Vârful Măgura Mare 918 m
Cel mai înalt punct al Munților Plopiș
Un traseu scurt de iarnă prin păduri acoperite de zăpadă, pornind de la Mănăstirea Ioan Iacob Hozevitul, cu obiectiv cel mai înalt vârf din Munții Plopiș, un masiv rar vizitat aflat pe granița județelor Bihor și Sălaj, în extremitatea nordică a Apusenilor, la 23 km de Munții Meseș.
Recunosc, puțini drumeți pun Munții Plopiș pe lista lor de priorități. Nici noi n-am fi ajuns neapărat aici dacă n-ar fi vorba de un obiectiv strategic: bifarea celui mai înalt vârf din fiecare masiv din țară. Iarna, cu zăpada neatinsă pe potecă și liniștea deplină a pădurii, Măgura Mare capătă un farmec discret pe care o zi de vară obișnuită nu l-ar oferi la fel de bine.
Despre Munții Plopiș
Munții Plopiș, numiți regional și Munții Rez sau Munții Șes, se întind pe granița județelor Bihor și Sălaj, în extremitatea nord-vestică a Carpaților Occidentali. Sunt una dintre grupele montane cele mai joase din Carpații României, cu altitudini ce depășesc rar 900 m. Vârful cel mai înalt, Măgura Mare, atinge exact 918 m.
Masivul e format în principal din roci sedimentare, cu o structură geologică diferită față de Apusenii calcaroși din sud. Asta explică absența formațiunilor carstice spectaculoase și caracterul mai domestic al peisajului, cu păduri de fag și stejar, culmi rotunjite și văi larg deschise. Un munte fără pretenții, dar cu o liniște autentică pe care o găsești rar în masivele turistice aglomerate.
Vecinătăți geografice
La nord: Munții Meseș, situat la 23 km distanță — constituie o barieră naturală între Podișul înalt al Transilvaniei (la est) și Câmpia joasă a Tisei (spre vest), fiind un lanț muntos lung de 80–100 km.
La nord-vest: Măgura Șimleului (597 m) și Depresiunea Șimleului, la 28 km distanță. Aceste apofize de cristalin pătrund în depresiune, intersectate de râurile Barcău, Preoteasa și Marca.
La vest: Culmea Codrului (Culmea Făgetului) la 75 km distanță și mai departe Culmea Preluca la 93 km. Aceste culmi formează parte din sistemul montan apusenan.
La est: Depresiunea Colinară a Transilvaniei și Culoarul Mureșului. Râul Barcău și afluenții său (Iazu și Valea Mare) au fragmentat munții în culmi strâmte ce cad în trepte până la 400 m altitudine.
Coordonatele geografice: 47°06′N 22°30′E (47.1°N, 22.5°E). Munții Plopiș se află în extremitatea nordică a Munților Apuseni, în lanțul Carpaților Occidentali.
Legenda și tradiții locale
Deși nu există o legenda specifică înregistrată documentar despre Munții Plopiș, regiunea păstrează tradiții unice ale comunității de slovaci din Transilvania care s-au stabilit aici în urmă cu aproximativ 200 ani. Slovaci din satul Făgetu (Ġemelcicka în slovacă) au emigrat din Orava, Slovacia, și au adus cu ei povești despre originea lor.
Comuna Plopiș, așezată la poalele de est-sud-est ale munților, este o comună a Țării Silvaniei care păstrează tradițiile acestei comunități slovace. În satul Făgetu se află ultima comunitate de slovaci ardeleni din Sălaj, unde se transmit încă povești și legende despre migrația din Slovacia și adaptarea la noua țară.
Regiunea Munților Plopiș, cunoscută și sub denumirile de Munții de Aramă sau Muntele Șes în literatura geografică, are un relief domol care contrastează cu regiunile colinare înconjurătoare. Aspectul de "câmpie suspendată" cu suprafețe netezite de 600–700 m a inspirat probabil denumirea de "Șes" (platou).
Mlaștina de la Iaz, formată în urmă cu 10.000 ani prin alunecări de teren, este o rezervație naturală de 10 hectare (cea mai apropiată atrațiune naturală notabilă) care poate fi asociată cu povești locale despre formarea pământului. Distanța de la vârf: ~15 km spre sud.
Hartă traseu
Descrierea traseului: pas cu pas
Traseul nu are marcaj oficial, dar drumul forestier și potecile de munte sunt suficient de clare pe vreme bună. GPS-ul ajută la orientare, mai ales în zonele din pădure unde vizibilitatea e redusă. Traseul se parcurge dus-întors, cu punct de întoarcere pe vârf.
1. Dealu Negru — Punct de plecare Altitudine: ~550 m · Parcare pe marginea drumului
Lăsăm mașina în Dealu Negru, pe marginea drumului național, în dreptul intrării spre mănăstire. Drumul de acces e bun, fără probleme nici iarna cu zăpadă moderată. De la parcare, pornim pe drumul care duce spre Mănăstirea Ioan Iacob Hozevitul, vizibilă la câteva sute de metri în față, cu o carieră de piatră la stânga și un peisaj de deal transformat în peisaj montan curat pe măsură ce câștigăm altitudine.
2. Mănăstirea Ioan Iacob Hozevitul Altitudine: ~600 m · Sursă de apă · Bifurcație spre vârf
Ajungem la mănăstire după vreo 30 de minute de mers lejer. Dacă vrei să ajungi direct aici cu mașina, drumul permite asta, dar noi am ales varianta mai lungă de la Dealu Negru tocmai pentru câțiva kilometri în plus pe picioare. La bifurcația de la mănăstire, ignorăm indicatorul spre biserica de lemn din apropiere și cotim spre pădure, în direcția Vârfului Măgura Mare.
3. Urcuș prin pădure km 3–7 · Pădure de fag și stejar · Zăpadă neatinsă
Poteca urcă treptat prin pădure. E o urcare liniștită, fără sectoare dificile, cu panta constantă și moderată. În februarie, zăpada era neatinsă, semn că nu trecuse nimeni pe acolo de câteva zile cel puțin. Asta dădea traseului un aspect aparte, aproape că te simțeai primul om care pune piciorul acolo în acea zi. Pădurea de fag și stejar e densă și bine conservată, cu arbori bătrâni care schimbă caracterul locului față de pădurile tinere exploatate intens din alte zone.
4. Vârful Măgura Mare 918 m Cel mai înalt punct din Munții Plopiș · Vârf împădurit
Vârful Măgura Mare e împăduri complet, fără deschideri panoramice. Nu există o cruce monumentală, nu există vederi largi spre Apuseni sau spre câmpie. Găsești o cruce simplă printre trunchiuri de fag și un mic marcaj de vârf. Și totuși, după ce parcurgi lista masivelor din România și ajungi și la cel mai modest, e o satisfacție aparte. Nu spectaculosul face valoarea, ci completitudinea.
5. Întoarcere și punct de belvedere Același traseu · Deviație opțională spre Munții Meseș
Coborâm pe același drum, fără surprize. Pe la intoarcere, ne-am deviat puțin de pe potecă pentru a ajunge la un punct de belvedere natural, de unde se văd Munții Meseș în depărtare. Iarna, cu aerul limpede, crestele se desenau clar pe orizont. Merită câteva minute extra dacă ești atent la GPS când cobori.
Sfaturi practice
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.