Jurnal de drumeții: Grota Haiducilor

Grota Haiducilor (Hoților)

cunoscută și sub numele de Peștera Hoților, are o lungime de 143 metri și trei deschideri, două dintre cele trei galerii sunt iluminate natural. Peștera se poate vedea și din drum, aflata în apropierea Hotelului Roman o găsim la coordonatele 44°53'47.8"N 22°25'44.3"E , la câteva minute de Statuia lui Hercules din centrul istoric al stațiunii. Descoperită de pe vremea imperiului austro-ungar, poartă încă semnăturile primilor turiști care au vizitat-o, cea mai veche semnătură datează din 1820. Se spune că pe pereții peșterii s-ar fi semnat și împărăteasa Imperiului Austriac, Elisabeta?!

Semnătura din 1844

Coordonate intrare în traseu: 44°53'47.8"N 22°25'44.3"E
Durata: 10'
Distanta parcursa: 100m
Diferențe de nivel: 40m
Dificultate: ușor
Starea marcajelor: foarte buna
Surse de apa: -
Obiective: Grota Haiducilor (Hoților)
Participanți: Florin, Cosmina, Ciri, Daniela,Cornel, Ionela, Erika și Toni

Indicator spre Grota Haiducilor (Hoților)

al doilea indicator

Intrarea scărilor în Sala Iscăliturilor - Grota Haiducilor (Hoților)

Galeria de legătura intre Sala cu iscălituri și Sala cu săpaturi

Grota Haiducilor (Hoților) - Sala cu săpaturi

Grota Haiducilor (Hoților)

Acces: Grota Haiducilor (Hoților)

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Distribuie pe:

Ultimele postari

S-ar putea să-ti placă si:

#pevisenusepunepraful
#haisitumeritaefortul
#jurnaldedrumetii

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.

Distribuie:

Citeşte mai mult >

Ziua 1 - Varful Domogled - Cheile Feregari
Ziua 2 - Cascada Vânturătoarea - Cheile Țăsnei
Ziua 3 - o zi în Baile Herculane: Grota Haiducilor - Circuitul Foișoarelor - Grota cu Aburi - Arborele Sequoia - Băile Imperiale Austriece
Ziua 4 - Ineleț ... "un cătun uitat de vreme, nu și de oameni"
Ziua 5 - Cheile Corcoaiei

A 3-a zi din excursia în Munții Cernei - Mehedinti a început cu o ploaie mohorâtă, motiv pentru care ne-am decis să facem o vizită în Băile Herculane. Asa că fie vreme bună, fie vreme rea ...

Băile Herculane - Grota Haiducilor - Circuitul Foișoarelor - Grota cu Aburi - Arborele Sequoia - Băile Imperiale Austriece

Grota Haiducilor (Hoților):

Băile Imperiale Austriece

După vizita la Grota Haiducilor(Hoților), împreună cu Grupul Drumeții Montane ne-am dus să vizităm una dintre cele mai valoroase clădiri ale stațiunii Herculane – odinioară o capodoperă arhitecturală, acum într-o stare avansată de degradare, care stă să se prăbușească. Trist.

Arborele Sequoia de la Băile Herculane(Sequoia Gigantea)

Arborele de Sequoia este cel mai înalt arbore de pe Pământ, creste în mod obișnuit în pădurile din Munții Sierra Nevada, din California, la o altitudine de peste două mii de metri. Pot trăi mii de ani, ajungând la o înălțime de 145 de metri și o circumferința de peste 38 de metri. Câțiva astfel de arbori există și în România, fiind răspândiți în mai multe zone, precum: Arborele de Sequoia de la Rogojel, județul Cluj care este cel mai mare din România, Dealul Mare din satul Măderat, județul Arad, Băile Herculane, în județul Caraș Severin. Arborele din Băile Herculane măsoară deja peste 30 de metri înălțime și un diametru de 1,50 metri.

Arborele Sequoia (Rogojel)

Arborele Sequoia (Băile Herculane)

Circuitul Foișoarelor

Cel mai cunoscut traseu din Băile Herculane este cu siguranță cel către Crucea Alba, care se află la 538m înălțime, un punct de belvedere superb asupra Văii Cernei și a stațiunii. In prima parte a traseului către Cruce vom întâlni “Foișorul Albastru”, un loc de popas bine venit. Foișorul Albastru este singurul situat pe partea stângă a râului Cerna, în sensul de curgere al acestuia. Circuitul pe care l-am făcut împreună cu Ina și Dan este pe partea dreapta a văii, pe niște poteci bine umblate și marcate, prin pădure. Punctul de pornire în traseu este situat în centrul stațiunii, în zona Băilor Imperiale, izvor Diana 3. De lângă acesta, pornesc câteva trepte de beton, apoi poteca urca în serpentine largi spre Foișorul Verde care se afla la 263m altitudine, continuam apoi spre Izvorul Munk în imediata apropiere se afla și Foișorul Galben(354m), poteca continua încă cca 30' și ajungem la Stanca lui Sisi, unde găsim bifurcația spre Grota cu Aburi și Foișorul Rosu, care este cel mai înalt punct al circuitului, acesta situându-se la 543m. De aici ne-am întors la punctul de bifurcație de unde am început coborârea spre stațiune, poți alege doua variante, fie prin spatele Hotelului Roman, pe la Grota Haiducilor fie sa te întorci la punctul de unde ai plecat spre Izvorul Diana 3(Băile Imperiale)

Punctul de plecare pe traseu - Izvorul Diana

Indicator

Foișorul Verde

Foișorul verde - primul punct de belvedere

Izvorul Munk, apa potabila aici puteți sa va reaprovizionați.

Continuarea traseului banda galbena (BG) spre Cracul Arendașu

Continuam pe traseul marcat cu PG spre Foișorul Galben

Foișorul Galben

Stanca lui Sisi

Grota cu Aburi - din Munții Cernei este o peșteră fosilă îngustă, cu o singură intrare și cu o lungime de 14 metri. Peștera răsuflă aburi fierbinți de la un izvor termal aflat în capătul grotei. Acești aburi de 52 până la 56 grade Celsius ies la suprafață printr-o crăpătură în stâncă, iar în interiorul peșterii se formează o umiditate de 100%. Datorită emanațiilor de sulf, pe pereții grotei crește philonotis schliephackei, un mușchi care se găsește doar aici. Aerul cald din peșteră ajută la formarea unor stalactite gelatinoase, de câțiva centimetri grosime.