Masivul Piatra Craiului este cunoscut pentru frumusețea naturală, pentru priveliștile uimitoare devenind unul din cele mai populare și mai îndrăgite masive montane din România, ce atrage în fiecare an mii de montaniarzi din toate colturile țării, sau chiar din străinătate. Orice iubitor de munte își dorește să parcurgă traseele amețitoare ale acestui masiv. Din păcate nu toți o pot face din cauza porțiunilor de traseu expuse sau a răului de înălțime, sunt trasee la care mulți doar visează, dar asta nu înseamnă că nu pot să vină aici. Sunt o grămadă de trasee ce pot fi parcurse de oricine, chiar și fără experiență montană. Dar nu despre astfel de trasee vom discuta acum, ci despre un traseu dificil, expus, pentru care ai nevoie de o condiție fizică foarte bună pentru a-l putea parcurge într-o singură zi. Creasta Sudică a Pietrei Craiului este un traseu fantastic de fain și de sălbatic, ceva mai puțin umblat decât Creasta Nordică. Daca ar fi să fac o comparație intre cele două creste aș spune că Nordica este mai frumoasă, mai spectaculoasă, iar Sudica este mai accidentată, mai sălbatică, mai dificilă de parcurs. Asta este părerea mea personală, și cel mai bine ar fi să parcurgi și tu cele două trasee pentru a-ți face propria părere.
Dacă pe Nordica am urcat de la Fântâna lui Botorog, de data asta am decis să abordăm Sudica din cealaltă parte, de la Cabana Plaiul Foii, să urcăm pe renumita porțiune La Lanțuri, pe care o evită mulți turiști datorită gradului mare de dificultate. Dacă ai probleme cu porțiunile expuse sau se învârte pământul cu tine când te urci pe un lighean, e clar că nu ai ce căuta aici. Dar, dificultatea acestei porțiuni este de multe ori exagerată, fiecare își spune povestea așa cum a simțit sau cum își dorește să impresioneze. Asta nu înseamnă că trebuie să te sperii și să renunți. Cel mai bine este să vii să vezi cu ochii tăi și să te auto-încurajezi. In fond și la urma urmei, dacă alții au putut să urce pe aici, nu văd tu de ce nu ai putea.
Cabana Plaiul Foii - Refugiul Șpirlea - Drumul lui Deubei - La Zăplaz - La lanțuri - Refugiul Grind 2 - vârful La Om 2238m (Piscul Baciului)
marcaj: BR
Vârful La Om - Refugiul Grind 2 - Șaua Grind (retur)
marcaj: BR
Șaua Grind - Vârful Colții Grindului 2197m - sub Vârful Umerilor 2209m - Vârful Lespezi - 2142m - Vârful Pietrei 2098m - Vârful Funduri 2018m - Șaua Funduri
marcaj: PR
Șaua Funduri - Valea Urzicii - La Prepeleag - Cerdacul Stanciului - Peștera Stanciului - Marele Grohotiș - Umerii Pietrei Craiului
marcaj: TA
Umerii Pietrei Craiului - Refugiul Șpirlea - Cabana Plaiul Foii
marcaj: BR
- Data: 28.08.2022
- Coordonate intrare în traseu: Cabana Plaiul Foii
- Durata: 13h
- Distanta parcursa: 23 km
- Diferențe de nivel: ↗2145m
- Dificultate: dificil
- Starea marcajelor: bună
- Tipul Traseului: circuit
- Surse de apa: Șipotul Șpirlea (atenție este singurul loc de unde puteți lua apa)
- Obiective: Creasta Sudica
- Track GPS:Cabana Plaiul Foi - La lanțuri - Sudica - Șaua Funduri - Marele Grohotiș - Umerii Pietrei Craiului - Ref. Șpirlea - Cabana Plaiul Foii
Distribuie pe:
Cabana Plaiul Foii este un important punct de plecare a multor trasee in Piatra Craiului, dar si spre Munții Iezer Păpușa sau chiar și în Munții Făgăraș, bineînțeles punctul de plecare a traseului nostru de azi. Am lăsat mașina in parcarea încăpătoare de la Plaiul Foii și am pornit pe traseu destul de devreme, știam că ne așteaptă o tură lungă și istovitoare, evitând astfel să ne prindă întunericul la întoarcere.
ora 7:00 |
După 400 m continuăm spre stânga.
Bariera de la intrarea în Parcul Național Piatra Craiului interzice accesul motorizaților.
Ajungem la confluența pârâului Bozii cu Pârâul Bârsa Tămașului. Aici avem o bifurcație de trasee. Traseul marcat cu BA spre Vârful Păpușa din Masivul Iezer Păpușa, traseul TA spre Șaua Funduri prin Culmea Tămașului, TR ce merge spre satul Cojocaru prin Valea Ivan și BR
Traversăm pârâul Valea Șpirlea pe un podeț frumos amenajat.
La acest indicator schimbam direcția spre dreapta și imediat după 50 m găsim izvorul Șipotul Șpirlea.
De la izvor am urcat circa 350m și o diferență de nivel de 100m, am ajuns într-o poieniță unde am găsit Refugiul Șpirlea. Acesta este situat la altitudinea de 1410m și are o capacitate de 14 locuri pe priciuri suprapuse construite din lemn. Locul de popas amenajat cu masă și două bănci este binevenit, un loc perfect să te odihnești.
Refugiul Șpirlea a fost construit ca adăpost pentru bateria de tunuri între anii 1942-1945. Apoi a fost folosit ca baracă pentru muncitorii forestieri. Între anii 1970-1972 se construiește de către Salvamont Zârnești un Refugiu Salvamont care putea fi folosit și de turiști. În anul 1980 acesta arde. Se construiește un alt refugiu turistic din lemn. În 2002 a ars din nou după ce fusese reparat cu un an înainte. În 2003 a fost construit un refugiu tip iglu de către Administrația Parcului.
ora 8:30 |
Indicatorul de la refugiu ne spune că urmează un traseu dificil de 3 ore până in Șaua Grindului, aceasta porțiune de traseu este interzisă iarna, fiind un risc mare de avalanșă si căderi de pietre.
După circa 700 m ajungem la bifurcația unde vom reveni noi după ce vom traversa creasta. daca continui in dreapta spre Șaua Funduri trebuie să ști că marcajul BR continuă doar pana la Umerii Pietrei Craiului de acolo vei schimba pe TA. Noi continuam spre Șaua Grindului prin zona La Lanțuri.
Drumul lui Deubel - La Lanțuri. Este traseul de acces către cel mai înalt vârf din Piatra Craiului, acesta a fost străbătut prima dată în august 1886 de către Friedrich Deubel împreună cu Eduard Copony și Dr. Kurt Boeck din Kassel. Deubel a fost un fabricant de mezeluri din Brașov, însă pasiunile sale au fost entomologia și ascensiunile montane. Membru al secției Brașov a Siebenburgischer Karpatenverein (S.K.V.), acesta a marcat cu vopsea roșie în anul 1887 traseul care avea să-i poarte numele. În anul 1903, pe acest traseu, recomandat doar turiștilor experimentați, s-au aventurat pentru prima dată și doamnele. Anul următor ascensiunea pe acest traseu a fost facilitată de fixarea unui lanț de sprijin pentru mâini și de săparea unor trepte în stâncă. În anul 1934 asociațiile de turism montan, Siebenburgischer Karpatenverein (S.K.V.) și Touring Clubul României (T.C.R.). au securizat traseul cu, "funii de sârmă", fixate în stânci în locurile mai periculoase. Instalarea acestor cabluri metalice a dus la apariția toponimului ,,La Lanțuri", folosit și în prezent. Cablurile actuale au fost refăcute de către Administrația Parcului National Piatra Craiului la începutul anilor 2000, atunci când a fost construit și noul refugiu din Șaua Grindului, la ieșirea pe creastă. Din multitudinea de forme exocarstice specifice acestui masiv se remarcă formațiunea ,,La Zaplaz", ce reprezintă un grup de 4 arcade carstice situate pe Valea Șpirlea, la baza traseului ,,La Lanțuri".
Ajungem La Zaplaz, unul din principalele obiective turistice din masivul Piatra Craiului, pe care musai sa îl vezi cu ochii tai. Este foarte interesantă denumirea primită și aș fi curios de ce se numește așa, zăplaz conform dicționarului explicativ român este un gard de scânduri.La Zaplaz ora 9:28' |
Ocolim Zaplazul prin stânga, si ajungem la primele lanțuri, pe care le depășim fără probleme. De aici începe "distracția".
TikiTok
Tiktok
Ajungem in partea superioara La Zaplaz, iar aici rămânem fermecați de frumusețea acestui loc. Arcadele naturale din piatră cu ferestrele orientate către cer, te duc cu gândul la niște porți magice ce odată trecute vei fii teleportat într-o altă dimensiune.
Panoramele încep sa ne încânte ochii.
Porțiunile de cățărare, pe care trebuie să le urcăm cu atenție, mai ales că sunt câteva dintre ele care nu sunt asigurate cu cablu.
Garofița Pietrei Craiului a fost descoperită in urmă cu 150 de ani de doi botaniști ardeleni, Kotschy si Schott, aceștia au rămas mirați de unicitatea ei denumind-o“ garofița cu prea frumoase brâuri”. Floarea are o mărime de aproximativ trei-patru centimetri, este de culoare roz aprins și are cinci petale dințate la vârf pe care sunt presărate pete albe, iar in centrul florii are un inel de culoare mai închisă. Masivul Piatra Craiului este singurul loc din lume unde puteți găsi aceasta floare. O puteți fotografia pe stâncăriile înierbate din zona alpină, printre grohotișuri sau chiar in zona stâncoasă, de la jumătatea lui iulie si până la sfârșitul lui august. A fost declarată monument al naturii și este protejată prin lege. Eu am găsit aceasta minune in zona La Lanțuri, i-am făcut o poză și am plecat mai departe. Sper că și tu vei face la fel.
De sus ne privesc un grup de capre negre, cel mai probabil se amuză de "stângăcia" cu care ne cățărăm pe stâncile atât de familiare lor.
De la Zaplaz si până in Șaua Gridului zona asta se numește "La Lanțuri" datorită cablurilor si a lanțurilor montate pentru siguranța turiștilor, fiind cea mai dificilă porțiune de traseu pe care o vom parcurge azi.
Am văzut pe grupurile de socializare că sunt persoane care afirmă că zona "La Lanțuri" din Piatra Craiului ar fi cel mai dificil traseu marcat din Romania, eu sunt de altă părere. Custura Sărații din Munții Făgăraș este mai dificilă. Dar așa cum am spus, părerile sunt împărțite, si fiecare percepem dificultatea unui traseu diferit, in funcție de condiția fizică sau psihică pe care o ai in momentul abordării traseului.
In Șaua Grindului ajungem pe la ora 11:35'. Indicatorul spre vârful Turnuri, Creasta Nordica a Pietrei Craiului, si timpii pe care ii faci până pe Vârful Turnuri, capătul nordic al crestei. Noi azi ne vom îndrepta spre Șaua Funduri, pentru a traversa Creasta Sudica a masivului. Mie personal, timpii afișați pe indicatori sunt un pic derutanți, trebuie să fii un foarte bun montaniard să scoți timpii ăia.
Chiar daca destinația noastră de azi este Creasta Sudica a masivului ne hotăram să mergem si pe vârful La Om, mai ales că se afla foarte aproape. La 5 minute de Șaua Grindului la altitudinea de 2215m se află refugiul omonim. Acesta are o capacitate de 6-8 locuri, este foarte bine izolat si bine de știut, aici nu este nici o sursă de apă. Cel mai apropiat izvor este fie să cobori la Șipotul Șpirlea sub Refugiul Șpirlea, fie la Izvorul Dâmbovicioarei sub refugiul Grind 2 ce îl găsești între Poiana cu Totem si La Table. Ambele variante sunt dificil de atins, așa că cel mai bine ar fi să ai apă la tine.
Refugiul Șaua Grindului ora 11:40 |
Vârful La Om cu altitudinea de 2238m este cel mai înalt punct al masivului. Am ajuns aici la ora 11:54' si erau doar două persoane, spre surprinderea si bucuria mea. Avem o zi superbă panoramele sunt fantastice, rămâi captivat de perspectiva acestui vârf. Vântul adie făcându-ne mai plăcută șederea. Privim cu respect în toate direcțiile si vedem masive montane pe care am urcat deja, amintindu-ne de drumețiile frumoase, dar vedem și un masiv in care încă nu am ajuns. Rotitele se învârtesc, facem planuri pentru ture viitoare.
Vârful La Om ora 11:54' |
@jurnaldedrumetii.ro #CapCut #jurnaldedrumetii #hiking #romania #drumetii #pevisenusepunepraful ♬ Love Me Like You Do(Remix) - 南辰Music
Plecam de pe vârf, cu un mic regret, după mica pauză in care ne-am încântat ochii cu minunățiile văzute, dar suntem doar la jumătatea traseului si încă mai avem mult de mers până la final. Ajunși înapoi la refugiul Șaua Grindului, facem o pauză de masă. Apare un grup de tineri, doi dintre ei, coborau de pe vârf ținându-se de mână, ca doi veritabili balerini, el ceva mai curajos, ea speriata, cu o frica evidentă de înălțime. Înaintau încet, cu prudență, lăsând-se jos, coborându-si centrul de greutate aproape la fiecare pas. Se opresc si ei la refugiu, făcând planuri să continue până in Șaua Funduri. Practic aveau de gând să traverseze sudica, si se vedea de pe Coștila ca habar n-aveau ce ii așteaptă, afland chiar de la ei ca erau prima dată pe un traseu de creastă.
- Am văzut că domnișoara înaintează cu dificultate, ați avut nevoie de foarte mult timp să coborați de pe vârf până aici, in condițiile în care porțiunea asta de traseu nu este dificilă. Eu nu vă recomand să continuați spre Șaua La Funduri, pentru că în ritmul in care ați ajuns aici nu veți ajunge pe zi la următorul refugiu, si riscați să vă prindă noaptea pe creastă. Ținând cont că veți ajunge in porțiuni mult mai expuse vă sfătuiesc să vă întoarceți înapoi. Nu știu ce decizie au luat, dar sper că au ajuns cu bine acasă. Nu îmi stă in obicei să descurajez oamenii pe munte, dar când văd turiști complet nepregătiți pentru un anumit traseu, si se expun pericolului din inconștientă, mă simt obligat sa le atrag atenția.
Primul vârf de pe Creasta Sudică este Colții Grindului cu altitudinea de 2197m.
Spre deosebire de Creasta Nordică, aici pe Sudica florile de colț sunt mult mai numeroase.
Poteca continuă pe sub creasta accidentată, evitând zonele foarte expuse si cu risc mare de accidentare.
Trecem pe sub Vârful Umerilor 2209m. Vârful este undeva în dreapta potecii, fotografia am făcut-o după ce am trecut de el.
Următorul vârf spre care ne îndreptam este Vârful Lespezi 2142. Este al trei-lea vârf cu această denumire pe care pun bocancul. Primul si cel mai cunoscut, cel din Munții Făgăraș, unul din cele 13 vârfuri de peste 2500m din Romania, apoi in Munții Ceahlău, pornind de la Cabana Dochia spre vârful Toaca, primul vârf peste care treci se numește tot Lespezi, acesta având o altitudine de 1801m.
Totul este la superlativ, creasta și priveliștile din jur, încât nu te poți abține să nu faci sute de fotografii, încercând parcă să surprinzi nu doar frumusețea ce te înconjoară ci și ceea ce simți.
Bifam si vârful Lespezi 2142m cu o poza a echipei de azi.
ora 14:00 |
Trecem pe deasupra Poienii Închise, poiana se vede fantastic de fain.
O panoramă inedită, te asigur că in realitate sunt doar două persoane.
Munții Bucegi in față, ne invita parcă să-i urcăm abrupturile, iar spre dreapta se vede masivul Leaota, unde spre rușinea mea încă nu am călcat, dar sper ca voi ajunge cât de curând.
Pe Creasta Nordica am văzut foarte rar flori de colt, pe partea asta a crestei suntem impresionați de numărul lor. Dovadă că pe partea asta nu e așa circulație, pentru că sunt convins că încă sunt turiști care le culeg. Mi-am adus aminte in Bulgaria, în șaua Premkata cum erau florile de colt îngrădite cu pietre pentru a fi protejate de neatenția turiștilor. La noi dacă ai face așa ceva, practic îi inviți la cules.
Ajungem si la bifurcația unde vom coborî de pe creastă. De aici mai sunt încă 200 m până in Șaua Funduri, iar refugiul Funduri se află la o distanță de 5 minute.
ora 16:00 |
Coborâm câțiva metri și găsim indicatorul spre cabana Plaiul Foii prin Valea Urzicii, traseul este marcat cu TA, chiar dacă nu se mai vede culoarea.
După circa 600m si o coborâre de circa 250m ajungem in zona La Prepeleag, aici găsim bifurcația cu traseul de legătura marcat cu CR spre Crucea Grănicerului unde ajungi in traseul marcat cu TR ce vine din Plaiul Foii prin Curmătura Foii, coboară in Valea Dâmboviței la colonia Clăbucet si apoi urcă în creasta Masivului Iezer Păpușa.
După 450m ajungem la Cerdacul Stanciului, unul din principalele obiective turistice a Masivului Piatra Craiului. Rămâi uimit de frumusețea acestui loc si de ce a putut crea natura aici. Numele îl căpătă de la haiducul Bratu Stanciu, ce obișnuia să se ascundă pe aici. Cerdacul Stanciului este un monument al naturii format din calcar masiv, portalul imens adăpostea cândva intrarea într-o peșteră a cărui tavan s-a prăbușit.ora 17:15 |
Peștera Stanciului situată la altitudinea de 1650m, are o singură intrare si este de tip fosilă cu o dezvoltare de 85m.
ora 17:18 |
Continuăm pe potecă și ajungem la o altă bifurcație, de data asta cu traseul marcat cu CG ce coboară la Cabana Garofița Pietrei Craiului prin Padina Lăncii si apoi in Colonia Clăbucet (cătunul Cojocaru).
Imediat apoi ajungem la următoarea bifurcație, aici traseul de legătură marcat cu CA coboară spre Piscul cu Brazi. Aici vom începe traversarea Marelui Grohotiș din Piatra Craiului
Marele Grohotiș e imens, la propriu. Cu o lungime de aproape 4 km e cel mai mare grohotiș de la noi din țară. La început poteca urcă apoi continuă pe curbă de nivel, traversând grohotișul. Pietrele instabile dau de furcă oricui, si de aceea înaintăm destul de încet, datorită instabilității, si a riscului de alunecare. Privind in sus vedem Peretele Marelui Grohotiș ce formează un mare amfiteatru de sub care pornesc pietrele ce formează acest grohotiș.
ora 17:26 |
După circa 1 km ajungem la Umerii Pietrei Craiului, aici marcajul TA pe care am venit din Șaua Funduri continuă la stânga spre Tămașel și apoi spre Plaiul Foii. Noi am ales sa continuam pe BR spre Refugiul Șpirlea pe unde am urcat. Ajunși la indicatorul spre Șaua Grind pe La Lanțuri, pe unde am trecut azi. Aici practic închidem circuitul nostru, și vom coborî pe același traseu pe unde am urcat.
ora 18:38 |
Am trecut de refugiul Șpirlea, apoi la Șipotul Șpirlea ne-am rehidratat, deoarece spre final am fost nevoiți să raționalizăm apa pentru a evita sa rămânem fără. De la izvor până la Cabana Plaiul Foii mai avem circa o oră de mers, aproximativ 4 km. Din păcate bateria de la telefon a picat si ultimii doi km nu au mai fost înregistrați pe track-ul GPS.
Track GPS: Cabana Plaiul Foii - La lanțuri - Sudica - Șaua Funduri - Marele Grohotiș - Umerii Pietrei Craiului - Ref. Șpirlea - Cabana Plaiul Foii
Acces: Zârnești - Cabana Plaiul Foii
Distribuie pe:
Ultimele postări
S-ar putea să-ți placă și:
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.