Batería de La Chapapatru tunuri Vickers, o cazarmă în ruină și panorame spre golful Portmán
O fostă baterie de coastă lângă farul din Portmán, scoasă din uz în 1994, cu barbete goale și clădiri abandonate.
Batería de La Chapa se află pe Punta de la Chapa, la circa 300 de metri de farul din Portmán și la aproximativ 48 de metri deasupra mării. A fost o baterie de coastă cu patru tunuri Vickers, construită la sfârșitul anilor 1920 și începutul anilor 1930 ca parte din sistemul de apărare al bazei navale din Cartagena. Din 1994 este scoasă din uz. Au rămas barbetele goale, clădiri în ruină și un belvedere larg spre golf.
Am urcat aici pe 11 septembrie 2026, de pe Playa del Lastre, pe lângă far. Pe traseu am dat și de un panou de acces interzis, despre care scriu mai jos.
Istoric pe scurt
Bateria a fost proiectată în cadrul Planului de apărare a bazelor navale din 1926, cunoscut drept Planul Primo de Rivera, care a adus pe coasta Cartagenei baterii moderne, mai ales cu artilerie britanică Vickers. Regele Alfonso al XIII-lea a vizitat locul pe 11 noiembrie 1928 și a aprobat construcția. La La Chapa au fost instalate primele tunuri de 152,4 mm de pe coasta Cartagenei. Sursele dau date ușor diferite: tunurile au fost montate în 1930, iar lucrările au fost predate oficial pe 31 decembrie 1931, deși o fișă de patrimoniu vorbește despre intervalul 1929 până în 1933.
Oficial se numea C-8, iar rolul ei era secundar: apăra rada Portmán și completa bateria principală de la Monte de Cenizas. O sursă menționează că a avut o acțiune remarcabilă în „evenimentele din 5 martie" din timpul Războiului Civil. A tras ultimele salve de instrucție pe 11 mai 1993 și a ieșit din uz în 1994, prin Planul Norte, iar tunurile au fost tăiate la fața locului.
Terenul aparține Ministerului Apărării. Ansamblul este declarat Bien de Interés Cultural și apare din 2014 pe Lista Roja a patrimoniului în pericol, cu mențiunea „ruinos", cu panouri care avertizează asupra riscului de prăbușire, fără uși și ferestre și cu clădirile acoperite de graffiti.
Informații practice
Hartă și track GPS
Batería de La Chapa
Complexul se întinde pe creasta promontoriului, în jurul barbetelor, iar traseul nostru a trecut pe lângă cele mai multe structuri, apoi a continuat spre un belvedere de lângă Cabo Negrete. Le luăm în ordinea în care le-am văzut.
1. Barbetele tunurilor Patru platforme circulare · front de circa 100 m · tunuri demontate
Nucleul bateriei era format din patru barbete circulare pentru tunurile Vickers de 152,4 mm, așezate pe lungime, aproape paralel cu coasta, pe un front de circa o sută de metri. Fiecare tun stătea pe o platformă deschisă, fără turelă. Fața dinspre mare era protejată de un zid de apărare acoperit cu un taluz de pământ, care camufla construcția și absorbea loviturile de tir indirect.
Elementele vizibile din larg erau mimetizate cu peisajul: structurile imitau textura stâncii, ca nava inamică să vadă o țintă cât mai mică. În spate, sub nivelul barbetelor, erau depozitele de muniție, iar proiectilele urcau la tunuri prin elevatoare, ale căror structuri exterioare se păstrează și azi. Tunurile nu mai există, pentru că au fost tăiate pe loc după 1994. Poza de la începutul articolului arată un locaș circular de tragere din beton.
2. Belvedere spre golf Mirador Punta Negra și bunker · panorame spre far și golf
În jurul bateriei au fost amenajate poteci cu garduri de lemn, ca să protejeze vizitatorii de riscul de cădere. Unul dintre punctele marcate în trackul nostru este „Mirador Punta Negra y Bunker", denumirea de pe Wikiloc. De aici și de pe celelalte puncte ale promontoriului se văd satul Portmán, farul și golful.
3. Clădirile cazărmii Fațade neoclasice · alojamente · depozite · ruine
La spatele barbetelor se află clădirile de serviciu. Sursele descriu patru clădiri cu fațade în stil ionic, care deserveau tunurile, plus depozite, ateliere și alojamente pentru trupă. Toate au fost acoperite cu o placă de beton armat groasă de un metru. Fațadele încearcă să imite stilul neoclasic. Cel mai vizibil este edificiul care a găzduit ofițerii și subofițerii. Mai erau corpuri de gardă, ghereme, tranșee, gropi de tragere, cuiburi de mitralieră și platforme pentru mortiere. Astăzi clădirile sunt fără uși și ferestre, în ruină, iar panourile de pe ele avertizează asupra riscului de prăbușire.
Pe aticul clădirii galbene tencuite se păstrează cadrul unui vechi panou din piatră, în care se afla cândva stema militară sau placa cu denumirea edificiului, astăzi puternic deteriorată de intemperii și trecerea timpului. Zidăria este încadrată simetric de două șiruri de trepte din beton ce asigurau accesul spre terasă, iar pe parapetul din stânga se observă un mesaj graffiti lăsat de un vizitator: „MI PASION X TI ES ∞” („Pasiunea mea pentru tine este infinită”). Un mesaj ce, cu siguranță nu are nicio legătură cu obiectivul militar de altădată.
Unul dintre cele mai surprinzătoare detalii arhitecturale este o vază ornamentală din piatră de inspirație neoclasică, plasată pe parapetul terasei superioare pavate cu cărămidă roșcată. În cadrul Planului Primo de Rivera din anii 1920, fortificațiile de coastă precum La Chapa, Castillitos sau Javelí nu au fost proiectate doar ca buncăre brute din beton, ci au primit elemente de stil deosebite care să le confere eleganță. În fundal, dincolo de esplanada cazărmii, se profilează turnul metalic blindat al postului de telemetrie și dirijare a tirului, un contrast fascinant între grația decorativă a arhitecturii militare de la începutul secolului XX și tehnologia destinată războiului.
4. Poziția de conducere a tragerii Structuri metalice și de beton
Inima tactică a fortificației era Postul de Telemetrie și Dirijare a Tirului (Puesto de Dirección de Tiro), considerat adevăratul „creier” al Bateriei de La Chapa. În imagine se observă carcasele metalice nituite ale telemetrelor optice Vickers, prin fantele cărora operatorii militari calculau distanța, azimutul și viteza navelor inamice. În stânga, platformele din beton ofereau ofițerilor de observare o vedere clară asupra mării pentru a urmări impactul proiectilelor și a transmite corecțiile de tir direct către tunurile de 152,4 mm. În fundal se distinge silueta albă a Farului din Portmán și cadrul muntos al Parcului Regional Calblanque, întregind tabloul acestui punct strategic de unde se coordona întreaga apărare a coastei.
5. Spre Cabo Negrete și panoul de acces interzis Mirador · zonă militară
După explorarea fortificației, am continuat drumeția de-a lungul falezelor până la un punct de belvedere marcat pe hărțile de navigație drept Mirador de Cabo Negrete (aflat la o altitudine de doar ~66 m). Aici merită făcută o precizare importantă pentru a evita o confuzie frecventă: Batería de Cabo Negrete (C-9) este un obiectiv cu totul diferit — o fostă baterie antiaeriană echipată cu patru tunuri Vickers 105/45 mm, amplasată sus pe Monte de Cenizas la cota 280 m, dezarmată încă din 1953. Punctul de belvedere la care am ajuns noi poartă această denumire doar datorită perspectivei superbe pe care o oferă spre capul stâncos Cabo Negrete și spre abrupturile muntoase ce protejează golful.
Înaintarea pe poteca de coastă spre est s-a oprit la limita Parcului Regional Calblanque, unde am întâlnit un panou oficial de avertizare pe care scria clar: „NO PASAR – ZONA DE CONSERVACIÓN PRIORITARIA” (Acces interzis – Zonă de conservare prioritară). Deși o mare parte din terenurile pe care se află fortificațiile din regiune aparțin Ministerului Apărării (unde pot apărea panouri de tip „Zona Militar, Prohibido el Paso”), în acest sector restricția este dictată strict de protecția mediului. Această zonă de conservare prioritară protejează habitate vegetale fragile și specii vulnerabile de avifaună, printre care protejatul pescăruș Audouin (Larus audouinii), cormoranul moțat sau păsările răpitoare de stâncă ce își au cuiburile pe abrupturile falezelor. Tocmai de aceea, accesul drumeților în afara potecilor marcate este strict interzis. Așa cum este firesc în orice drumeție responsabilă, am respectat avertismentul și am făcut cale întoarsă pe poteca de pe promontoriu.
6. Păsările de pe malul mării și drumul înapoi Țărmul stâncos · belvedere spre far și golf
Pe malul mării, pe stâncile izolate de sub promontoriu, am putut observa câteva exemplare de cormorani moțați (Gulosus aristotelis) și pescăruși Audouin (Larus audouinii), specii protejate ce își găsesc refugiu pe abrupturile izolate ale coastei.
La întoarcere, un ultim punct de belvedere ne-a oferit o perspectivă splendidă asupra Farului din Portmán și a întregului golf, încheind într-un cadru memorabil această drumeție ce îmbină istoria militară cu peisajele sălbatice ale Mediteranei.
Sfaturi practice
Alte obiective in zonă
Concluzie
Batería de La Chapa nu e un obiectiv amenajat pentru turiști. E un ansamblu militar abandonat, în ruină, pe un promontoriu cu priveliști bune spre far și golf. Cine ajunge pe Playa del Lastre poate adăuga o plimbare de câteva sute de metri, cu atenție la panourile de acces și la starea clădirilor.
