Munții Măcin, Vârful Țuțuiatul.

UnderConstruction:

Citeşte mai mult >

Cascada Putna — Săritoarea Putnei, Monument al Naturii, Vrancea.

Parcul Natural Putna-Vrancea

Cascada Putna
Săritoarea Putnei

Un monument al naturii ascuns în inima Vrancei, unde apa Putnei sare sălbatică printre stânci,
formând unul dintre cele mai spectaculoase peisaje hidrologice din România.

Cascada Putna, cunoscută în vechime sub numele de Săritoarea Putnei, este una dintre cele mai impresionante atracții naturale ale județului Vrancea și un obiectiv de neratat pentru orice iubitor de natură și drumeție. Situată în apropierea satului Lepșa, pe teritoriul administrativ al comunei Tulnici, cascada face parte din Parcul Natural Putna-Vrancea și a fost declarată Monument al Naturii încă din anul 1973.

Accesul se face de pe DN2D (Focșani – Târgu Secuiesc), la aproximativ 72 km de municipiul Focșani. Indicatorul spre cascadă apare pe partea stângă a drumului național, sensul de mers spre Târgu Secuiesc. Drumul este asfaltat și te aduce până la circa 200 de metri de cascadă, unde există o parcare gratuită. De la stațiunea Lepșa, cascada se află la aproximativ 3,5 km pe jos.

🌙 Legenda locului

Cascada Putna, numită în vechime „Săritoarea Putnei", este învăluită în mister de generații întregi. Legenda spune că „la miezul nopții, cel care se află la această cascadă este întâmpinat de o prințesă care îi oferă diamante", o poveste care reflectă fascinația pe care apele sălbatice și vuietul nocturn al cascadei le-au exercitat asupra locuitorilor din Vale.

O altă legendă, legată de întreaga zonă a Văii Putnei, vorbește despre un lac fără fund de la Vintileasca. Se spune că un călător nevoiaș a cerut adăpost și apă într-un sat, dar i s-a refuzat orice ajutor. Din noaptea care a urmat, au început ploi neîntrerupte ce au umplut fântâna satului, care a început să dea pe afară. Apele au crescut atât de mult, încât autoritățile au fost nevoite să strămute toți locuitorii pe dealurile din jur — satul a fost înghițit de ape, iar în locul lui a rămas un lac misterios, pe care oamenii locului îl numesc și azi „Lacul fără fund".

🗺️ Fișă Tehnică

Obiectiv: Parcare DN2D → Cascada Putna → Lac

Acces: Trepte amenajate din beton și piatră · Traseu nemarcat spre marginea cascadei (pe proprie răspundere)

📏

Distanță parcare

~200 m

⏱️

Durată vizită

30 – 60 min

⭐

Dificultate

Ușor

🌊

Lungime cascadă

76 m

💧

Adâncime lac

~12 m

📅

Sezon

Tot anul

📍 Localizare Sat Lepșa, Comuna Tulnici, Vrancea

🧗 Dificultate Ușor ★☆☆☆☆

🔄 Tip vizită Dus-întors · Obiectiv punctual

📈 Diferență nivel cascadă 14 m

🎟️ Bilet intrare 5 lei / persoană

🅿️ Parcare Gratuită · la ~200 m de cascadă

🌲 Sezon recomandat Tot anul · spectaculos după ploi

📍 Coordonate start Vezi pe hartă

⬇ Descarcă Track GPX

---

Despre Cascada Putna

Cascada Putna este formată de râul cu același nume, care coboară sălbatic printr-un canion de roci sculptate de mii de ani de eroziune. Spectaculozitatea sa se datorează eroziunii selective a rocilor și marmitelor, adâncituri circulare formate de vârtejurile de apă — care obligă șuvoiul să sară dintr-o scobitură în alta, creând o succesiune de căderi parțiale de o frumusețe rar întâlnită. Căderea totală de apă măsoară 76 de metri lungime, cu o diferență de nivel de 14 metri, iar la baza sa apa se adună într-un lac natural cu adâncimea de aproximativ 12 metri.

O raritate geologică a locului este cascada abandonată, vizibilă pe malul stâng, la aproximativ 250 de metri în aval de cascada actuală. Aceasta este efectul proceselor tectonice: o bucată din patul vechii albii s-a prăbușit, deviind întregul curs al apei pe traseul actual. Astfel, vizitatorii pot admira, de fapt, două cascade — una vie și una „fosilă", agățată în stâncă ca o amprentă a istoriei geologice a muntelui.

Vederea de ansamblu a Cascadei Putna din platforma amenajată pentru vizitatori

Parcul Natural Putna-Vrancea, înființat prin Hotărâre de Guvern în 2004, cuprinde și zona cascadei ca zonă de management durabil. Pe lângă peisajul spectacular, parcul adăpostește 10 specii de vertebrate protejate și peste 110 specii de păsări. Din păcate, mai multe specii de plante de stâncă, printre care și floarea de colț, au dispărut din zonă ca urmare a presiunii turistice necontrolate din deceniile trecute.

Lacul de la baza cascadei — adâncime de aproximativ 12 metri

Marmitele și stâncile erodate — sculptura naturii de-a lungul mileniilor

Descrierea vizitei pas cu pas

1. Parcare DN2D → Intrarea în rezervație  (0 – 5 min)

Imediat ce ieși din mașină în parcarea amenajată de pe DN2D (indicatorul spre cascadă apare pe stânga drumului, sensul dinspre Focșani), vei auzi deja mugetul apei. Un ranger este de obicei prezent la intrare, mai ales în weekenduri, unde se achită taxa de acces de 5 lei/persoană. Urmezi un drum scurt, bine marcat, care coboară ușor spre rezervație.

Intrarea în rezervația naturală — treptele din beton și piatră coboară direct spre cascadă

2. Coborârea pe trepte → Platforma de observare  (5 – 15 min)

O serie de trepte din beton și piatră, bine amenajate dar permanent umede și alunecoase, te conduc direct spre baza cascadei. Este esențial să porți încălțăminte solidă de drumeție — șlapii sau pantofii de sport sunt total nepotriviți. Coborârea este una relaxantă, însoțită de zgomotul tot mai puternic al apei și de răcoarea specifică zonelor de cascadă.

Pe măsură ce cobori, cascada se dezvăluie treptat în toată splendoarea ei — întâi auzi tunetul apei, apoi simți stropi fini pe față, și în cele din urmă panorama completă a cascadei apare în față.

Treptele din piatră — frumoase, dar mereu umede. Bocanci obligatorii!

Bilet de intrare la Cascada Putna (2026)

3. Platforma de observare → Privire de ansamblu  (15 – 30 min)

De pe platforma amenajată la baza cascadei poți admira în siguranță întreaga cădere de apă. Zona este delimitată cu indicatoare — respectă-le, mai ales dacă ești cu copii. Lacul de la baza cascadei, cu adâncimea de circa 12 metri, are o culoare de un verde-turcoaz hipnotic în zilele cu cer senin.

Pe timp ploios sau după ploi prelungite, debitul apei crește spectacular, tunetul cascadei se aude de la drumul național, iar spectacolul naturii devine cu adevărat copleșitor.

Cascada Putna după ploi de vară — debitul crește de câteva ori, spectacolul devine copleșitor

Cascada Putna după ploi de vară — debitul crește de câteva ori, spectacolul devine copleșitor

Marmitele și stâncile erodate — sculptura naturii de-a lungul mileniilor

4. Traseu nemarcat → Marginea superioară a cascadei  (30 – 60 min · opțional)

Pentru cei aventuroși, există un traseu nemarcat care urcă pe malul cascadei până la marginea superioară, de unde se poate privi în jos în cascade. Atenție: traseul se parcurge pe proprie răspundere, terenul este abrupt și umed, fără balustrade sau amenajări de siguranță. Nu este recomandat copiilor mici sau persoanelor fără experiență în drumeție montană.

De sus, perspectiva este complet diferită — poți vedea cum apa Putnei sare din marmită în marmită, scuptând stâncile în forme fantastice.

5. Cascada abandonată → Obiectiv geologic secundar  (opțional · ~250 m în aval)

La aproximativ 250 de metri în aval de cascada principală, pe malul stâng al Putnei, se poate observa cascada abandonată, o fostă cădere de apă rămasă „agățată" în stâncă după ce procesele tectonice au deviat cursul râului pe albia actuală. Este un obiectiv geologic fascinant, care vorbește despre istoria milenară a formării acestui peisaj.

Harta zonei

Track GPS: Descarcă fișierul GPX

Cum ajungi la Cascada Putna

Itinerariu auto: Focșani → Cascada Putna (72 km)

Din Focșani, urmezi DN2D în direcția Tulnici – Lepșa – Târgu Secuiesc. Drumul este asfaltat pe toată lungimea și traversează peisaje montane superbe ale Văii Putnei. La intrarea în localitatea Lepșa, pe partea stângă a drumului, apare indicatorul spre cascadă. Nu-l rata, este singurul. Parcarea amenajată este la aproximativ 200 de metri de cascadă, pe un drum scurt lateral.

Din București, traseul optim este București → Buzău → Focșani → DN2D spre Lepșa, aproximativ 250 km în total (cca. 3 ore de condus). Din Brașov, poți veni pe DN2D dinspre Târgu Secuiesc, trecând prin Pasul Oituz, un traseu montan spectaculos de circa 120 km.

📍 Coordonate parcare: 45.82° N, 26.52° E

Sfaturi practice & Avertismente

• 🥾 Încălțăminte: bocanci sau pantofi de trekking cu talpă aderentă, treptele sunt permanent umede și alunecoase. Niciodată șlapi sau adidași netop!
• 💧 Apă: există surse de apă potabilă în zonă; la intrarea în Lepșa dinspre Focșani există un izvor amenajat, ideal pentru refill.
• 🎟️ Bilet intrare: 5 lei / persoană, achitat la ranger. Rangerul este prezent mai ales în weekenduri și în sezon.
• 🅿️ Parcare: gratuită, la ~200 m de cascadă. Nu forța intrarea cu mașina mai aproape, drumul nu permite.
• ⚠️ Pericole: treptele alunecoase reprezintă principalul risc. Traseul nemarcat spre marginea cascadei este periculos și se parcurge pe proprie răspundere. Nu te apleca peste marginile delimitate!
• 🌦️ Vreme și sezon: cascada poate fi vizitată tot anul. Pe timp ploios debitul crește spectaculos, este momentul ideal pentru fotografii de impact. Iarna, cascada poate îngheța parțial, oferind un peisaj rar.
• 🐕 Cu câine: accesul cu animale de companie este permis, dar ține câinele în lesă, zona este arie protejată cu faună sălbatică.
• 📶 Semnal telefon: parțial în parcare, slab sau absent în imediata apropiere a cascadei, în canion.
• 🏕️ Cazare în zonă: stațiunea Lepșa oferă multiple pensiuni și cabane la doar 3,5 km de cascadă.
• 🌿 Respect față de natură: nu arunca deșeuri, nu culege plante, nu depăși indicatoarele de acces. Zona este arie protejată de interes național.

---

Variante alternative & Obiective combinate

Cascada Putna poate fi combinată cu alte obiective spectaculoase din Parcul Natural Putna-Vrancea. La câțiva kilometri distanță se află Rezervația Cheile Tișiței — un traseu de 7 ore printr-o pădure sălbatică, cu cascade mici, chei înguste și stânci abrupte. Traseul este accesibil și pentru familii cu copii, fiecare drumeț putând alege distanța dorită.

O altă variantă este combinarea cu Focul Viu de la Andreiașu, un fenomen natural unic în România, unde gazele naturale ies la suprafață și ard continuu, vizibil mai ales noaptea. Cele trei obiective: cascada, cheile și focul viu, pot fi acoperite lejer într-un weekend cu baza la Lepșa.

Pentru iubitorii de drumeții mai lungi, Parcul Natural Putna-Vrancea oferă 10 trasee turistice marcate, recomandat a fi parcurse cu ghid autorizat, traversând creste, păduri virgine și zone cu faună sălbatică bogată.

Concluzie

Cascada Putna este un obiectiv care merită cu prisosință drumul până în Vrancea. Nu este o cascadă înaltă în sens clasic, dar impresionează prin debit, viteză, sunet și peisajul geologic unic format de milioane de ani de eroziune. Este accesibilă familiilor cu copii și drumeților fără experiență, dar recompensează deopotrivă fotografii și amatorii de drumeție cu peisaje de-a dreptul spectaculoase.

Vizitați Cascada Putna pe timp ploios dacă vreți să vedeți natura în toată forța ei, veți înțelege atunci de ce localnicii i-au spus „Săritoarea". Și poate, dacă ajungeți noaptea, vă va întâmpina și prințesa cu diamante din legendă.

---

Citeşte mai mult >

Rețeaua Europeană de drumeții (E-paths)

E-paths: România

Rețeaua europeană de drumeții (E-paths)
România: două magistrale, 2.000 de kilometri

Prin România trec două dintre cele 12 magistrale ERA: E3 și E8. Teoretic, suntem pe hartă. Practic, nu.

Există un fir invizibil care leagă poteca de creastă din Bucegi de Camino de Santiago, Munții Banatului de Marea Neagră bulgară și Carpații Orientali de fiordul norvegian. Acel fir se numește rețeaua europeană de trasee de lungă distanță, administrată de European Ramblers' Association (ERA), o organizație fondată în octombrie 1969 în Germania de opt asociații de drumeție. Astăzi, ERA reunește peste 60 de organizații din 35 de țări, cu milioane de membri. Rețeaua E-paths cuprinde 12 magistrale principale care traversează continentul, cu o lungime totală de peste 65.000 de kilometri de poteci omologate. 

Ce sunt, de fapt, traseele E-paths

Traseele europene de lungă distanță nu sunt poteci construite de la zero. ERA nu sapă poteci noi și nu montează stâlpi de beton pe vârfuri de munte. Rețeaua funcționează prin suprapunerea marcajelor europene peste traseele naționale deja existente, conectându-le într-un circuit intercontinental coerent. Marcajul specific, un pătrat albastru cu stelele galbene ale Uniunii Europene și litera E urmată de numărul magistralei, apare pe săgețile de orientare instalate pe potecile naționale. Acolo unde există o asociație locală activă și finanțare, marcajul e prezent și bine întreținut. Acolo unde nu există nici una, nici alta, drumețul se bazează exclusiv pe trackuri GPS.

Cele 12 magistrale ERA:
E1 (Capul Nord, Norvegia – Italia de Sud)
E2 (Irlanda – Nisa, Franța)
E3 (Santiago de Compostela – Marea Neagră)(684 km prin România)
E4 (Gibraltar – Cipru)
E5 (Bretania – Veneția)
E6 (Finlanda – Grecia)
E7 (Lisabona – Budapesta)
E8 (Irlanda – Bulgaria)(1312 km prin România)
E9 (Capul Finisterre – Estonia)
E10 (Nordul Finlandei – Sicilia)
E11 (Haga – Frankfurt)
E12 (Moscova – Mediterana).

Vest contra Est:

Diferența dintre Europa de Vest și Europa de Est în materie de E-paths nu ține neapărat de frumusețea peisajului, ci de consecvența infrastructurii de drumeție. Țările din Europa Occidentală au decenii de tradiție instituțională în întreținerea potecilor, cu organizații puternice, finanțare publică și parteneriate consolidate cu autoritățile locale.

Regiune	Stadiu general	Caracteristici infrastructură
Europa de Vest Germania, Franța, Elveția, Austria, Spania	Avansat	Marcaje complete și standardizate, ghiduri tipărite pe etape, rețea densă de cazare dedicată drumeților.
Europa Centrală Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia	În progres	Infrastructură națională solidă, marcajele E se suprapun coerent peste rețelele locale, hărți detaliate.
Europa de Est România, Serbia, Bulgaria, Grecia	Parțial	Traseele urmează potecile naționale existente. Marcajul specific E este instalat parțial. Necesită GPS.

Există totuși o nuanță importantă: chiar și în țările din Europa de Est, potecile există și sunt adesea spectaculoase. Ceea ce lipsește nu este natura, ci infrastructura care să o facă accesibilă unui drumeț sosit fără cunoștințe locale prealabile.

Tarile balcanice

Bulgaria, liderul regional

Bulgaria are un avantaj față de vecini: tradiția drumeției organizate pe creste datează din 1933, când Pavel Deliradev a traversat pentru prima oară întregul lanț al Munților Balcani de la vest la est. Acea potecă a devenit Kom-Emine, astăzi cel mai popular traseu de lungă distanță din țară, secțiunea finală a E3, care leagă Oceanul Atlantic de Marea Neagră pe aproape 8.880 de kilometri.

Kom-Emine parcurge circa 650 de kilometri de la vârful Kom (2.016 m), lângă granița cu Serbia, până la Capul Emine pe litoralul Mării Negre, traversând Parcul Național Balcani Central și urcând peste 30 de vârfuri de peste 2.000 de metri. Marcajul alb-roșu-alb este consecvent pe toată lungimea, cu stâlpi de orientare pentru iarnă pe porțiunile expuse. Pe traseu există circa 30 de cabane care asigură cazare și masă, iar în 2025, ERA a acceptat oficial prelungirea rutei E3 cu traseul Black Sea Route, adăugând o extensie spre nord de-a lungul litoralului bulgar.

Pe lângă E3, prin Bulgaria mai trec E4, care traversează Vitosha, Rila, Pirin și Rhodopi, și E8, care pornește de la stațiunea Borovets și coboară prin Munții Rodopi spre granița cu Turcia.

Serbia și Grecia

Serbia are importanță strategică în rețea prin poziția sa de nod de conectare între Europa Centrală și Peninsula Balcanică, în special pe coridorul E4. Grecia acoperă secțiuni din E4 (inclusiv insula Creta și Cipru) și E6, cu eforturi recente de modernizare a semnalizării pe porțiunile de câmpie.

De știut: Traseul Kom-Emine din Bulgaria este considerat de mulți drumeți europeni drept una dintre cele mai accesibile aventuri de lungă distanță de pe continent, cu o durată standard de 21 de zile, infrastructură de cazare bine distribuită și nivel tehnic moderat pe cea mai mare parte a traseului.

România: două magistrale, 2.000 de kilometri

Prin România trec două dintre cele 12 magistrale ERA: E3 și E8.

E3 în România: 684 de kilometri prin vest

E3 pleacă din Santiago de Compostela (Spania) și ajunge la Nesebar (Bulgaria), parcurgând aproximativ 8.880 de kilometri prin 12 țări. Segmentul românesc, de 684 de kilometri, intră în țară pe la Vama Borș și traversează Munții Apuseni, Munții Poiana Ruscă și Munții Banatului, ieșind spre Serbia pe la Porțile de Fier. Durata standard pentru parcurgerea porțiunii românești este de 27 până la 30 de zile.

Traseul E3 Romania - sursa foto: ERA

E8 în România: 1.312 kilometri prin sălbăticie

E8 leagă Irlanda de Bulgaria pe o distanță de peste 6.000 de kilometri. Segmentul românesc, de 1.312 de kilometri, intră pe la Sighetu Marmației, parcurge Carpații Orientali și Carpații Meridionali și iese spre Serbia tot pe la Porțile de Fier. Este cel mai lung și mai sălbatic segment național al E8: traseul traversează șase parcuri naționale (Retezat, Piatra Craiului, Cheile Bicazului-Hășmaș, Ceahlău, Rodnei, Domogled-Valea Cernei) și cinci parcuri naturale, cu o diferență de nivel cumulată de aproape 62.000 de metri. În anumite porțiuni, drumețul poate merge trei sau patru zile fără să întâlnească o așezare umană sau o cabană.

Sursă foto: ERA

E3 și E8 se întâlnesc în zona Orșovei și au un parcurs comun de aproximativ 23 de kilometri până la punctul de trecere a frontierei Porțile de Fier I.

Situația pe teren

Stadiul actual al rețelei europene în România reflectă o implementare progresivă, dar fragmentată. Din cei aproximativ 2.000 de kilometri definiți teoretic pentru rutele E3 și E8, sunt marcați conform standardelor europene circa 428 de kilometri, în special în masivele Banatului, Făgărașului, Postăvarului, Cindrelului și Lotrului. În afara acestor sectoare, orientarea se bazează pe suprapunerea traseelor europene peste marcajele naționale existente. Deși semnalizarea specifică este vizibilă pe anumite săgeți de orientare (Ciucaș, Bucegi, Postăvaru), absența unei continuități sistematice face ca utilizarea GPS-ului să fie indispensabilă pentru parcurgerea integrală a segmentelor.

Factori care influențează ritmul de dezvoltare

Răspunsul nu este simplu, dar factorii principali sunt bine identificabili și se leagă unii de alții. Analiza decalajului față de alte rețele europene evidențiază provocări structurale ce țin de dimensiunea proiectului și de modelul de gestionare a infrastructurii turistice.

1. Amploarea rețelei naționale

România gestionează unul dintre cele mai lungi segmente naționale din rețeaua ERA, cu peste 2.000 de kilometri de traseu. Spre comparație, alte state vecine au segmente de trei ori mai scurte, beneficiind de o tradiție de infrastructură montană consolidată în timp. Amenajarea unei astfel de distanțe presupune un efort logistic masiv, care depășește simpla marcare a potecilor montane, implicând și zone de deal sau câmpie.

2. Dependența de finanțări

Dezvoltarea infrastructurii a fost susținută în principal prin fonduri externe și mecanisme de finanțare nerambursabilă, precum Contribuția Elvețiană. Deși aceste proiecte au permis deschiderea primelor sute de kilometri, absența unei finanțări centrale constante din partea bugetului de stat îngreunează finalizarea restului de peste 1.500 de kilometri. Fără o alocare bugetară predictibilă la nivel național, întreținerea și extinderea marcajelor rămân dependente de resurse volatile.

3. Nevoia unui cadru legislativ și administrativ unitar

Spre deosebire de statele europene unde administrarea potecilor are un mandat legal clar și o structură centralizată, în România responsabilitățile sunt difuze. Administrarea este împărțită între autorități locale, consilii județene și asociații de voluntari. Lipsa unei politici naționale coerente, care să stabilească standarde tehnice unitare și un mecanism de management centralizat, rămâne principalul obstacol în dezvoltarea rețelei la standarde europene.

4. Interconectarea zonelor de joasă altitudine

Dacă în zonele montane potecile sunt protejate și bine definite, provocarea majoră apare la interconectarea acestora prin zone de deal și depresiuni. Aici, traseul traversează frecvent proprietăți private sau drumuri comunale neclasificate, situații care necesită medierea statului și soluționarea unor aspecte de regim juridic al terenurilor pentru a asigura dreptul de trecere al drumeților.

Concluzie practică pentru drumeți: Segmentele montane principale sunt funcționale, însă parcurgerea lor necesită pregătire tehnică. Pe secțiunile de legătură, utilizarea track-urilor GPS oficiale este vitală. Recomandăm dotarea cu echipament de campare, având în vedere densitatea redusă a unităților de cazare pe anumite segmente de legătură.

Rețeaua europeană E-paths: Între structură și viziune

Rețeaua europeană E-paths este o structură reală, construită deceniu după deceniu de asociații de drumeție care au ales să lucreze dincolo de granițe. Faptul că state vecine, precum Bulgaria, au reușit să marcheze și să promoveze segmente precum Kom-Emine ca destinații internaționale, în timp ce România a finalizat oficial doar un sfert din traseele sale europene, nu ține de frumusețea potecilor, ci de o ecuație simplă: organizare, finanțare continuă și implicare instituțională.

Succesul recent al proiectului Via Transilvanica a demonstrat însă că România are capacitatea de a crea infrastructură de talie europeană. Acest traseu lung de 1.400 km a reușit, într-un timp record, să unească comunități, să standardizeze marcajele și să ofere siguranță drumețului, servind drept model de bune practici. Contrastul dintre succesul acestui proiect și stadiul fragmentat al potecilor E3 și E8 subliniază nevoia ca și rețeaua europeană să beneficieze de o abordare similară: un management unitar și o recunoaștere oficială care să faciliteze întreținerea pe termen lung.

Carpații români nu au nicio vină. E8 traversează șase parcuri naționale, oferind unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Europa și zone neatinse de turismul de masă. Ce lipsește nu este natura, ci acel "fir roșu" administrativ care să lege potențialul montan de o hartă coerentă. Un drumeț din Irlanda sau Germania ar trebui să poată planifica o traversare de două luni bazându-se pe o infrastructură predictibilă, nu doar pe propria pricepere de a citi un teren necunoscut.

Până când implicarea instituțională va egala entuziasmul voluntarilor, track-ul GPS descărcat rămâne cel mai bun prieten al oricui se aventurează pe E3 sau E8 în România. Este singura unealtă care transformă, pentru moment, o intenție europeană într-o experiență de drumeție realizabilă.

Citeşte mai mult >

Tronul Străbunilor (Piatra Jidovului) — Megalitul din Țara Hațegului | Jurnal de Drumeții

Hunedoara · Țara Hațegului · Dealul Orlea — Hațeg

Tronul Străbunilor Piatra Jidovului — Monolitul de pe Dealul Orlea
Toponomie, legende și ghid de traseu

O stâncă de șase metri ascunsă în pădurea de pe Dealul Orlea, deasupra orașului Hațeg, al cărei nume a traversat epoci și și-a schimbat identitatea odată cu ele. Localnicii îi spuneau Piatra Jidovului. Azi o cheamă Tronul Străbunilor. Povestea numelui e la fel de fascinantă ca locul însuși.

Introducerea și Nota Bibliografică

Există locuri al căror nume spune mai multe despre istoria unui ținut decât orice placă comemorativă. Tronul Străbunilor, cunoscut generații la rând drept Piatra Jidovului sau Patul Jidovilor, este unul dintre ele. Un monolit de piatră, impunător și singuratic, ascuns în pădurea de pe Dealul Orlea, practic deasupra orașului Hațeg, cu vederi spre crestele Retezatului și cu adâncimi de legendă care coboară până la daci și, probabil, și mai jos.

Poteca care te duce acolo pornește din parcarea de la Popas Zimbrul, pe DN66. Intri în pădure pe un drum de pământ bine marcat cu indicatoare recente, urci domol prin copaci cu trunchiuri în forme ciudate, și la capătul a aproximativ 30 de minute de mers apare stânca. O piatră imensă, care apare în pădure de nicăieri, cum spun toți cei care au ajuns acolo. Nu pentru că ar fi singura piatră din zonă, ci pentru că nimic din terenul dinaintea ei nu pregătește ochiul pentru proporțiile ei.

Locul face parte din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, un teritoriu unde zecile de milioane de ani ai pământului s-au scris în piatră, s-au păstrat în legende și ies la iveală în forme atipice, de la fosile de dinozauri pitici, unici în lume, la stânci cu forme de neexplicat pe care imaginația populară le-a umplut de înțelesuri.

Multe dintre detaliile simbolice ale acestui loc mi-au fost revelate de scriitorul Constantin Giurginca, în volumul său „Arhivele Transcendente”, carte pe care am primit-o cadou de la autor și care explorează dimensiunea sacră a megaliților de la Subcetate.

📜 Toponomie — De ce două nume pentru același loc?

Piatra Jidovului / Patul Jidovilor — originea numelui vechi

Denumirile tradiționale fac parte dintr-o familie de toponime răspândite în întreg spațiul carpatic: Piatra Jidovului, Groapa Jidovului, Zidul Jidovilor, Cetatea Jidovilor. Cheia înțelegerii lor stă în sensurile pe care DEX-ul le înregistrează pentru cuvântul jidov: popular — evreu; depreciativ — jidan; și, relevant pentru toponomie, mitologic — ființă supranaturală reprezentând un uriaș, folosit adesea în expresia „de când cu jidovii" cu sensul de din vechime, din timpuri imemoriale.

Tocmai acest al treilea sens,uriașul mitic, explică întreaga familie de toponime. Localnicii din Hațeg o confirmă explicit: „Noi îi spuneam Piatra Jidovului. Jidovii erau uriași și se credea că acolo era un loc de sacrificiu." O stâncă de patru metri înălțime și șase metri lungime, apărută aparent din neant în mijlocul unui deal, nu putea fi pusă acolo decât de o ființă de proporții supranaturale. Nu era o referință etnică, ci una mitologică, ancorată în ideea unui trecut fabulos, anterior oricărei memorii orale. Expresia „de când cu jidovii" spune tot: atât de demult, că nu mai are rost să cauți o dată.

Profesorul Iancu Badiu, în monografia Țării Hațegului (Editura Karina, Deva 2015), o consemnează ca „Piatra Sacrificiului sau în trecut Patul Jidovilor" — semn că mai multe variante ale numelui circulau în paralel în memoria locală.

Tronul Străbunilor — noua identitate

Redenumirea în Tronul Străbunilor este un fenomen al ultimelor decenii, alimentat de două tendințe paralele. Pe de o parte, termenul „jidov" a pierdut în limba română modernă sensul mitologic și a rămas preponderent cu conotația depreciativă față de comunitatea evreiască, creând o presiune naturală spre înlocuire. Pe de altă parte, forma monolitului însuși — cu o proeminență superioară care evocă un spătar și o bază mai lată, ca un scaun de proporții uriașe, a facilitat adoptarea rapidă a noului nume. „Tronul" descria vizual ce vedeau ochii; „Străbunii" plasau stânca în acel trecut mitic, nedatat, pe care îl asociem instinctiv cu dacii și cu lumea de dinaintea scrisului.

Localnicii mai în vârstă din Hațeg folosesc și azi uneori vechile denumiri. Indicatoarele și materialele turistice recente îl numesc exclusiv Tronul Străbunilor. Ambele straturi coexistă, iar tensiunea dintre ele este un document viu al modului în care un loc poate purta mai multe identități în același timp.

Poziționare geografică — Dealul Orlea, Hațeg

Tronul Străbunilor se află pe Dealul Orlea, practic deasupra orașului Hațeg, județul Hunedoara, de partea opusă a DN66 față de Pădurea Slivuț, unde se găsește Rezervația de Zimbri. Dealul Orlea are o geografie remarcabilă: la poalele lui se întâlnesc patru râuri, Strei, Râul Mare, Galbena și Sibișel, coborâte din direcții diferite, din Retezat și din Munții Șureanu. Această confluență, împreună cu poziția la răscrucea a trei drumuri mari care legau Banatul, Oltenia și Ardealul, a dat dealului un rol strategic evident de-a lungul istoriei.

Pe același deal se află și ruinele Cetății Regale a Hațegului, un fort medieval, vizibil în vârful colinei. Monolitul însuși are dimensiuni bine documentate: 6 metri lungime, 2 metri lățime și 4 metri înălțime. Pe fața de vest, orientată spre Hațeg, cercetătorii au identificat sculptat în piatră capul unui taur sau bour, cu unul dintre coarne având aspectul unui șarpe și cu o adâncitură între coarne în care se introducea probabil un obiect de cult. Stânca a fost declarată monument al naturii.

Pădurea din jur este relativ recentă în termeni istorici, cu câteva sute de ani în urmă, monolitul era vizibil de la depărtare, pe culmea goală a dealului, ceea ce explică parțial rolul lui de reper în peisaj și de loc cu semnificație simbolică pentru comunități succesive. De pe culme, în zilele senine, crestele Retezatului se văd la orizont.

💡 Context: Zona Hațegului este una dintre cele mai dense în patrimoniu din România, într-o rază mică: Sarmizegetusa Ulpia Traiana (~15 km), Rezervația de Zimbri Slivuț (vizavi pe DN66), bisericile medievale de la Densuș, Strei și Streisângeorgiu (printre cele mai vechi din România), Mănăstirea Prislop și Parcul Național Retezat, toate la sub 40 km.

Traseu: Popas Zimbrul (DN66) → Tronul Străbunilor

Marcaj: Indicatoare pe potecă  |  Tip: Dus-întors  |  Durată la dus: ~30 minute

🗺️ Fișă Tehnică

⏱️

Durată la dus

~30 min

⭐

Dificultate

Ușor

📈

Dif de nivel

76 m

📈

Pantă

Domoală

🚗

Față de Hațeg

~4 km

🏙️

Față de Deva

~40 km

🗓️

Acces

Tot anul

Punct de start Popas Zimbrul, DN66 (între Simeria și Hațeg)

Reper la start Restaurant în parcare, pe marginea DN66

Suprafață traseu Drum de pământ în pădure, pantă domoală

Marcaj Indicatoare montate pe traseu

Acces auto ✔ Parcare Popas Zimbrul, DN66

Cea mai apropiată gară Hațeg, ~4 km

Statut monolit Monument al naturii

Taxă de acces Gratuită

⬇️ Descarcă traseul GPX

Descrierea traseului

① Start — Popas Zimbrul, DN66

Traseul pornește din parcarea de la Popas Zimbrul, pe DN66, la aproximativ 4 km de Hațeg pe direcția Simeria–Deva. Restaurantul din parcare este un reper vizibil și clar; de aici se vede și intrarea în pădure. Pe DN66, vizavi de parcare, se află Pădurea Slivuț cu Rezervația de Zimbri, un obiectiv care merită combinat în același circuit.

Punctul de start — indicatorul din parcarea Popas Zimbrul, pe DN66, la aproximativ 4 km de Hațeg. Restaurantul din parcare este un reper vizibil la sosire.

② Urcușul prin pădure

Poteca intră în pădure pe un drum de pământ, trecând pe lângă o unitate militară, motiv pentru care veți întâlni semne ce interzic fotografiatul în dreptul acesteia. Urcușul este domol, fără porțiuni abrupte sau pasaje tehnice, oferind ocazia de a admira trunchiurile cu forme neobișnuite ale copacilor. Orientarea este facilă, datorită indicatoarelor clare montate recent. Odată ajunși pe culme, întâlnim un nou indicator care ne confirmă că mai avem aproximativ 700 m până la obiectivul nostru. Din acest punct, traseul continuă cu o coborâre ușoară, menținând poteca largă prin inima pădurii.

Indicatorul de pe culme care confirmă distanța rămasă până la Tronul Străbunilor.

③ Ramificația și direcția spre Tron

Odată ajunși la bifurcația marcată cu săgeți indicatoare, urmați direcția specifică spre „Tronul Străbunilor”. După aproximativ 100 de metri de mers din acest punct, monolitul va apărea brusc printre copaci, marcând finalul traseului nostru.

Momentul schimbării de direcție: urmați indicatorul spre Tronul Străbunilor pentru ultima sută de metri a traseului.

④ Monolitul — Tronul Străbunilor / Piatra Jidovului

Stânca apare în mijlocul pădurii pe neașteptate, fără ca relieful să anunțe o astfel de prezență monumentală. Pur și simplu, la un moment dat, drumul se deschide către o masă impunătoare de piatră de șase metri lungime și patru metri înălțime, a cărei formă a fost imediat asimilată de imaginația populară cu un tron uriaș. Pe fața de vest, orientată simbolic spre Hațeg, se distinge profilul unui cap de taur sculptat în stâncă, cu adâncitura specifică între coarne. Ansamblul este completat de câteva formațiuni mai mici presărate în jur, iar în zilele senine, de pe culme, orizontul este stăpânit de crestele îndepărtate ale Retezatului.

Monolitul Tronul Străbunilor: o prezență impunătoare ce domină liniștea pădurii de pe Dealul Orlea.

💡 Sfat: Pe același Deal Orlea se află și ruinele Cetății Regale a Hațegului, situate în vârful colinei. Dacă timpul vă permite, merită să extindeți drumeția și spre acest obiectiv istoric; traseul este facil, iar perspectiva asupra orașului și a întregii văi este cu adevărat excelentă.

Indicatorul care marchează ramificația spre Cetatea Regală a Hațegului, un obiectiv ce poate fi vizitat în cadrul aceleiași drumeții.

Legende și tradiții locale

Uriașii de demult

Cea mai veche strată de povești legate de stâncă îi aparține jidovilor, uriașii din mitologia populară românească. O piatră de patru metri înălțime, apărută fără explicație pe culmea unui deal, cerea un autor pe măsură. Logica populară era simplă: nu putea fi pusă acolo de mâna omului obișnuit, deci a pus-o un uriaș. Credința că locul fusese folosit pentru sacrificii completează tabloul, adâncitura dintre coarnele bourului sculptat în stâncă putea fi văzută ca suport pentru un obiect de cult sau ofrandă. Legendele cu uriași din Țara Hațegului au și o explicație pe care localnicii o adaugă uneori: „Strămoșii noștri din perioada romană erau mai înalți", o memorie colectivă a unei epoci de oameni mai robuști, transformată în mit.

Constantin Giurginca vine cu o completare etimologică, menționând că termenul „Jidovi” provine de fapt de la „jâduri” (ziduri), definindu-i pe locuitorii care au ridicat fortificațiile din blocuri uriașe de piatră ale căror urme se regăsesc în zonă.

Dacii și Dealul Orlea

Colonelul Constantin Zagoriț, topograf și cercetător activ în prima jumătate a secolului XX, a avansat ipoteza că pe masivul deluros din estul Hațegului, zona Dealului Orlea, ar fi putut fi localizată o mare așezare dacică, poate chiar o capitală. Argumentul era geografic și strategic: dealul se află la răscrucea a trei drumuri mari care legau Banatul, Oltenia și Ardealul, și la confluența a patru râuri, o poziție pe care nicio civilizație militară n-ar fi ignorat-o. Scriitorul hunedorean Gligor Hașa a susținut ulterior aceeași ipoteză. Hadrian Daicoviciu, chemat să verifice, a respins-o. Controversa a rămas deschisă și a alimentat fascinația față de stâncă timp de decenii. Ideea că marele preot Deceneu ar fi oficiat ceremonii la Tronul Străbunilor circulă în literatura locală fără confirmare arheologică directă.

"În zonă se poate crea... un «regim electrostatic» special, ce poate influența în sens benefic revigorant câmpul electric al corpului uman."
— Constantin Giurginca, „Arhivele Transcendente”

Comorile lui Decebal sub deal

Dealul Orlea adăpostește o legendă consemnată de istoricul Aron Densușianu încă din 1866: poporul credea că în interiorul dealului există camere gigantice pline de aur și argint, că porțile prin care poți intra se deschid numai în ziua de Paști, când bate întâiul în toacă, și că atunci apa se ferește din calea lor. Tezaurul regelui Decebal și-a lăsat umbra și peste dealurile din jur. Istoricii cred că Dealul Orlea ar fi putut face parte dintr-un complex defensiv dac care proteja Valea Hațegului — stânca din pădure, în această lectură, era doar vârful vizibil al unui ansamblu care continuă, invizibil, sub pământ.

Locul de energie și pelerinajul contemporan

În ultimele decenii, Tronul Străbunilor a atras un val de vizitatori convinși de proprietățile energetice ale locului. Candele, orez, porumb și grâu au fost găsite periodic în jurul stâncii, alături de simboluri ezoterice scrijelite pe suprafața ei. Profesorul Ioan Romeo Mânzală, care a cercetat locul și i-a dedicat cartea „Tronul Străbunilor", îl descria ca monument geologic al naturii. Ceea ce rămâne cert, dincolo de orice interpretare, este că locul are o atmosferă. Tăcerea pădurii, proporțiile stâncii și perspectiva spre Retezat creează împreună ceva greu de explicat în cuvinte și ușor de simțit pe loc. În lucrarea sa, scriitorul Constantin Giurginca explică aceste forme prin „tehnica perspectivismului”: megalitul ar fi fost dăltuit astfel încât, în funcție de unghiul din care este privit sau de felul în care cade lumina soarelui, să dezvăluie chipuri diferite: un zimbru, o pasăre a nemuririi sau un chip antropomorf.

Tradiția gugulanelor - Pelerinajul uitat

O mărturie prețioasă păstrată în paginile cărții „Arhivele Transcendente” amintește de pelerinajul gugulanelor bănățence care, până acum câteva decenii, veneau la Subcetate în ziua de Rusalii. Gătite în haine de sărbătoare, cu salbe de aur și purtând coșuri pline cu cireșe, femeile din Valea Bistrei împlineau un ritual de ofrandă la sanctuarul solar de la Piatra Jidovului. Autorul consideră acest gest un „pelerinaj ineluctabil”, o moștenire vie a unor tradiții pelasge străvechi ce au supraviețuit peste timp în memoria comunității.

— Tronul Străbunilor (Piatra Jidovului)

Tronul Străbunilor este un megalit de gresie situat la aproximativ 600 de metri altitudine, fiind una dintre cele mai enigmatice formațiuni naturale din Țara Hațegului. Fotografiile surprind stânca în toată masivitatea ei, cu detalii ale „chipului de taur” și ale adânciturilor sculptate de timp sau de mână umană, într-o zi senină de martie când lumina pune în evidență texturile aspre ale pietrei. Fotografiile monolitul vizitat în primăvara anului 2026, pădure abia ieșită din iarnă, lumină de martie și stânca în toată masivitatea ei.

*Toate fotografiile din acest album sunt realizate de echipa Jurnal de Drumeții. Vă rugăm să păstrați curățenia în jurul acestui monument al naturii.

---

Sfaturi practice

• 🅿️ Parcare: La Popas Zimbrul, pe DN66, între Simeria și Hațeg. Restaurantul din parcare este funcțional, ideal pentru o masă înainte sau după traseu.
• 👟 Echipament: Traseu ușor, accesibil cu bocanci sau pantofi de sport rezistenți. Primăvara devreme poteca poate fi noroioasă pe sectoarele umbroase. Fără porțiuni tehnice sau riscuri deosebite.
• ⏱️ Timp necesar: Aproximativ 30 de minute la dus. Dus-întors, cu timp petrecut la monolit, plan pentru 1,5–2 ore total.
• 📸 Atenție: Pe traseu există o unitate militară, în dreptul acesteia fotografia este interzisă. Există semne clare care indică zona.
• 🦬 Combină cu: Rezervația de Zimbri Slivuț (vizavi pe DN66, același loc de parcare), Cetatea Regală a Hațegului (pe același Deal Orlea), Sarmizegetusa Ulpia Traiana (~15 km), bisericile medievale de la Densuș și Strei, Mănăstirea Prislop, Parcul Național Retezat.
• 🌿 Cel mai bun moment: Primăvara și toamna pentru atmosfera cea mai bună în pădure. Vara, umbra pădurii e binevenită. Iarna traseul e accesibil în condiții normale, dar poteca poate fi alunecoasă.
• 👨‍👩‍👧 Cu copii: Accesibil copiilor de orice vârstă, poteca domoală nu prezintă dificultăți. Un traseu excelent pentru o primă drumeție.

Informații

Denumiri istorice / alternative	Piatra Jidovului, Patul Jidovilor, Piatra Sacrificiului, Tronul lui Dumnezeu
Statut juridic	Monument al naturii, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului
Dimensiuni aproximative	Lungime 6 m · Lățime 2 m · Înălțime 4 m
Accesibilitate	Tot anul (gratuit)
Distanțe auto	Deva (~40 km), Hunedoara (~30 km)

Acces — Hațeg → Popas Zimbrul → Punctul de intrare pe traseu

📍 Parcare start: Popas Zimbrul, DN66, între Simeria și Hațeg · La ~4 km de Hațeg · Pe partea opusă față de Rezervația de Zimbri Slivuț · Județul Hunedoara

---

Track GPS — Tronul Străbunilor Piatra Jidovului

Parcare start: Popas Zimbrul, DN66, între Simeria și Hațeg · La ~4 km de Hațeg · Pe partea opusă față de Rezervația de Zimbri Slivuț · Județul Hunedoara

Concluzie

Tronul Străbunilor nu e un loc care te copleșește prin spectacol geologic brut sau priveliști dramatice. E un loc care te face să te oprești și să stai. Să privești o piatră care a văzut mai multe epoci decât orice construcție omenească din jur și să înțelegi de ce oamenii de dinaintea noastră, indiferent cum le-au spus: jidovi, daci, uriași sau pur și simplu „cei de demult", au simțit că locul ăsta e altfel.

Merită și schimbarea de nume, și vechiul nume păstrat în memorie. Piatra Jidovului spune ceva despre cum au văzut înaintașii un loc care îi depășea. Tronul Străbunilor spune ceva despre cum vrem noi, azi, să ne raportăm la același loc. Ambele sunt adevărate. Iar expresia „de când cu jidovii", adică din timpuri atât de vechi că nu mai are rost să cauți o dată, e de fapt cel mai bun rezumat al locului: o piatră atât de veche și atât de ciudată, că nici timpul nu mai are unitate de măsură potrivită pentru ea. Traseul durează 30 de minute. Stânca rămâne mult mai mult.

#TronulStrabunilor #PiatraJidovului #TaraHategului #DealulOrlea #jurnaldedrumetii

Citeşte mai mult >

Vârfuri urcate: Jurnal de Drumeții.

Vârfurile pe care le-am urcat de-a lungul anilor, o evidență autentică a locurilor unde am ajuns și a experiențelor care m-au format pe munte.

Listă completă a vârfurilor urcate, organizate pe masive și grupe geografice.

Jurnal personal · Evidență vârfuri

Vârfurile mele
o evidență a drumului pe munte

Nu am început să urc munții cu gândul la liste. Vârfurile au venit unul după altul, firesc.
Abia mai târziu am simțit nevoia să le adun într-un singur loc.

Primele urcări au fost la sfârșitul anilor '80, prin '89 mai exact, când cochetam cu colțurile din Cheile Vălișoarei. Nu știam atunci cu ce se mănâncă muntele și nici ce viciu ascunde. În 1993 am călcat pentru prima dată pe potecile munților împreună cu Erika, soția mea. De atunci, anii au trecut, iar potecile ne-au dus spre tot mai multe creste și vârfuri.

„Eu am fost pe unde am umblat." — o vorbă simplă, dar mai profundă decât pare la prima ascultare.

0 vârfuri urcate

0–499 m 0

500–999 m 0

1000–1499 m 0

1500–1999 m 0

2000–2499 m 0

2500–2999 m 0

3000–3999 m 0

Peste 4000 m 0

⚲

Carpații Orientali · Grupa Nordică Carpații Maramureșului și ai Bucovinei 0

Munții Rodnei0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Pietrosu Rodnei	2303 m
	Vârful Ineu	2279 m
	Vârful Buhăescu Mare	2257 m
	Vârful Ineut	2222 m
	Vârful Grohotu	2197 m
	Vârful Gărgălău	2159 m

Munții Maramureșului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Farcău	1957 m
	Vârful Pop Ivan	1938 m
	Vârful Toroiaga	1930 m
	Vârful Mihailecu	1917 m
	Vârful Murgu	1880 m
	Vârful Râpa	1869 m
	Vârful Stâna lui Văratic	1808 m
	Vârful Serban	1794 m
	Vârful Strunga	1736 m
	Vârful Paltinului	1711 m
	Vârful Chicera	1190 m

Munții Suhard0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Omului	1932 m

Munții Țibleș0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Bran	1840 m
	Vârful Țibleș	1839 m
	Vârful Arcer	1829 m

Munții Țibău0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Țapul Mare	1661 m

Munții Bârgău0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Heniul Mare	1611 m

Munții Gutâi0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Gutâiul Mare	1443 m
	Creasta Cocoșului	1428 m
	Vârful Gutâiul Mic	1392 m

Munții Lăpușului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Văratec	1357 m

Munții Igniș0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Igniș	1307 m

Munții Oaș0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Piatra Vâscului	911 m

Obcinele Bucovinei0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Lucina (Obcina Mestecăniș)	1588 m
	Vârful Veju Mare (Obcina Feredeului)	1494 m
	Vârful Poiana Săcălești (Obcina Șurdin)	1307 m
	Vârful Sihloaia (Obcina Mare)	1224 m
	Vârful Scoruset (Obcina Mare)	1223 m
	Vârful Bobeica (Obcina Moldovița)	1207 m
	Vârful Călugărița (Obcina Humorului)	805 m
	Vârful Cacica (Obcina Humorului)	803 m

Carpații Orientali · Grupa Centrală Carpații Moldo-Transilvani 0

Munții Călimani0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Pietrosul Călimanilor	2100 m
	Vârful Negoilu Unguresc	2081 m
	Vârful Bistriciorul	1990 m
	Vârful Străcior	1963 m
	Vârful Piciorul Bistriciorii	1950 m
	Vârful Scaunul Domnului	1381 m

Munții Ceahlău0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Ocolașul Mare	1907 m
	Vârful Toaca	1900 m
	Vârful Lespezi	1802 m
	Vârful Bâtca lui Ghedeon	1845 m

Munții Bistriței0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Budacu	1859 m
	Vârful Muntele între Borci	1830 m
	Vârful Piatra Borcuței	1825 m
	Vârful Pietrosul Bistriței	1791 m
	Vârful Bogolinu	1748 m
	Vârful Teleșanu	1715 m
	Vârful Pietrosul Bistriței	1791 m
	Vârful Bâtca Prislopului	1664 m

Munții Hășmaș (Hăghimaș)0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Hășmașul Mare	1792 m
	Vârful Piatra Ascuțită (Ecem)	1707 m
	Vârful Hăghimașul Mic	1696 m
	Vârful Piatra Singuratică	1608 m
	Vârful Piatra Ucigașului	1378 m
	Vârful Piatra Poienii	1128 m
	Vârful Turnu Negru	1048 m

Munții Giurgeu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Prisca	1544 m
	Vârful Izvorul Cetății	1423 m
	Vârful Fagul Cetății	1290 m
	Vârful Făgetul Cetății	1262 m
	Vârful Szent Ana (Csobot)	1090 m

Munții Giumalău0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Giumalău	1857 m

Munții Rarău0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Rarău	1651 m
	Vârful Pietrele Doamnei	1634 m
	Vârful Popii Rarăului	1628 m

Munții Gurghiu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Saca Mare	1777 m

Munții Harghita0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Harghita Mădăraș	1801 m

Munții Stânișoarei0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Bivolul	1530 m
	Vârful Piatra lui Iepure	1440 m

Munții Goșmanu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Holmul Arșiței	1450 m
	Vârful Cracul Geamana	1442 m
	Vârful Muntele Cioții	1417 m

Munții Berzunți0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Măgura Berzunți	984 m
	Vârful Măgura	983 m

Munții Nemira0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Nemira Mare	1649 m
	Vârful Sandru Mare	1640 m
	Vârful Farcu Mare	1498 m
	Vârful Farcu Mic	1364 m

Munții Tarcău0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Grindușu	1664 m
	Vârful Tarcăul Mare	1641 m
	Vârful La Stâncă	1636 m
	Vârful Grindușului	1616 m
	Vârful Călcâiul Lat	1601 m

Carpații Orientali · Carpații de Curbură 0

Munții Ciucaș0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Ciucaș	1954 m
	Vârful Gropșoarele	1883 m
	Vârful Bratocea	1827 m
	Vârful Zăganu	1814 m
	Vârful Muntele Roșu	1454 m
	Vârful Bratocea de Jos	1687 m

Munții Neamțului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Neamțului	1923 m
	Vârful Ștevia	1907 m
	Vârful Pâraie	1871 m

Munții Baiului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Baiul Mare	1895 m
	Vârful Drăganu	1771 m
	Vârful Duțca	1715 m
	Vârful Piscul Câinelui	1645 m

Munții Piatra Mare0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Piatra Mare	1844 m

Munții Postăvarul0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Postăvarul	1799 m

Munții Vrancei0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Goru	1785 m
	Vârful Lăcăuți	1777 m

Munții Penteleu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Penteleu	1772 m
	Vârful Viforâta	1667 m

Munții Grohotiș0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Grohotiș	1768 m

Munții Brețcu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Zârna	1768 m

Munții Siriu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Mălâia	1662 m

Munții Podu Calului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Podu Calului	1439 m

Munții Perșani (Sud)0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Măgura Codlei	1292 m

Munții Întorsurii0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Pilișca	1222 m

Munții Ivănețu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Ivănețu	1191 m

Carpații Meridionali · Grupa Bucegi 0

Munții Bucegi0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Omu	2507 m
	Vârful Bucura Dumbravă	2503 m
	Vârful Coștila	2498 m
	Vârful Bucsoiu	2493 m
	Vârful Colții Obârsiei	2480 m
	Vârful Scara	2422 m
	Vârful Caraiman	2384 m
	Vârful Doamnele	2402 m
	Vârful Guțanu	2246 m
	Vârful Bătrâna	2181 m
	Vârful Colții Tapului	2168 m

Munții Piatra Craiului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful La Om (Piscul Baciului)	2238 m
	Vârful Timbalul Mic	2231 m
	Vârful Zbirii	2220 m
	Vârful Umerilor	2209 m
	Vârful Timbalul Mare	2177 m
	Vârful Colții Grindului	2193 m
	Vârful Ascuțit	2133 m
	Vârful Lespezi	2142 m
	Vârful Pietrei	2098 m
	Vârful Padina Popii	2013 m
	Vârful Funduri	2018 m
	Vârful Turnu	1911 m
	Vârful Piatra Mică	1816 m

Carpații Meridionali · Grupa Făgăraș 0

Munții Făgăraș0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Moldoveanu	2544 m
	Vârful Negoiu	2535 m
	Vârful Viștea Mare	2527 m
	Vârful Lespezi	2517 m
	Vârful Cornul Călțunului	2511 m
	Vârful Vânătarea lui Buteanu	2507 m
	Vârful Hârtopul Darei	2506 m
	Vârful Dara	2500 m
	Vârful Capra	2494 m
	Vârful Mușetescu	2495 m
	Vârful Arpașul Mare	2468 m
	Vârful Urlea	2470 m
	Vârful Mircii	2470 m
	Vârful Arpașul Mic	2461 m
	Vârful Fundu Dâmbei	2454 m
	Vârful Mușeteica	2448 m
	Vârful Iezerul Caprei	2417 m
	Vârful Iezerul	2429 m
	Vârful Ciortea Vest	2427 m
	Vârful Ciortea Est	2419 m
	Vârful Lăițel	2391 m
	Vârful Buda	2431 m
	Vârful Râiosul	2395 m
	Vârful Robița	2409 m
	Vârful Cheia Bândei	2381 m
	Vârful Netedu	2351 m
	Vârful Văiuga	2351 m
	Vârful Șerbota	2331 m
	Vârful Suru	2283 m
	Vârful Capul Surului	2274 m
	Vârful Izvorului	2270 m
	Vârful Turnu Lacului	2247 m
	Vârful Mesteacănu	2255 m
	Vârful Colțul Bălăceni	2286 m
	Vârful Scara	2306 m
	Vârful Paru de Fier	2316 m
	Vârful Scărisoara	2261 m
	Vârful Podeanu	2262 m
	Vârful Mosuletei	2262 m
	Vârful Mosului	2231 m
	Vârful Gârbova	2188 m
	Vârful Padina	2195 m
	Vârful Cheia Codrei	2171 m
	Vârful Moasa	2034 m
	Vârful Hoaghea	2012 m
	Vârful Tătaru	1890 m
	Vârful Chica Lacului	1820 m
	Vârful Chica Fedelesului	1820 m
	Vârful Cațaveiu	2287 m
	Vârful Hermeneasa	1774 m

Munții Iezer-Păpușa0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Roșu	2469 m
	Vârful Iezerul Mare	2462 m
	Vârful Păpușa	2393 m
	Vârful Capul Cățunului	2383 m
	Vârful Cățunu	2319 m
	Vârful Tărățoasa	2172 m
	Vârful Văcarea	2068 m

Munții Cozia0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Cozia (Ciuha Mare)	1668 m
	Vârful Muntele Omu	1558 m
	Vârful Poarta de Piatră	1483 m
	Vârful Colțul Mare al Foarfecii	1444 m

Munții Ghițu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Ghițu	1622 m

Munții Țaga0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Fața lui Ilie	1641 m
	Vârful Țâgla	1640 m

Carpații Meridionali · Grupa Parâng 0

Munții Parâng0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Parângul Mare	2519 m
	Vârful Slivei	2420 m
	Vârful Stoinița	2421 m
	Vârful Gemănarea	2426 m
	Vârful Cârja	2405 m
	Vârful Leșul	2375 m
	Vârful Setea Mare	2365 m
	Vârful Mija	2368 m
	Vârful Mohoru	2337 m
	Vârful Mohoru	2337 m
	Vârful Gruiu	2345 m
	Vârful Pâclișa	2335 m
	Vârful Piatra Tăiată	2299 m
	Vârful Coasta lui Rus	2301 m
	Vârful Setea Mică	2278 m
	Vârful Scurtu	2203 m
	Vârful Găuri	2243 m
	Vârful Parângul Mic	2074 m
	Vârful Ciobanu	1944 m
	Vârful Coricia	1883 m

Munții Cindrel0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Cindrel	2244 m
	Vârful Frumoasa	2152 m
	Vârful Niculești	2035 m
	Vârful Șerbota Mare	2007 m
	Vârful Oasa Mare	1963 m
	Vârful Foltea	1963 m
	Vârful Rozdești	1951 m
	Vârful Surdu	1961 m
	Vârful Bătrâna	1911 m
	Vârful Oncești	1713 m
	Vârful Măgura	1303 m
	Vârful Mocirlele	1343 m
	Vârful Porumbelul	1354 m
	Vârful Fântânele	1260 m
	Vârful Cetății (Cetatea Salgo)	1098 m
	Vârful Drăguț	1110 m

Munții Lotrului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Șteflești	2242 m
	Vârful Cristești	2202 m
	Vârful Prejba	1744 m

Munții Șureanu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful lui Pătru	2130 m
	Vârful Șureanu	2059 m
	Vârful Aușel	2009 m
	Vârful Godeanu	1656 m
	Vârful Muncelu Cruce	1564 m
	Vârful Muncelu	1507 m
	Vârful Ivănusu	1398 m
	Vârful Tomnatec	1375 m
	Vârful Scovarda	1861 m
	Muntele Tomestilor	1870 m
	Vârful Capra	1927 m

Munții Latoriței0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Bora	2055 m
	Vârful Frătoșteanu	2053 m
	Vârful Stefanu	2051 m
	Vârful Miru	1975 m
	Vârful Mogoșu	1959 m

Munții Căpățânii0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Nedeia	2130 m
	Vârful Negovanu	2064 m
	Vârful Boul	1908 m

Munții Buila Vânturarița0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Vânturarița Mare	1885 m
	Vârful Vioreanu	1866 m
	Vârful Buila	1848 m
	Vârful Stevioara	1835 m

Carpații Meridionali · Grupa Retezat-Godeanu 0

Munții Retezat0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Peleaga	2509 m
	Vârful Păpușa	2508 m
	Vârful Retezat	2482 m
	Vârful Mare	2463 m
	Vârful Custura	2457 m
	Vârful Bucura	2433 m
	Vârful Sântamăria	2400 m
	Vârful Judele	2398 m
	Vârful Valea Măriii	2383 m
	Vârful Țapului	2378 m
	Vârful Custura Bucurei	2369 m
	Vârful Slăveiu	2342 m
	Vârful Lolaia Sud	2270 m
	Vârful Preluce	2265 m
	Vârful Păpușa Mică	2376 m
	Vârful Păpușa Custurii	2209 m
	Vârful Lolaia Nord	2180 m
	Vârful Zlata	2142 m

Munții Godeanu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Gugu	2291 m
	Vârful Galbena	2201 m
	Vârful Merila Mare	2172 m
	Vârful Borăscu Mare	2158 m
	Vârful Paltina	2152 m
	Vârful Sturu	2149 m
	Vârful Scurtu	2090 m
	Vârful Gârdomanu	2072 m

Munții Piule Iorgovanu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Piule	2081 m
	Vârful Stănuleții Mari	2025 m
	Vârful Piatra Iorgovanului	2014 m
	Vârful Albele	2013 m
	Vârful Căpățâna Albelor	1930 m
	Vârful Pleșa	1840 m

Munții Vâlcan0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Straja	1946 m
	Vârful Oslea	1946 m
	Vârful Groapele	1937 m
	Vârful Coada Oslei	1899 m
	Vârful Șarba	1743 m
	Vârful lui Loghin	1562 m

Munții Țarcu0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Căleanu	2196 m
	Vârful Țarcu	2190 m
	Vârful Pietri	2192 m
	Vârful Bloju	2165 m
	Vârful Baicu	2123 m
	Vârful Brusturu	2116 m
	Vârful Bistra	2153 m
	Vârful Bodea	2169 m
	Vârful Netis (Custurii)	2089 m
	Vârful Ardeleanului	2057 m
	Vârful Dealu Negru	2084 m
	Vârful Sadovanu	1996 m
	Vârful Petreanu	1895 m
	Vârful Scărișoara	1880 m

Munții Cernei0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Dobrii	1928 m
	Vârful Bandiolu	1816 m
	Vârful Arjana	1511 m
	Vârful Zascol	1496 m
	Vârful Dosu Cerbului	1446 m
	Vârful Biliana	1362 m
	Vârful Ciorici	625 m

Munții Mehedinți0

	Vârf	Altitudine
	Vârful lui Stan	1466 m
	Vârful Piatra Mare a Closanilor	1421 m
	Vârful Pietrele Albe	1340 m
	Vârful Coșteagu Mare	1325 m
	Vârful Inălățu Mare	1301 m
	Vârful Suscu	1192 m
	Vârful Creasta Cocoșului	917 m
	Vârful Domogledul Mare	1105 m
	Vârful Domogledul Mic	1098 m
	Vârful Dealul Arjana	848 m

Munții Tulișa0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Tulișa	1792 m

Munții Muntele Mic0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Muntele Mic	1807 m

Carpații Occidentali · Munții Apuseni 0

Munții Bihor0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Cucurbăta Mare	1849 m
	Vârful Piatra Grăitoare	1658 m
	Vârful Biharia	1597 m
	Vârful Biserica Moților	1456 m
	Vârful Piatra Galbenei	1243 m

Munții Vlădeasa0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Vlădeasa	1836 m
	Pietrele Albe	1604 m

Munții Muntele Mare0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Muntele Mare	1826 m
	Vârful Neteda	1784 m
	Vârful Buscat	1676 m
	Vârful Șesul Lupșelului	1636 m
	Vârful Șesul Craiului	1371 m
	Vârful Scărița	1384 m
	Vârful Colțul lui Bleanț	1368 m
	Vârful Șovaru	1310 m

Munții Găina0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Găina	1486 m
	Vârful Muntele Găina Cruce	1467 m
	Vârful Capul Dealului	1358 m
	Vârful Bradoi	1038 m

Munții Gilăului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Chicera Comării	1475 m

Munții Trascău0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Piatra Mare	712 m
	Vârful Colțul Corbului	606 m
	Vârful Berț	1011 m
	Vârful Chișberț	969 m
	Vârful Colțul Trascăului	1113 m
	Vârful Gradina Romei	1090 m
	Vârful Piatra Secuiului	1129 m
	Vârful Colțul Data	884 m
	Vârful Piatra Lungă	864 m
	Vârful Cetate	884 m
	Vârful Rachiș	779 m
	Vârful Dealul Bogzii	832 m
	Vârful Ugerului	1285 m
	Vârful Ardașcheia	1250 m
	Vârful Piatra cu Urdă	1223 m
	Vârful Jaru	1221 m
	Vârful Dealul Cireșului	1239 m
	Vârful Muntele Bedeleu	1227 m
	Vârful Cornului	1238 m
	Vârful Plescioare	1225 m
	Vârful Prislop	1281 m
	Vârful Dealul Mare	1282 m
	Vârful Secului	1282 m
	Vârful Coasta Bradului	853 m
	Vârful Piatra Butanului	1052 m
	Vârful Dealu Frânca	1127 m
	Vârful Colțul Pleșii	823 m
	Vârful Pleșii (Râmeț)	1250 m
	Vârful Trascăului	1217 m
	Vârful Piatra Vulturului	1178 m
	Vârful Piatra Corbului	1168 m
	Vârful Piatra Cheii	1189 m
	Vârful Prisecu	1157 m
	Vârful Presaca Coiagiului	1153 m
	Vârful Plaiului	1174 m
	Vârful Muntele Cetii	1148 m
	Vârful Gorunu	1120 m
	Vârful Piatra Cetii	1233 m
	Vârful Sfredelașu	1133 m
	Vârful Fabian	1133 m
	Vârful Piatra Craivii	1078 m
	Vârful Dealul Stânii	1110 m
	Vârful Mamut	773 m
	Vârful Piatra Arsă	1305 m
	Vârful Băieșului	1300 m
	Vârful Munțișorului	1282 m
	Vârful Piatra Grohotișului	1130 m
	Vârful Dealu Mărului	1092 m
	Vârful Corabia	1303 m
	Vârful Dealu Măguri	1252 m
	Vârful Părăginoasa	1364 m
	Vârful Dâmbău	1364 m
	Vârful Piatra Caprei (Dl)	1212 m
	Vârful Piatra Muncelului	1164 m
	Vârful Piatra Tibrului	1085 m

Munții Metaliferi0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Poienița	1437 m
	Vârful Citera Lespedarului	1352 m
	Vârful Piatra Crâsnicului	1349 m
	Vârful Măgura	1360 m
	Vârful Zmida	1370 m
	Vârful Detunata Goală	1158 m
	Vârful Detunata Flocoasă	1258 m
	Vârful Geamăna	1367 m
	Vârful Chicerii	1117 m
	Vârful Dealul Mocanului	1069 m
	Vârful Staninu	1071 m
	Vârful Dealul Fruntii	1034 m
	Vârful Muntelui	1139 m
	Vârful Burmezău	1164 m
	Vârful Dealul Cacheșului	1130 m
	Vârful Dealul Coacăzelor	1080 m
	Vârful Dealul Coman	1023 m
	Vârful Măgulicea	1128 m
	Vârful Dealul Diesa	1072 m
	Vârful Negrileasa Buciumanilor	1212 m
	Vârful Vâlcoi	1348 m
	Vârful Dealul Boteșul	1260 m
	Vârful Dâmbu Arsurilor	1122 m
	Vârful Scorobaia	1234 m
	Vârful Pârjolita	1254 m
	Vârful Piatra Nicaia	1009 m
	Vârful Măgura Uroiului	389 m
	Vârful Metergului	1120 m
	Vârful Piatra Galbenă	1210 m
	Vârful Tulburelu	1304 m
	Vârful Preja	1062 m

Munții Vulcan0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Vulcan	1257 m

Munții Codru-Moma0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Pleșu	1112 m
	Vârful Osoiu Mare	1112 m
	Vârful Pleșului	1094 m
	Vârful Izoiu	1058 m
	Vârful Vârfului	1049 m

Munții Pădurea Craiului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Hodrâncușa	1027 m

Munții Meseș0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Măgura Priei	996 m

Munții Plopiș (Munții Șes)0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Măgura Mare	996 m

Munții Zarandului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Drocea	837 m

Carpații Occidentali · Banatul & Poiana Ruscă 0

Munții Poiana Ruscă0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Padeș	1382 m

Munții Semenic0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Piatra Goznei	1447 m

Munții Almăjului0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Svinecea Mare	1224 m
	Vârful Trescovat	755 m
	Vârful Ciucaru Mare	318 m

Munții Aninei0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Leordișului	1160 m

Munții Locvei0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Corhanul Mare	735 m

Munții Dognecei0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Culmea Dognecei	617 m

Podișul Transilvaniei 0

Podișul Târnavelor0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Țuculeu	493 m
	Vârful Țâclului	517 m

Scutul Dobrogean 0

Munții Măcin0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Țuțuiatu	467 m
	Vârful Ghinaltu	442 m
	Vârful Buduru	338 m
	Vârful Căprăriei	312 m
	Vârful Suluku Mare	370 m
	Vârful Suluku Mic	316 m
	Vârful Aviatorilor	235 m
	Vârful Piatra Râioasă	346 m
	Vârful Vraju	335 m
	Vârful Fântana de Leac (Mănăstirii)	240 m
	Vârful Caramalău	247 m
	Vârful Cheița	249 m
	Vârful Cheia I	261 m
	Vârful Cheia II	249 m
	Vârful Moroianu I	249 m
	Vârful Moroianu II	249 m

Ascensiuni Internaționale Bulgaria · Grecia · Macedonia · Muntenegru · Albania · Serbia 0

Bulgaria0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Musala — Rila	2925 m
	Vârful Vihren — Pirin	2914 m
	Vârful Kutelo 1 — Pirin	2908 m
	Vârful Kutelo 2 — Pirin	2907 m
	Vârful Banski Suhodol — Pirin	2884 m

Grecia0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Mitikas — Olimp	2918 m
	Vârful Skala — Olimp	2882 m
	Vârful Timios Stavros — Creta	2456 m
	Vârful Fengari — Samothraki	1611 m
	Vârful Attaviros — Rodos	1213 m
	Vârful Ypsarion — Thassos	1204 m
	Vârful Stavrota — Lefkada	1182 m
	Vârful Akramitis — Rodos	825 m

Macedonia de Nord0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Korab	2764 m
	Vârful Pelister	2601 m
	Vârful Ilinden	2542 m
	Vârful Stiv	2468 m

Muntenegru0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Zla Kolata	2535 m
	Vârful Bobotov Kuk	2523 m

Albania0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Maja Kollates	2552 m

Serbia0

	Vârf	Altitudine
	Vârful Midzor	2169 m
	Vârful Zarcova Cuka	1898 m
	Vârful Vojvodin Venac	1671 m
	Vârful Veliki Strbac	768 m

Citeşte mai mult >