Vârful Măgura Priei
Cel mai înalt vârf din Munții Meseș
Pe urmele romanilor și ale ciobanilor
o drumeție liniștită pe acoperișul Meseșului, cu povești de două milenii înscrise în pietre și poteci.
Traseul spre Vârful Măgura Priei, cel mai înalt punct al Munților Meseș (996 m), este o drumeție accesibilă și reconfortantă, ideală pentru cei care vor să bifeze un vârf apusean mai puțin umblat. Munții Meseș alcătuiesc o grupă montană în extremitatea nord-estică a Apusenilor, aparținând Carpaților Occidentali, un lanț îngust și domol, cu culmi acoperite de fag, gorun și pajiști, fără stânci abrupte sau dificultăți tehnice. Noi am ales să începem Noul An, 2 ianuarie 2023, cu un munte nou, iar Măgura Priei s-a dovedit alegerea perfectă.
Punctul de plecare se află pe drumul județean DJ108G, la Monumentul Eroilor pentru Eliberarea Transilvaniei 1844, în apropierea localității Pria, județul Sălaj. De aici, un drum nemodernizat urcă lejer spre platoul Purcăreața, de unde câteva urme de căruțe te duc până în vârful împădurit. Traseul este nemarcat, dar orientarea nu ridică probleme serioase.
🏛️ Legenda locului — paznicii de piatră ai Meseșului
Legenda spune că demult, pe când romanii își ridicau turnurile de veghe pe culmea Meseșului, un soldat trac din garnizoana de la Porolissum a refuzat să se întoarcă acasă la sfârșitul misiunii. Se îndrăgostise de locurile acestea, de pădurile de fag, de câmpiile largi pe care le vedea de pe creastă, de liniștea care nu exista nicăieri altundeva în imperiu. A rămas pe Măgura, spun bătrânii, și piatra turnului pe care l-a păzit a intrat în pământ odată cu el, dar sufletul lui veghează și azi asupra oricui trece prin văile înguste ale Priei.
O altă povestire locală, consemnată în tradiția orală din Pria și Cizer, vorbește despre „drumul sării blestemat": convoaiele care transportau sarea de la Turda spre văile Someșului ar fi trebuit să plătească o taxă unui duh al muntelui ce locuia în Măgura. Cei care treceau fără să lase un bulgăre de sare la piciorul dealului riscau să-și piardă caii în ceața deasă care cobora brusc. De aceea, ciobanasii din Pria au păstrat obiceiul de a lăsa la poalele Măgurii câte un dar mic, o bucată de pâine, un fluier rupt, ca semn de respect față de „stăpânul tăcut al crestei".
Dincolo de povești, arheologia confirmă că pe coama Măgurii Priei a existat cu adevărat un turn roman de apărare și semnalizare, parte a celebrului Limes Porolissensis frontiera nordică a provinciei Dacia. Romanii supravegheau de aici drumul sării și mișcările triburilor libere din câmpie. Piatra turnului a dispărut în veacuri, dar urmele ei continuă să fie căutate de cercetători.
Traseu: Monumentul Eroilor 1844 → Vârful Măgura Priei
Marcaj: Nemarcat (drum nemodernizat + drum de căruțe)
Despre traseu
Munții Meseș sunt, poate, cei mai discreți munți ai Apusenilor. Nu au stânci spectaculoase, nu au lacuri glaciare, nu au cabane cu renume. Au în schimb ceva rar: liniște, păduri dense de fag și gorun, pajiști largi pe care se mai aud și azi clopoțeii oilor, și o istorie care coboară direct în pietriș, romanii au lăsat pe culmile lor urme vizibile și azi.
Vârful Măgura Priei (996 m) este acoperișul acestui mic univers. Traseul dus-întors de aproape 7 km nu ridică nicio dificultate tehnică, este potrivit pentru drumeți cu orice nivel de experiență, inclusiv familii cu copii. Totuși, caracterul nemarcat impune atenție la orientare, mai ales în condiții de ceață sau zăpadă.
Am pornit la drum în prima zi lucrătoare a anului 2023, fredorând melodia celor de la Fără Zahăr, un început de an în adevăratul spirit al drumeților. Vremea era rece dar senină, iar puțina zăpadă de pe creastă nu a reprezentat nicio problemă. Traseul este o combinație de drum nemodernizat, drum de căruțe și potecă prin pășune, simplu, direct, reconfortant.
Scurt Istoric: Limes Porolissensis și Drumul Sării
Munții Meseș nu sunt doar un peisaj frumos, sunt o pagină de istorie vie. Cercetările arheologice au scos la iveală, pe culmea Măgurii Priei, ruinele unui turn roman de apărare și semnalizare, parte a sistemului defensiv roman denumit Limes Porolissensis. Romanii supravegheau de aici drumul sării, ruta strategică prin care sarea de la Turda ajungea spre văile Someșului și mai departe în Europa Centrală.
Poarta Meseșană, cea mai importantă trecătoare a lanțului, a fost martora unor evenimente decisive: prin ea au pătruns în Transilvania primii unguri, pe ea au mărșăluit armatele lui Ladislau I și campaniile medievale împotriva cumanilor. Prin aceleași văi au trecut convoaiele cu sare timp de secole. Astăzi, drumeții pășesc pe aceleași culmi, înconjurați de fagi care știu toate aceste povești.
În plus, platoul Purcăreața de la poalele vârfului găzduiește în fiecare an, în a doua duminică a lunii mai, Măsurișul Oilor, una dintre cele mai frumoase serbări câmpenești din zona Sălajului, cu origine în 1967. Evenimentul, care combină tradiția pastorală cu folclorul muzical și portul popular, atrage săteni și turiști deopotrivă și a ajuns o manifestare de amploare cunoscută în tot nord-vestul Transilvaniei.
Descrierea traseului pas cu pas
1. Start — Monumentul Eroilor 1844 (0 – 10 min)
Parcăm mașina pe marginea drumului județean DJ108G, în dreptul Monumentului Eroilor pentru Eliberarea Transilvaniei 1844, un obelisc simplu, dar cu o poveste grea. Coordonatele GPS ale acestui punct sunt 47°00'18.1"N 22°52'21.0"E. De aici pornim pe drumul nemodernizat care urcă lin spre est, lăsând în urmă șoseaua asfaltată. Terenul este bătătorit, ușor, iar în zilele senine se văd deja siluetele culmilor dinspre nord.
2. Drumul spre platoul Purcăreața (10 – 35 min)
Continuăm pe drumul nemodernizat circa 25 de minute. Panta este domoală, terenul ferm chiar și iarna, în ziua noastră, puțina zăpadă nu a creat nicio problemă de înaintare. Pe stânga și pe dreapta se deschid fânețe și pășuni tipice Meseșului, cu liziere de fag în fundal. Drumul urmărește baza dealului, urcând treptat prin zone de poieniță alternând cu pâlcuri de pădure tânără.
3. Platoul Purcăreața — locul Măsurișului Oilor (35 – 50 min)
Ajungem în platoul Purcăreată, un loc fascinant cu o dublă personalitate: iarna e o pășune tăcută, acoperită de zăpadă, iar în a doua duminică a lui mai devine epicentrul celui mai mare festival pastoral din Sălaj: Măsurișul Oilor. Prima ediție a avut loc în 1967, la inițiativa unui fiu al satului Pria, și evenimentul a crescut an de an. Aici, la fiecare primăvară, oile sunt separate de miei și cantitățile de lapte sunt „măsurate" în ritmul cântecelor populare. Noi, în ianuarie, ne bucurăm de liniștea completă a poienii și admirăm vârful care se profilează deja deasupra noastră.
Părăsim drumul principal și începem urcușul direct spre vârf, pe o potecă de animale și urme de căruțe care taie dealul. Panta crește vizibil față de prima parte a traseului, dar rămâne în limite confortabile.
4. Urcușul spre creastă (50 min – 1h 20 min)
Urcăm constant prin pășune deschisă, cu vederi din ce în ce mai bune spre vest și nord-vest. La jumătatea urcușului ne întoarcem și putem distinge, în zile clare, culmile Apusenilor spre sud și chiar dealurile Podișului Transilvaniei spre est. Terenul este ierbos vara, ușor alunecos dacă e umedă iarba, iar iarna necesită atenție la pasul pe zăpadă îngheț. Ajungem în creasta dealului, unde dăm de un drum de căruțe care urmărește coama.
Zăpada este ceva mai groasă pe creastă față de vale, dar înaintarea nu ridică probleme. Urmăm creasta spre vârf, cu pădurea de fag care apare treptat pe flancuri.
5. Vârful Măgura Priei — 996 m (1h 20 min – 1h 30 min)
Ajungem în vârful Măgura Priei, cel mai înalt punct al Munților Meseș. Vârful este parțial împădurit cu pădure de fag, ceea ce înseamnă că panorama nu este deschisă în toate direcțiile, dar ferestele dintre copaci oferă priveliști frumoase spre câmpiile din vest și spre culmile Apusenilor spre sud. Ne oprim să admirăm peisajul și să savurăm satisfacția unui prim vârf din noul an.
Trăsătura distinctivă a vârfului este tocmai această atmosferă de izolare blândă, nu ești pe o creastă golaș bătută de vânt, ci într-un loc cald, adăpostit de pădure, cu o prezență senină. Undeva sub pietre stau, nevăzute, urmele turnului roman de semnalizare consemnat în Repertoriul Arheologic al Județului Sălaj.
6. Priveliști și odihnă în vârf (la vârf)
Profităm de câteva priveliști deschise spre nord și vest. Câmpiile Sălajului se întind larg, cu sate mici și pâraie lucind la soare. Spre sud se ghicesc culmile mai înalte ale Apusenilor. Ne bucurăm de câteva fotografii și de mâncarea pregătită de acasă, o masă la vârf, chiar dacă simplu, e întotdeauna mai bună decât oriunde altundeva.
7. Coborârea — același traseu (1h 30 min – 3h)
Coborârea o facem pe același traseu. Pasul este mai rapid, iar perspectivele dinspre creastă spre vale capătă alte nuanțe în lumina de după-amiază. Pe drum ne oprim din nou la platoul Purcăreată să admirăm liniștea locului și să ne imaginăm cum arată aceeași poieniță în luna mai, cu zeci de ciobani, muzică populară și mirosul brânzei proaspete. Coborâm înapoi la monument după circa 1h 30 min de la vârf. Total traseu dus-întors: aproximativ 3 ore.
Harta traseului
Track GPS: Descarcă fișierul GPX — Wikiloc
Cum ajungi la punctul de start
Itinerariu auto: Cluj-Napoca → Monumentul Eroilor 1844 (Pria)
Din Cluj-Napoca se urmează DN1F spre Zalău. Înainte de Zalău, pe DJ108G, se merge spre Cizer. Drumul județean traversează Munții Meseș și trece prin apropierea satului Pria. Monumentul Eroilor pentru Eliberarea Transilvaniei 1844 se află pe marginea DJ108G — îl veți recunoaște ușor. Parcarea se face pe marginea drumului, în spațiul natural disponibil. Distanța față de Cluj-Napoca este de aproximativ 80 km (circa 1h 20 min de condus).
Din Zalău distanța este mult mai mică — circa 25 km pe DJ108G, drumul care urcă chiar prin Meseș.
📍 Coordonate start/parcare: 47°00'18.1"N 22°52'21.0"E
Ce mai poți vizita în zona Meseșului
Zona județului Sălaj și împrejurimile Munților Meseș ascund câteva obiective remarcabile, perfecte pentru o zi de explorare completă:
🏛 Cetatea romană Porolissum (Moigrad)
La circa 30 km de punctul de start, pe Dealul Pomet de lângă Moigrad, se află ruinele unuia dintre cele mai importante castre romane din Dacia — Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissensis. Complexul include castrul principal (300 x 240 m, cel mai mare castru auxiliar din Dacia), un amfiteatru de 6–7.000 de locuri, drumuri romane, turnuri și valuri de apărare. Este un obiectiv muzeal cu acces public și merită cel puțin 2 ore de explorat.
🌿 Grădina Botanică Jibou
La Jibou, pe malul Someșului, funcționează una dintre cele mai mari grădini botanice din România, cu o colecție impresionantă de plante rare și exotice. Castelul Wesselényi din incintă adaugă o notă de eleganță peisajului. Perfectă ca destinație complementară, mai ales primăvara sau vara.
⛪ Biserica de lemn din Pria
Imediat lângă punctul de start, în satul Pria, se află Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel", construită între 1930–1936. Arhitectura sălăjeană specifică merită câteva minute de privit înainte sau după drumeție.
🌸 Poiana cu narcise de la Racâș
Primăvara (mai), la Racâș, în apropierea Zalăului, înfloresc câmpuri întregi de narcise sălbatice, un spectacol floral rar în România, foarte apreciat de fotografi și nature lovers. Se poate combina cu o vizită la Meseș.
🏔 Măsurișul Oilor — Platoul Purcăreața (mai)
Dacă aveți ocazia să veniți în a doua duminică a lunii mai, nu ratați ediția anuală a Măsurișului Oilor la Purcăreată, evenimentul pastoral cu cea mai lungă tradiție din Sălaj (din 1967 neîntrerupt). Muzică populară, port tradițional, produse locale și atmosfera autentică a unui sat românesc viu.
Sfaturi practice & Avertismente
💧 Apă: Nu există surse de apă pe traseu, pregătiți-vă suficiente lichide de acasă..
🧭 Orientare: Traseul este nemarcat. Urmăriți drumul nemodernizat la plecare, apoi drumul de căruțe pe creastă. Descărcați track-ul GPS înainte de plecare, este esențial pe ceață sau zăpadă mare.
🏕️ Cabane / refugii: Nu există cabane pe acest traseu. Cel mai apropiat loc de cazare este în Zalău sau pensiunile din Cizer.
⚠️ Iarna: Traseul este practicabil iarna, dar zăpada de pe creastă poate fi mai consistentă. Bocanci cu crampoane sau colțari ușori pot fi utili dacă stratul este înghețat.
🥾 Echipament recomandat: Bocanci de drumeție (nu adidași), haine impermeabile, straturi termice iarna, vântul de creastă poate fi surprinzător de rece.
🐑 Animale domestice: Pe pășune puteți întâlni oi și câini ciobănești, rămâneți pe potecă și nu deranjați turmele.
📶 Semnal telefon: Semnal parțial pe traseu, mai bun în punctele înalte. Nu vă bazați exclusiv pe telefon pentru navigație.
🌦️ Vreme: Ceața coboară rapid pe Meseș, mai ales toamna. Verificați prognoza meteo înainte de plecare și porniți devreme.
🚗 Parcare: Pe marginea DJ108G lângă monument, spațiu disponibil pe acostament.
📷 Galerie foto — Vârful Măgura Priei · Munții Meseș
Variante alternative
Traseul de față, dus-întors pe DJ108G și platoul Purcăreată, este cel mai direct și logic mod de a urca Măgura Priei. Există însă și alte variante pentru cei care vor să petreacă mai mult timp în Meseș:
Combinație cu Porolissum, o zi perfectă poate include dimineața urcarea pe Măgura Priei (3 ore), urmată după-amiaza de vizitarea cetății romane Porolissum la Moigrad, două straturi de istorie romană în aceeași zi.
Traseul este practicabil și iarna (cum am demonstrat noi în 2 ianuarie), dar verificați condițiile meteo și luați echipament adecvat. Zăpada pe creastă poate ajunge la 30–50 cm în ierni mai bogate.
Concluzie
Vârful Măgura Priei nu este un vârf care să te lase fără suflare prin priveliști dramatice sau dificultăți tehnice. Este altceva, un vârf cu poveste, cu atmosferă, cu acea liniște specifică munților mici și uitați ai României, unde simți că ești singurul om din lume. Este alegerea perfectă pentru un prim munte al anului, pentru o zi de iarnă ușoară, pentru drumeții care vor să iasă din zona de confort turistic fără să-și asume riscuri mari.
Meseșul merită mai multă atenție decât primește.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.