Munții Pădurea Craiului, Vârful Hodrângușa.

Munții Pădurea Craiului fac parte din lanțul Munților Apuseni, fiind situați în nord-vestul României, în județul Bihor. Cu o suprafață de 1150 km² ocupă partea de nord-vest a Munților Apuseni și face parte din lanțul muntos al Carpaților Occidentali, fiind așezată între depresiunile Vad-Borod și cea a Beiușului. Această regiune montană se distinge prin bogăția resurselor naturale, având un relief carstic bine dezvoltat. Aici găsim unele dintre cele mai renumite peșteri din România cum ar fi: Peștera Unguru Mare, ce te copleșește prin grandoarea subteranului, Peștera Meziad recunoscută pentru frumusețea ei, Peștera cu Cristale din Mina Farcu unde putem admira cristalele de calcit, sau Peștera Vântului, cea mai lungă peșteră din România, cu peste 50 km de galerii explorate, Peștera cu apa din Valea Leșu s-a format prin  pătrunderea  apelor în Ponorul de la Acre ce face legătura cu Peștera Biserica de la Acre. Alte obiective importante din Munții Pădurea Craiului aș reaminti Defileul Crișului Repede, Platoul Runcuri dar și cascada Săritoarea Ieduțului, Laia Mare sau Iadolina care este de departe cea mai renumită cascadă de pe Valea Iadului.

Munții Pădurea Craiului sunt relativ joși, cu altitudini care rar depășesc 1000 de metri. Cel mai înalt punct al acestui masiv îl găsim pe Vârful Hodrângușa, cu altitudinea de 1027 de metri, vârf pe care vom urca azi, el fiind obiectivul nostru principal din acest articol. Putini dintre voi ați auzit până acum de vârful Hodrângușa, având o altitudine atât de "mică" nu reprezintă un punct de atracție pentru turiști, nici măcar pentru cei împătimiți de drumeție. Cel mai probabil rămân interesați doar acei montaniarzi care vor sa atingă cele mai înalte vârfuri din toate masivele din România.

 Informațiile despre accesul pe acest vârf sunt destul de sărace, de aceea a fost destul de dificil să ne stabilim traseul. Lipsa unui track GPS ne-a pus în situația de a ne orienta la fata locului, bazându-ne pe drumurile forestiere și pe aplicația Google Earth.

Traseu Vârful Hodrângușa

Coada fostului lac Leșu - Piatra Bulzului - Vârful Hodrângușa
marcaj: nemarcat

• Data:17 aprilie 2023
• Coordonate intrare în traseu: 46°47'27.0"N 22°34'01.9"E
• Durata:3h 28'.
• Distanta parcursa: 10.02 km.
• Diferențe de nivel: 618m
• Dificultate: ușor
• Starea marcajelor: Atenție! traseu nemarcat turistic
• Tipul Traseului: Dus- întors
• Surse de apa: Valea Iadului
• Obiective: Vârful Hodrângușa
• Track GPS: Vârful Hodrângușa, Munții Pădurea Craiului

Distribuie pe:

Fiind ultima zi de campare de la Vadu Crișului, unde am parcurs doua trasee super faine, am pornit spre Coada Lacului Leșu pentru a urca pe cel mai înalt punct al munților Pădurea Craiului, Vârful Hodrângușa. Ajunși la baraj suntem întâmpinați de imaginea trista a locului unde cândva era un lac impresionant. Construit pe Valea Iadului, barajul a fost dat în folosință în 1973 cu o suprafață de 148 hectare, și un volum de apa de 28 milioane m³. În anul 1977 a fost dată în folosință și hidrocentrala. În anul 2015, în urma unor infiltrații descoperite, ca măsură de prevenție, lacul a fost golit. În anii următori au fost realizate mai multe lucrări de reparație dar problema infiltrațiilor nu a fost rezolvată.

Valea Iadului desparte masivul Vlădeasa de Munții Pădurea Craiului, iar aici la coada lacului s-a dezvoltat un adevărat sat de vacanță, un loc perfect pentru petrecerea timpului liber. De aici pornesc mai multe trasee turistice din care amintesc: traseul marcat cu TA spre Peștera Meziad, traseul cascadelor, un circuit marcat cu PR ce te duce spre câteva cascade impresionante cum ar fi, Cascada Iadolina, cascada Valul Miresei de pe valea Iadului, Cascada Laia Mare, Cascada Runcului și Cascada Genune. Un alt traseu pornește spre stațiunea Stana de Vale sau spre vârfurile mai înalte ale Masivului Vlădeasa.   

 Cu un kilometru înainte de satul de vacanta noi viram dreapta pe lângă Casa Lupului și ne îndreptăm spre Valea Iadului pentru a intra pe traseul nostru spre vârful Hodrângușa.

 Găsim un loc de parcare și pornim pe drumul din dreapta.

Legenda zice ca Valea Iadului și-a câștigat numele datorită inundațiilor făcute de apele înspăimântătoare ce an de an provocau pagube importante localnicilor. Valea era asemuită cu iadul biblic, localnicii crezând că sunt pedepsiți pentru îndepărtarea de religie.

 Odată ajunși pe malul pârâului am constatat că nu există nici un podeț sau măcar posibilitatea de a putea traversa pe pietre. Singura variantă era să ne descălțăm și să traversăm desculți apele reci. Te rog să mă crezi că într-o dimineață răcoroasă din aprilie este destul de neplăcut.

După 300 metri de la traversarea văii, cotim dreapta pe drumul forestier. Aici se bifurcă ruta noastră cu traseul marcat cu TR ce vine de sub Barajul Leșu pe la Peștera cu apă de pe valea Leșu, continuă pe sub vârful Hodrângușa spre Peștera Meziad.

Vedem și primul marcaj, acesta fiind un indiciu ca totuși au mai trecut oameni pe aici. 

Traseele astea mai puțin umblate sunt pentru mine cele mai frumoase.

Uneori ii invidiez pe acești alergători, de viteza cu care pot sa urce, dar ii și compătimesc în același rând, ei neputând să se bucure la fel de mult ca noi de aceste locuri minunate. 

Chiar dacă marcajul următor iți spune sa mergi în stânga, traseul continuă spre dreapta.

După 300 metri întâlnim marcajul punct rosu cu cercuri duble, ceea ce ne indică că am ajuns la un traseu dus-întors spre vârful Piatra Bulzului.

Un avertisment ne atrage atenția să avem grija la selfie-uri, să nu fie ultimul.

Ajunși pe Piatra Bulzului descoperim un spectaculos punct de belvedere asupra văii Iadului, jos în stânga se vede și mașina noastră, punctul de unde am intrat în traseu.

În față vedem Valea Iadului și satul de vacanță, în dreapta colinele împădurite a Munților Pădurea Craiului, iar spre stânga, deasupra colinelor, se ridică semeț câteva vârfuri muntoase din Munții Vlădeasa. Întreg peisajul este învăluit în lumina caldă a dimineții, iar umbrele norilor se prelungesc ușor pe câmpurile de iarbă, și pe acoperișurile caselor creând o atmosferă mirifică, parcă pictată.

Pășim prin pădurea desfrunzită cu copaci înalți ca niște santinele ce ne șoptesc povești vechi. Liniștea ce ne înconjoară este perturbată de susurul vântului ce se strecoară cu dibăcie printre ramuri, zgomotul bocancilor în covorul galben și moale al  frunzelor căzute pe potecă sau de propria respirație ce se aude sacadat în aerul curat și răcoros. Ne lăsăm duși, bucuroși de singurătate, participând voit la melodia fără de cuvinte, dar cu o putere ce depășește orice vorbire.

Ajunși pe malul pârâului Hodrângușa, continuăm spre stânga urmărind marcajul TR.

Continuăm pe drum circa 400m

Apoi cotim spre dreapta, părăsind marcajul turistic.

Circa 600 m continuăm pe drumul forestier

și cotim stânga prin pădure

Lăstarii tineri și tufișurile ne dovedesc că varianta cea mai scurtă nu este întotdeauna și cea mai bună. Am fi putut continua pe drumul forestier încă 10 minute și am fi ajuns sus în culme, de acolo prin pădure ne-ar fi fost mai lejer sa ajungem pe vârf. Varianta ce am folosit-o la coborâre.

După 500 metri ajungem la o momâie. Nu te lăsa păcalit, nu aici este vârful.

După 100 metri ajungem pe vârf. Asa cum se vede și pe harta topografică, vârful are altitudinea de 1026.5 m.

a

Vârful este complet împădurit, lipsit de priveliști fenomenale, dar înconjurat de liniște și pace. Sărbătorim bucuroși atingerea acestui vârf, fiind cu încă un pas mai aproape de realizarea visului nostru.

Florile primăverii ne-au incantat ochii pe toată durata drumeție. Încărcați de frumos, cu tolba plină pornim înapoi pe același traseu pe care am urcat.

Întorși la valea Iadului ne lovim de aceeași problema, traversarea apei. Ghici cine nu s-a descălțat?

Dacă cumva iți trece prin cap să urmărești acest traseu, să știi că nu trebuie să îți faci griji de locurile de parcare. Dacă nu te doare mâna, lasă un comentariu. E gratis.

Distribuie pe:

Ultimele postări

Distribuie pe:

S-ar putea să-ți placă și:

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Distribuie pe:

Citeşte mai mult >

Munții Aninei: Vârful Leordiș.

Carpații Occidentali se împart în trei grupe: 

1. Grupa nordică, alcătuită din Munții Apuseni, cel mai înalt punct aflându-se pe vârful Cucurbăta Mare cu altitudinea de 1849 din Munții Bihor.
2. Grupa sudică, alcătuită din Munții Banatului, cel mai înalt punct pe vârful Piatra Goznei cu altitudinea de  1447m din Munții Semenic.
   
3. Munții Poiana Rusca, un grup montam separat ce face legătura intre grupa nordica și grupa sudica.

Din grupa Munții Banatului fac parte: Munții Almăjului, Munții Dognecei, Munții Locvei, Munții Semenic și Munții Aninei despre care voi scrie acum. Masivul este cunoscut îndeosebi pentru câteva obiective turistice importante din România, cum ar fi: Cascada Bigăr, Rezervația Naturala Cheile Nerei, Ochiul Bei - Cascada Beusnița, Cascada Moceriș sau Cascada Cârșa. Toate aceste obiective și traseele lor sunt foarte mediatizate în mediul online și nu numai. Noi vom urca pe un traseu aproape deloc cunoscut, spre cel mai înalt punct din Munții Aninei. Vârful Leordiș, sau Leordișului cum îl găsim trecut pe unele hărți, are altitudinea de 1159.7m conform hărții topografice din România, 1160m fiind înălțimea oficiala. Traseul nu excelează ca  frumusețe la nici un capitol, și clar nu poate fi comparat cu crestele semețe ale Retezatului sau a Făgărașului, dar în schimb aici vei găsi liniștea muntelui, vei fi departe de aglomerația din Cheile Nerei sau de la cascada Bigăr. Cel mai probabil acest articol va fi folositor doar celor ce doresc ca și mine să ajungă pe cele mai înalte culmi a tuturor masivelor din țară. Odată atins și acest vârf vom termina lista Munților Banatului. 

Traseu Vârful Leordișului

sat Moceriș - Cascada Moceriș - vârful Leordiș
marcaj: TA

Data: 9 aprilie 2023

Coordonate intrare în traseu: 44°52'20.8"N 21°55'06.1"E

Durata: 9h

Distanta parcursa: 30,33km

Diferențe de nivel: 1136m

Dificultate: mediu/dificil (datorita lungimii traseului)

Starea marcajelor: până la cascada Moceriș bună, apoi marcajele sunt rare, greu de urmărit.

Tipul Traseului: dus întors

Surse de apa: -

Obiective: Vârful Leordiș

Track GPS: Vârful Leordiș (Leordișului) 1160m, Munții Aninei.

Distribuie pe:

În urma cu 4 ani am mai fost la Cascada Moceriș, parcurgând o parte din acest traseu. De atunci au apărut câteva modificări ale traseului pe care le voi descrie mai jos. În capătul satului Moceriș, chiar în dreptul ultimelor case, este un loc de parcare unde am lăsat mașinile. La început eram hotărât să parcurg prima parte până aproape de cascadă cu mașina, dar de teama drumului am decis sa mergem pe jos, și bine am făcut. Drumul traversează pârâul Moceriș de mai multe ori, iar pe o porțiune destul de mare, merge chiar prin albia pârâului. Față de data trecuta drumul este mult mai degradat, apa spălând destul de adânc scoțând la iveala bolovani mari. Pentru cei 4km pe sens, nu merita sa îți rupi mașina. Ora 9:35 pornim pe poteca frumos păstrata printre gospodăriile localnicilor. 

După circa 250 metri găsim indicatorul spre cascada Moceriș și Vârful Leordiș. Pe indicator scrie că avem 4 - 4:30h până pe vârf. Noi am ajuns la ora 14:20.

După circa 15 minute ajungem la o stână. Un câine legat în lanț, foarte gălăgios, ne lătra să nu-i călcăm teritoriul. O femeie își făcea treaba prin ogradă, până când ne-a văzut, și cu zâmbetul pe față, își lasă treburile, și iese din curte spre noi. La un moment dat se întoarce încruntându-se, ocărând bietul cățel ce făcea gălăgie lătrând cu furie la noi:

- Taci mă, marș la locul tău.

- Buna ziua, zic eu. 

- Buna ziua, zice femeia, revenindu-i zâmbetul la loc,

- Da' unde mergeți, continuă ea iscoditoare.

- Vrem să urcăm pe vârful Leordis.

- Și mergeți pană acolo, doar ca să va urcați pe el? zice femeia contrariată, mai degrabă decât mirată. Mi-am adus aminte de o tura prin Apuseni, mergând spre Peștera Ghețarul de la Scărișoara, am trecut pe lângă un moș, care la fel de mirat de ceea ce facem, ne-a spus. 

"- Da' zo pentru gaura aia bateți drumul până acolo? hai să vă dau io de lucru, să nu obosiți degeaba".

 După ce ne-am luat la revedere de la femeie, am observat că a rămas în drum uitându-se după noi și cel mai probabil și ea gândea la fel ca moșul. Degeaba încerci să-i explici că și noi avem locuri de muncă la rândul nostru, iar atunci când ne cățărăm pe munți o facem duminica sau la sărbători când toți ceilalți se odihnesc. Oboseala pe care o simțim după drumeție este una plăcută, care ne încarcă cu energie pentru următoarea săptămână de munca, asta cred că e cel mai greu de explicat.    

Poteca ocolește drumul în câteva locuri. Diferența de anul trecut este ca atunci când poteca cobora pe drum și trebuia traversat pârâul Moceriș, podețele amenajate din trunchiurile de copaci nu mai sunt, îngreunând astfel traversarea. 

Găsim un indicator ce ne zice ca mai avem 40 minute până la cascadă, noi de acolo mai avem încă mult de mers până la vârf.

Ajungem în dreptul ultimei gospodarii, unde găsim vizavi o mică cascadă. Apa este adusă printr-un canal artificial special pentru moară. Atunci când aceasta nu este folosită apa este "lăsată" să curgă liberă, formând cascada. Ora 10:37

După circa 500 metri ajunge m în dreptul Cascadei Moceriș, și ne decidem să o vizităm la întoarcere. Noi continuăm pe drumul ce face o curbă largă spre stânga.

Ajungem la o împrejmuire unde drumul continuă înainte dar noi trebuie să cotim dreapta pe lângă gard. Cu greu se observă marcajul pe copacul din capătul gardului. De aici continuăm pe pajiște, urcușul este ceva mai accentuat, dar nu foarte tare. ora 10:54

În câteva minute ajungem într-o poiană, pe care o traversăm. ora 11:09 

După circa 15 minute ajungem la bifurcația asta. Intuiția mi-a spus să continui pe cel din dreapta care se vede și că ar fi cel mai circulat. Dar nu foarte departe drumul s-a înfundat, și am fost nevoiți să o luăm stânga prin bălării, pentru a reveni pe poteca marcata. Dacă ajungi aici, ține stânga, nu te lăsa indus greșit de intuiția mea. 

În circa 50 minute ajungem la un drum. ora 11:54

După câteva minute am ajuns la o gospodărie. ora 12:02

drumul continua prin curtea ei

După 100 de metri ajungem la un drum ce se vede a fi mult mai circulat.

Continuăm pe drum și după circa 2,6 km găsim un alt indicator ce ne spune că mai avem 1 oră și jumătate până pe vârf. Ora 12:49

Ieșim din pădure și găsim un stejar bătrân, în apropiere ar trebui să fie Avenul Stâna lui Ivașcu, pe care ne decidem să îl căutăm la întoarcere.  De aici marcajele vor fi destul de rare, dar vom continua pe drum care ne duce până la poalele vârfului.

la un moment dat trecem pe lângă o căsuță mică. Ora 13:17

Drumul devine din ce în ce mai greu vizibil, în fața noastră se vede vârful împădurit și înzăpezit. marcajul TA a dispărut, sau nu l-am mai găsit noi.  Nu mi-am făcut griji pentru ca am track cu traseul și ma orientam după aplicația Wikiloc unde mi-am încărcat traseul.

După 1,2 km de la căsuță am ajuns la o construcție prăbușita. Aici în zonă apare pe harta, o peșteră, dar noi nu am găsit-o. În acest punct cotim stânga prin pădure. Ora 13:33

Continuăm prin pădure circa 200m.

După câteva minute ajungem la un drum unde întâlnim marcajul triunghi rosu, marcaj ce nu l-am găsit pe nici o harta. Ora 13:41

Continuăm dreapta pe drum vreo 300 sute de metri.

indicatorul întâlnit ne spune să viram stânga și că mai avem circa 20 minute. Ca prin farmec aici reapare și marcajul triunghi albastru. Ora 13:44

Continuam pe drum circa 400m

Imediat cum începem sa câștigăm un pic de altitudine zăpada este tot mai mare.

La un moment dat părăsim drumul și cotim stânga prin pădure, urmărind marcajele. Ora 13:53

Uneori regăsim ambele marcaje. Continuam prin pădure fără poteca.

După circa 900 metri de mers prin pădure ajungem la vârf, unde găsim un indemn foarte fain. " Pune o piatra, vei fi mai optimist." Am zâmbit și bineînțeles ca am contribuit și noi cu o piatră.

vârful Leordis 1160m, mai sus de atât nu se poate în acest masiv.

Pe vârf am găsit un indicator ce ne spune ca sunt 5 ore până la DJ 571B (Nera).

Imortalizam bucuria momentului cu o poză de grup.

Distribuie pe:

TikTok

@jurnaldedrumetii.ro #jurnaldedrumetii #pevisenusepunepraful #trekking #hiking #drumetii #romania #5pasidebine #misiuneatiktok #călătorii ♬ Startup (60 seconds) - TimTaj

Vizavi de vârful Leordis se află vârful Cârșa Mare 1097m, al doilea vârf ca înălțime din acești munți.

Drumul de întoarcere îl facem aproximativ pe același traseu, doar ca la început am continuat pe marcajul TR, până la un punct unde acesta cotea spre dreapta, acolo noi am continuat spre stânga pentru a ajunge înapoi în satul Moceriș. Ora 15:26

Nu putem să nu ne oprim pentru un moment, să admiram familia de stejari ce sfidează împrejurimile cu înălțimea lor. ora 15:58

Ajunși în zona Avenul Stâna lui Ivașcu, ne oprim să îl căutăm. 

Fie nu l-am găsit fie acesta este colmatat. ora 16:05

Asa cum am promis la întoarcere ma abat de pe poteca sa vad Cascada Moceriș ce ma surprinde cu un debit de apa impresionant. ora 17:38

În final revenim în satul Moceriș, unde am lăsat mașinile. Aici se poate vedea și locul de parcare care este suficient pentru mai multe mașini. Ora 18:38

Distribuie pe:

Track GPS:

Acces:

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Citeşte mai mult >