. Bineteles că facem și o poză in stilul nostru caracteristic de oameni serioși.

Vârful Prișca ora 11:54'

Revenim la crucea metalică de unde ne bucurăm de priveliști. Norii grei ce stau călare peste munte nu prevestesc nimic bun, așa că pauza o scurtăm pe cât posibil. Mai avem încă mulți kilometri pâna jos in Gheorgheni și apoi încă trei ore jumate spre casă.

 

La câțiva metri de cruce găsim câteva indicatoare fixate pe un molid. Noi nu vom urmări nici unul din aceste indicatoare, ci vom continua spre dreapta, pe o potecă nemarcată spre marcajul PR cu care ne-am intersectat înainte de ultima urcare. Traseul marcat cu BA ce duce în pasul Rez Nyaka pe la casa de piatra. Traseul marcat cu TR ce duce tot în pasul Rez Nyaka dar prin pasul Tătaru - valea Ditrăului. Acest traseu merge împreună cu marcajul CR până în Pasul Tătaru.

Traseul de cicloturism spre vârful Tătaru.

Marcajul CR pe care am urcat noi din Gheorgheni ce continuă spre Șaua Tătaru apoi spre traseul de creastă marcat cu BR.

ora 12:17

De pe vârf până la bifurcația cu marcajul PR am făcut cca 600 metri ce i-am parcurs în zece minute. Probleme de orientare nu am avut pentru că am urmat urmele lăsate de mașini. 

ora 12:27

După încă 1,7 km ajungem la o altă stână ce încă e pustie. E prea devreme să urce cu animalele aici.

ora 12:53'

Continuăm pe drum încă 2.5 km spre Vârful Fagul Cetății.

pe Vârful Fagul Cetății 1290m am făcut rapid o poză pentru al poziționa pe track.

Vârful Fagul Cetății 1290m ora 13:35'

de pe vârf am mai făcut încă o ora și ajungem la un desiș, unde am fost iar nevoiți să ne folosim de track-ul GPS. Marcajele se pierd la un moment dat prin pădurice, dar dacă ții culmea în coborâre te descurci fără probleme. Prognoza meteo s-a adeverit și a început sa plouă mărunt.

Ieșim într-o poieniță de unde putem vedea Cetatea Both și orașul Gheorgheni.

Regăsim marcajul pe un gard, înseamnă că suntem pe calea cea bună.

În zona asta iar se pierd marcajele dar dacă ții direcția te poți descurca.

Suntem chiar la poalele colinei unde se afla pe vremuri Cetatea Both.

Urcarea pe colină e plina de cruci de parcă am urca printr-un cimitir.

Legenda zice că "eroul numit Both a luptat până la ultima suflare împotriva oștilor trimise de Maria Terezia, însă nu avea nicio șansă împotriva unei armate net superioare numeric. Cetatea a fost incendiată, el a fost învins, însă trăiește în conștiința secuilor ca un mare erou martir." În locul unde era cândva cetatea găsim o capelă

Cetatea Both ora 15:00

De aici până jos în drumul național mai sunt 200m, poteca fiind foarte bine conturată. Imediat după ce am plecat de la Cetate în coborâre spre punctul de ieșire din traseu a început a doua tură de ploaie, noroc ca mașinile erau aproape. Noi am terminat drumeția în 6hsi 8 minute, având timpul de deplasare de 5 ore 36 de minute. Am făcut foarte puține pauze și asta din cauza ploii. Dacă ajungi pe aici și ai vreme bună te sfătuiesc sa profiți de ocazie și să te bucuri la maxim de acest traseu minunat.

Orașul Gheorgheni văzut de la Cetatea Both.

Track GPS: Munții Giurgeului: Vârful Prișca 1544m.

Acces: intre punctul de intrare în traseu și cel de ieșire din traseu

Distribuie pe:

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Citeşte mai mult >