Gura Cernatului → Vârful Penteleu
Singurul vârf din România la granița a trei ținuturi istorice
Un circuit de o zi prin păduri seculare și pajiști cu afine, pe unul dintre cele mai sălbatice masive din Carpații de Curbură — cu un indicator unic în România care arată spre Transilvania, Moldova și Țara Românească în același timp.
Masivul Penteleu face parte din Carpații de Curbură, aparține de lanțul muntos al Carpaților Orientali și se află la extremitatea estică a Munților Buzăului, fiind despărțit de Munții Vrancei de culoarul văii Bâsca Mică, iar de masivul Podu Calului de culoarul văii Bâsca Mare. Puțin frecventat, rar fotografiat, aproape absent din ghidurile turistice de masă — Penteleu este exact tipul de masiv pe care îl cauți când vrei să te pierzi cu adevărat.
Masivul Penteleu are șapte vârfuri ce depășesc 1.500 m altitudine: Vârful Penteleu 1.772 m (cel mai înalt punct al masivului), urmat de Vârful Viforâta 1.667 m, Vârful Corâiu 1.608 m, Vârful Ciulianoș 1.602 m, Vârful Crucea Fetei 1.577 m, Vârful Bălescu 1.557 m și Vârful Piciorul Caprei 1.520 m. Pe vârful principal vei găsi unul dintre cele mai speciale indicatoare din România — cel care arată simultan spre Transilvania, Moldova și Țara Românească.
Legende și povești Masivul Penteleu este bogat în folclor, fiind o zonă de graniță istorică și un nod al transhumanței
1. Legenda Baciului Penteleu - Cea mai cunoscută legendă spune că numele muntelui vine de la un baci grec, pe nume Penteleu, care a venit din sudul Dunării căutând pășuni verzi pentru turmele sale. Se spune că el a fost primul care a descoperit bogăția ierburilor de pe acest masiv și s-a stabilit aici, dând numele său vârfului principal. În limba greacă, "pente" înseamnă "cinci", iar unii localnici cred că numele ar putea face referire la cele cinci culmi principale ale masivului, văzute de la distanță.
2. Legenda "Uriașilor" de la Penteleu - În zona Buzăului circulă numeroase legende despre "urieși" (uriași) care ar fi locuit pe aceste culmi în vremuri imemoriale. Se spune că aceștia au ridicat stâncile mari care par aruncate la întâmplare pe versanți în timpul unor lupte între ei. Această legendă este alimentată și de descoperirile arheologice neobișnuite din Munții Buzăului (cum ar fi cele din zona Bozioru).
3. Comorile Haiducilor Datorită reliefului accidentat și pădurilor dese, Penteleul a fost un refugiu pentru haiduci. Există legende locale despre comori îngropate în peșteri sau sub stânci marcate cu semne ciudate, aurul fiind ascuns de cetele de haiduci care prădau convoaiele ce treceau prin pasurile Buzăului spre Transilvania.
Masivul Penteleu este parte din Carpații de Curbură, zona în care lanțul carpatic descrie o inflexiune spectaculoasă, trecând dinspre direcția nord–sud spre direcția est–vest. Această poziție îi conferă masivului un caracter geografic aparte: se află la granița a trei mari provincii istorice românești: Transilvania, Moldova și Țara Românească, fapt marcat simbolic pe vârful principal printr-un indicator cu totul unic.
Din punct de vedere geologic, masivul este alcătuit preponderent din fliș carpatic (gresii și șisturi), spre deosebire de vecinii săi vulcanici din nord. Tocmai această structură explică văile adânci, pădurile seculare și bogăția în surse de apă. Rezervația Naturală Pădurea „Milea-Viforâta", 165 ha de brazi și molizi cu înălțimi de peste 40 m și diametre de circa 1 m, este una dintre cele mai valoroase păduri seculare din Carpații de Curbură, ocrotită de lege din 1975.
Traseu: Gura Cernatului → Vârful Penteleu 1.772 m → VârfulViforâta - Culmea Viforâta → Drumul Căprioarelor → Gura Cernatului (circuit)
Marcaj urcare: BR (bandă roșie) · Marcaj coborâre: TA (triunghi albastru) + porțiuni nemarcate · Tip: Circuit
Descrierea traseului: pas cu pas
Traseul este un circuit de 21,62 km ce pleacă și se întoarce în același punct de pe DC173, la Gura Cernatului, pe malul pârâului Bâsca Mare. Track-ul GPS este esențial pentru a doua parte a circuitului. Urcarea se face pe traseul marcat cu BR „Traseul Vulturului Ilie", iar coborârea urmează parțial Culmea Viforâta și apoi „Drumul Căprioarelor", pe marcaj TA cu porțiuni complet nemarcate.
1. Gura Cernatului — Punct de plecare Altitudine: ~650 m · DC173 · Parcare pe mal de pârâu
Lăsăm mașina pe DC173, la Gura Cernatului, pe malul pârâului Bâsca Mare. Este punctul de start cel mai indicat pentru circuit: drumul de întoarcere te readuce exact aici, indiferent dacă alegi să urci pe BR sau pe drum forestier. Drumul de acces din satul Varlaam până la locul de parcare este bun și accesibil oricărui tip de mașină, nu necesită tracțiune integrală.
Un detaliu important de orientare: intrarea pe poteca marcată cu BR este la circa 200 m de locul de parcare, pe partea dreaptă a drumului. Se distinge cu destulă greutate la început, dacă ai ajuns la Cantonul Cernatu, întoarce-te vreo 100 m înapoi. O alternativă este să continui pe drum pe la Canton, cu un ocol ușor, dar poteca directă îți economisește timp. Imediat după tufișurile de la intrare, poteca devine clară și ușor de urmărit.
2. Primii pași pe marcajul BR — Izvoare și bifurcații km 0–3 · Potecă prin pădure · Marcaj bun
Traseul marcat cu Bandă Roșie (BR) urcă susținut prin pădurea de fag și brad, intersectând în mai multe rânduri drumul forestier Cernatu. Nu trebuie să vă îngrijorați în aceste puncte de joncțiune; marcajul este vizibil și bine întreținut, fiind probabil cea mai clară porțiune din întreg itinerarul. Poteca alternează între urcușuri scurte și sectoare mai line, traversând o zonă cu vegetație bogată și bine conservată.
Până în Șaua Cernatu, am întâlnit trei izvoare amenajate și semnalizate corespunzător. Acestea reprezintă singurele surse de apă sigure de pe urcare, așa că vă recomand să umpleți recipientele aici, în special pe timpul verii, când debitul poate scădea semnificativ. Sursele de apă de pe traseu sunt distribuite astfel:
- Primul izvor amenajat: la km 1,5 de la start;
- Al doilea izvor: la km 2,2;
- Izvorul de sub stână: la km 6,2;
- Șaua Cernatu la km 7 - Atentie - fără sursă de apă.
- Ultima sursă de apă: la km 8,2 - Stația Meteo Penteleu (izvor propriu).
- Pe coborâre nu sunt izvoare la km 16.3 - pârâu - necesită filtru.
3. Drumul forestier Cernatu — Urcuș prin inima codrului km 3–7 · Pădure deasă · Intersecții cu drumul forestier
Poteca continuă să urce ritmic, alternând între traseul propriu-zis și drumul forestier Cernatu, pe care îl intersectează de câteva ori. Pădurea se adâncește și devine tot mai deasă pe această porțiune, fagul este specia dominantă la altitudinile mici, dar cu cât câștigăm înălțime, bradul și molidul preiau treptat controlul. Atmosfera se schimbă, aerul devine mai răcoros, iar zgomotul din vale dispare complet.
Această zonă a masivului este relativ lipsită de spectacol panoramic, dar compensează prin densitatea și sănătatea pădurii. Penteleu nu a fost afectat în această zonă de exploatările masive care au devastat alte masive din Carpați — arborii bătrâni, cu trunchiuri groase, stau mărturie a unui codru respectat. Este sectorul ideal pentru ritm constant și recuperare după săptămâna de birou.
4. Stâna Cernatu — Altitudine: 1.385 m · ora 11:35
Ajungem la Stâna Cernatu în jurul orei 11:35, aceasta fiind poziționată strategic la limita golului alpin. Din acest punct părăsim definitiv umbra pădurii, așa că pălăria și crema solară devin obligatorii pentru porțiunea expusă care urmează. Stâna poate servi drept adăpost în caz de vreme rea, însă totul depinde de atitudinea proprietarilor din acel moment. Experiențele noastre prin munți au fost diverse; de exemplu, prin Munții Maramureșului am găsit o stână pe ușa căreia scria cu vopsea, destul de descurajator: „Nu pune mâna că ți-o rup”. Din fericire, aici contextul pare ceva mai liniștit, dar prudența rămâne o regulă de aur când treci pe lângă proprietățile ciobanilor.
5. Șaua Cernatu — Primul moment de respiro Altitudine: 1.425 m · ~2h 12' de la start · Indicator cu distanțe - km 7
Ajungem în Șaua Cernatu după aproximativ 2 ore și 12 minute de urcuș, cu pauze scurte. Indicatorul de la șa ne informează că mai avem o oră până pe vârf și că înapoi spre Valea Bâsca Mare (DC173) sunt 2 ore. O confirmare binevenită că suntem pe drumul cel bun și la un ritm rezonabil.
Șaua este un loc bun pentru o scurtă pauză — există o oarecare deschidere în pădure, vântul se simte pentru prima oară din urcuș, și peisajul anunță ce urmează: culmea principală a Penteleu-lui, cu pajiști însorite și panorame din ce în ce mai largi. De aici, poteca se schimbă în caracter — devine mai deschisă, mai aerisită, cu o vegetație care se înalță treptat deasupra limitei pădurii dese.
6. De la Șaua Cernatu la Stația Meteo — Pajiștile subalpine cu afine km 7–8 · ~30 minute · Pajiști subalpine · Afine din belșug
7. Stația Meteo Penteleu — Ultimul punct de apă Altitudine: ~1.700 m · Izvor · ~30 minute până pe vârf
Stația Meteo Penteleu este un reper important pe traseu, nu doar vizual, ci și practic. Dispune de un izvor din care poți face plin cu apă, ultima sursă înainte de vârf și de coborâre. Este o structură solidă, funcțională, cu un echipaj permanent care monitorizează condițiile meteo din această zonă a Carpaților de Curbură — o zonă cu vreme capricioasă, unde furtunile pot apărea rapid.
De la Stație, mai avem circa 30 de minute până pe vârful Penteleu. Poteca continuă să urce pe creastă, cu panorame din ce în ce mai largi. Pe zi senină, în august, vederea este deschisă spre toate punctele cardinale, iar masivele vecine: Siriu, Podu Calului, Buzăul — se profilează cu tot mai multă claritate pe măsură ce câștigăm ultimii metri de altitudine.
8. Urcușul final spre Penteleu Stația Meteo rămâne în urmă, culmea se deschide, și vârful apare tot mai aproape
De la Stația Meteo, asaltul final către Vârful Penteleu durează aproximativ 30 de minute. Poteca urmează fidel linia crestei, oferind panorame care devin tot mai vaste pe măsură ce câștigi altitudine. Într-o zi senină de august, vizibilitatea este excepțională, permițând identificarea clară a masivelor vecine: Siriu, Podu Calului și restul culmilor ce alcătuiesc Munții Buzăului. Deși ești expus direct soarelui, briza constantă de pe culme atenuează senzația de căldură, făcând ultimii metri de ascensiune mult mai plăcuți.
9. Vârful Penteleu 1.772 m Cel mai înalt punct al masivului · Indicator unic spre trei ținuturi · km 9 · ora 12:57
Vârful Penteleu 1.772 m — este cel mai înalt punct al masivului și, odată ajuns acolo, înțelegi de ce a atras atenția geografilor și a istoricilor deopotrivă. Pe vârf se află un indicator cu totul special: singurul din România care arată simultan spre trei mari ținuturi istorice românești — Transilvania, Moldova și Țara Românească. Masivul Penteleu este, la propriu, nodul geografic unde se întâlnesc cele trei provincii.
Panorama de pe vârf este generoasă: spre est se vede Masivul Vrancea, spre nord-vest Munții Siriu (unde fusesem chiar cu o zi înainte), iar în condiții de vizibilitate bună se disting și masive mai îndepărtate. Vârful este relativ plat și larg, fără dificultăți tehnice, oferind un spațiu confortabil pentru pauza de prânz și fotografii.
10. Culmea Viforâta — Ursul și afinele ~800 m · vazuta de pe varful Penteleu · km 9,8
De pe Vârful Penteleu, am decis să continuăm circuitul nemarcat spre Culmea Viforâta. Deși planul inițial de acasă presupunea să urmăm Banda Roșie (BR) spre Crucea Fetei și apoi să intersectăm Triunghiul Albastru (TA), realitatea din teren ne-a făcut să recalculăm traseul. Ar fi însemnat o pierdere inutilă de altitudine și timp, așa că, profitând de vizibilitatea excelentă, am ales o scurtătură direct peste Culmea Viforâta spre Șaua Cășeria.
Tocmai când făceam noi pe strategii, studiind variantele de traseu, liniștea muntelui a fost spartă de niște răcnete disperate venind de pe culmea vecină:
— Ursul, băăăă! Ursul, băăăă!
Imediat, un „cor” format din peste 15 culegători de afine împrăștiați pe Viforâta a început să urle la unison, din toți rărunchii. Spectacolul s-a încheiat brusc cu un verdict care lor le-a redat liniștea: „A trecut pe cealaltă parte!”. În acel moment, toată lumea a tăcut brusc, de parcă ursul s-ar fi evaporat prin magie. Singura problemă, e că „cealaltă parte” era exact direcția în care trebuia să mergem noi. Trebuie să recunosc că, într-o astfel de situație, ți se ridică părul pe șira spinării chiar și dacă nu-l ai. Cu toate acestea, „bestia” invizibilă n-a fost suficient de convingătoare încât să ne facă să abandonăm planul stabilit cu doar câteva minute înainte. Ne-am continuat drumul, dar cu simțurile ceva mai ascuțite.
Pe Culmea Viforâta, poteca bătută de ciobani și de culegătorii de afine devine principala noastră busolă. O interceptăm în șaua dintre Penteleu și Viforâta și o urmăm fidel până pe vârf. Odată ajunși la cel mai înalt punct, observăm cum poteca principală coboară spre dreapta, însă noi decidem să o părăsim și să cotim la stânga, țintind direct spre Șaua Cășeria. Dacă la urcare drumul era evident, pe versantul celălalt situația se schimbă radical: poteca se pierde pur și simplu printre tufele dense de afini, transformând înaintarea într-o veritabilă aventură de orientare prin vegetație. Segmentul până pe Vârful Viforâta a însumat aproximativ 800 de metri, iar de aici mai avem de parcurs cam un kilometru până la intersecția cu traseul marcat cu Triunghi Albastru (TA).
Deși nu îl vedeam, prezența ursului se simțea în aer, mai ales după avertismentele primite de la culegători, care ne asiguraseră că „bestia” s-a mutat exact pe versantul nostru. Pentru a evita orice întâlnire de gradul zero, am început să fluier tacticos la fiecare câteva minute, anunțându-mi prezența. La un moment dat, Erika a venit cu o sugestie „salvatoare”: să ne apucăm de cântat. Am refuzat rapid, realizând că riscul de a produce o catastrofă auditivă era mult prea mare. Sunt convins că vocea mea nu s-ar fi limitat la a alunga ursul din Penteleu, ci probabil l-ar fi trimis în exil direct prin masivele vecine.
11. Șaua Cășeria — Intrarea pe marcajul TA Altitudine: 1.535 m · Intersecție de trasee · „Drumul Căprioarelor" · km 10.8 · ora 12:57
Ajungem în Șaua Cășeria unde ne intersectăm cu traseul marcat TA — „Drumul Căprioarelor" — ce vine de la Gura Cernatu - Șaua Căprioarelor - Saua Cășeria - Lacul Rosu și duce pe partea cealaltă a masivului spre Secuiu, pe valea Bâsca Mică. Intrăm pe el și urmărim direcția spre Gura Cernatului. Pe aici ar fi trebuit să treacă și marcajul BA ce vine de pe vf. Monteoru – vf. Silvestru – sat Varlaam, dar nu am văzut nici măcar o urmă de marcaj BA.
Din Șaua Cășeria, coborârea pe TA începe optimist, poteca pare clară. Dar cu cât coborâm mai mult, ea se pierde în vegetație, iar marcajele devin tot mai rare, până la absență completă. Este sectorul care cere cel mai mult atenție pe tot circuitul și unde track-ul GPS este cu adevărat indispensabil.
12. Golul Miclăuș — Zonă cu risc real de rătăcire ~1.420 m · Vegetație înaltă · Fără potecă vizibilă
13. Șaua Căprioarei — Cotitură spre Pârâul Cășeria Altitudine: ~1.347 m · km 12.7
14. Rezervația Naturală Milea-Viforâta — Un sanctuar al biodiversității 165 ha · Pădure cvasivirgină · Regatul marilor carnivore
Pătrundem în inima Rezervației Milea-Viforâta, una dintre cele mai valoroase și bine conservate păduri seculare din Carpații de Curbură. Ocrotită prin lege încă din 1975, această arie de 165 de hectare reprezintă un eșantion rar de pădure cvasivirgină, unde intervenția umană a fost practic inexistentă în ultimele decenii. Aici, natura își urmează propriul curs: brazi și molizi monumentali, cu înălțimi ce depășesc adesea 40 de metri și diametre de peste un metru, formează o boltă deasă sub care lumina pătrunde doar în raze răzlețe. Prezența masivă a lemnului mort (arbori căzuți lăsați să se descompună natural) transformă locul într-un ecosistem vital, fiind „casa” ideală pentru nenumărate specii de insecte rare, ciuperci și păsări precum ciocănitoarea cu spate alb sau bufnița mare.
Totuși, dincolo de importanța ecologică, acest „muzeu viu” impune un respect amestecat cu o ușoară neliniște. Sub cupola giganților, poteca se pierde sub un strat gros de mușchi și iarbă înaltă, devenind un labirint verde unde orientarea se face mai mult prin GPS decât vizual. Dacă am fi fost mohicani sau apași, probabil am fi citit cu ușurință în urmele lăsate prin iarba, cine ar fi putut trece pe aici înaintea noastră. Dar cum nu avem in gena astfel de apucaturi, ne-am mulțumit să presupunem ce e mai rău. Țipetele culegătorilor de afine de pe Culmea Viforâta ne răsunau încă în urechi, iar acest culoar natural prin pădurea deasă, cu vizibilitate redusă, ne-a reamintit rapid că ne aflăm în habitatul preferat al ursului, lupului și râsului.
Într-un astfel de habitat, unde ești vizitator într-o casă condusă de marii prădători, discreția nu mai este o opțiune. Pentru a evita orice întâlnire de gradul zero, am decis să ne facem simțită prezența într-un mod cât mai original. La fiecare câteva minute fluieram cât puteam de tare, în timp ce talentul de soprană al Erikăi a explodat pur și simplu, scoțând sunete care ar fi făcut invidioase până și cele mai guralive păsări din rezervație. Nici tenorul din mine nu a fost mai prejos, transformând traversarea pădurii într-un concert, de care să te ferești, menit să convingă orice vietate că suntem doar niște gălăgioși care vor să ajungă cu bine la destinație.
15. Drumul forestier Milea — Spre Gura Cernatului Coborâre lină · Proprietate misterioasă · Final de circuit
Atracții turistice din Masivul Penteleu
🌿 Obiective naturale și culturale
- Rezervația Naturală Pădurea „Milea-Viforâta" — rezervație zoologică și forestieră cu o suprafață de 165 ha, formată din brazi și molizi seculari cu înălțimi de peste 40 m și diametru de circa 1 m. Adăpostește și o specie rară de orhidee. Zonă floristică și peisagistică deosebită, ocrotită de lege din 1975.
- Indicatorul celor trei ținuturi — pe Vârful Penteleu, singurul din România care arată simultan spre Transilvania, Moldova și Țara Românească. Un simbol geografic și cultural de neratat.
- Lacul Negru — sub muchia Steghii, la altitudinea de 1.050 m, în mijlocul pădurii. Accesibil pe marcajul PR din satul Brebu.
- Lacul Roșu (Penteleu) — sub culmea Penteleu, la nord-est de vârful principal, la altitudinea de 1.510 m. Fostul lac cu ochiuri de apă vizibile mai ales primăvara.
- Lacul Hânsaru — lac de alunecare format pe pârâul Gotiș, afluent al râului Bâsca Rozilei.
- Piatra Corbului — vârf stâncos cu cruce, loc de extracție a chihlimbarului în trecut (com. Gura Teghii).
- Stânca Burduloaica (Stânca lui Persescu) — martor de eroziune alcătuit din gresii paleogene, în Valea Bâsca Rozilei (com. Gura Teghii).
- Poiana cu narcise de pe Penteleu — perioadă optimă de vizitare: luna mai.
- Stația Meteo Penteleu — funcțională, cu izvor propriu de apă, la circa 1.700 m altitudine.
Trasee turistice în Masivul Penteleu
Traseul 1 — „Traseul Vulturului Ilie" · Marcaj BR
Vulturul Ilie este zăganul legendă al Buzăului ce a coborât la oraș de pe Vârful Penteleu. Ucis de un militar german în al Doilea Război Mondial, el este astăzi simbol al municipiului Buzău.
Cel mai lung traseu din masiv, străbătând muntele de la sud la nord. Singura porțiune mai dificilă este urcușul până pe Vârful Penteleu; după aceea, creasta se parcurge mai mult pe curbe de nivel, ocolind vârfurile mai înalte.
Gura Cernatului 650 m → Șaua Cernatu 1.385 m → Vf. Penteleu 1.772 m → Vf. Crucea Fetei 1.577 m → Vf. Bălescu Mare 1.557 m → Vf. Bălescuțu 1.396 m → Mușa 1.070 m
Durată: 9–10 ore · Elevație: ↗1.250 m ↘840 m · Distanță: ~21 km · Dificultate: mediu
Traseul 2 — „Drumul Căprioarelor din Penteleu" · Marcaj TA
Traseu tematic cu urcușuri blânde, ce traversează Golul Miclăuș și trece prin Rezervația Milea-Viforâta. Marcajele TA sunt vechi și rare — track GPS indispensabil.
Gura Cernatului 650 m → Valea Milea → Rezervația Viforâta 1.360 m → Pârâul Cășeria → Culmea Caprei → Șaua Căprioarei 1.410 m → Șaua Cășeria 1.535 m → Valea Șapte Izvoare → Secuiu 760 m
Durată: 9–10 ore · Elevație: ↗1.180 m ↘1.000 m · Distanță: ~20 km · Dificultate: mediu
Traseul 3 · Marcaj PR
Sat Brebu 681 m → Lacul Negru 1.050 m → Sat Brebu (circuit)
Traseul 4 · Marcaj PR
Sat Varlaam → Vârful Silvestru → Valea Neagră → Sat Varlaam
Traseul 5 · Marcaj BA (o parte parcursă de noi — marcajul BA era inexistent)
Varlaam → Vf. Silvestru → Vf. Monteoru 1.384 m → Masa Fântâniței → Șaua Caprei 1.530 m → Golul Miclăuș 1.420 m → Vf. Viforâta 1.667 m → Vf. Penteleu 1.772 m
Sfaturi practice & Avertismente
- 🧭 Track GPS — obligatoriu pe coborâre: Urcarea pe BR este bine marcată, dar coborârea pe TA devine greu de urmărit după Șaua Cășeria. Descărcați trackul de pe Wikiloc și verificați-l periodic, mai ales în Golul Miclăuș.
- 💧 Apă: Trei izvoare amenajate pe poteca BR înainte de Șaua Cernatu + izvor la Stația Meteo Penteleu. Faceți plin la fiecare sursă, mai ales vara — nu există surse pe coborârea prin Rezervație.
- 🅿️ Parcare: DC173 la Gura Cernatului — drum accesibil oricărui tip de mașină din Varlaam. Locuri destule, nu este o problemă de ocupare ca în zonele turistice aglomerate.
- ⏱️ Timp de pornire: Plecați înainte de ora 8:00. Cu 21+ km și 1.250 m denivelări, nu vă permiteți întârzieri — mai ales că porțiunile dificile de orientare necesită timp extra.
- 🐻 Urs: Zona este habitat activ pentru urs — Rezervația Milea-Viforâta este protejată și pentru acest motiv. Fluierați periodic, evitați muzica în căști, mergeți în grupuri de minimum 3 persoane dacă este posibil. Nu alergați dacă întâlniți un urs.
- 🌿 Rezervația Milea-Viforâta: Nu recoltați plante, nu faceți foc, nu deranjați fauna. Rezervația este ocrotită de lege din 1975 — sancțiunile pentru abateri sunt reale.
- 📶 Semnal: Variabil sau absent pe porțiuni din pădure. Anunțați un contact înainte de plecare cu traseul exact și ora estimată de întoarcere.
- 🌧️ Vreme: Carpații de Curbură sunt cunoscuți pentru vreme instabilă — furtunile de vară pot apărea rapid pe creastă. Verificați prognoza înainte de plecare și întoarceți-vă dacă vedeți cumulonimbus pe orizont.
Date tehnice
| Lungime totală | 21,62 km (circuit) |
| Durată | 7h 30' |
| Denivelări cumulate | 1.253 m (↗1.253 m ↘1.253 m) |
| Dificultate | Mediu ★★★☆☆ |
| Tip traseu | Circuit |
| Marcaj urcare | BR — Bandă Roșie (stare bună) |
| Marcaj coborâre | TA — Triunghi Albastru (vechi și rare) + porțiuni nemarcate |
| Punct de start | Gura Cernatului (DC173) — 45°32'56.6"N 26°23'36.6"E |
| Altitudine maximă | 1.772 m (Vârful Penteleu) |
| Surse de apă | 2 izvoare pe poteca BR + izvor Stație Meteo Penteleu |
| Obiective principale | Vârful Penteleu · Indicator unic spre 3 ținuturi · Rezervația Milea-Viforâta · Culmea Viforâta |
| Participanți | Erika și Toni |
| Data | 12 august 2021 |
| Track GPS | Wikiloc — Vârful Penteleu (circuit) |
Acces — Varlaam → Gura Cernatului (DC173)
Accesul se face din satul Varlaam, județul Buzău, pe DC173 până la Gura Cernatului, pe malul pârâului Bâsca Mare. Drumul este accesibil oricărui tip de mașină. Din Buzău, cel mai comod acces este prin Pătârlagele și Nehoiu spre Varlaam — circa 80 km.
Track GPS — Vizualizare traseu
Concluzie
Masivul Penteleu nu se află pe „harta” turismului de masă din România. Nu îl vei găsi prin ghidurile comerciale și nici nu va invada feed-ul de Instagram al drumeților de weekend, neavând refugii cu vederi celebre pentru selfie-uri. Are, în schimb, ceva mult mai prețios: o pădure primară autentică în Rezervația Milea-Viforâta, un vârf cu o încărcătură istorică și geografică aparte și acea liniște profundă a unui munte pe care puțini îl cunosc cu adevărat.
Vârful Penteleu (1.772 m), cu indicatorul său simbolic spre cele trei provincii românești și pajiștile pline de afine, rămâne punctul culminant al experienței. Totuși, dacă ar fi să repet această ascensiune, aș schimba strategia: nu aș mai alege aceeași variantă de coborâre, ci m-aș întoarce pe același traseu de urcare. Deși faptul că am închis un circuit dă bine în statistici și pe GPS, realitatea din teren a fost alta. Această variantă de retur nu ne-a oferit peisaje sau obiective care să justifice efortul, fiind mai degrabă o porțiune monotonă care nu te răsplătește cu vederi spectaculoase.
În final, Penteleul rămâne exact tipul de drumeție pe care o cauți când vrei mai mult decât o potecă bătătorită. Cu tot cu „tensiunea” ursului simțită pe coborâre, experiența a fost una pură. Nu traseul în sine a fost dificil, ci caracterul său sălbatic a fost cel care a contat cu adevărat. O aventură pe care o recomand celor care apreciază muntele brut, fără filtre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.