Pe vise nu se pune praful

Jurnal de Drumeții · România

Munții României,
pas cu pas

Trasee detaliate, ghiduri complete și aventuri autentice
din Carpații României și din munții Europei

Explorează traseele
Scroll
300+ Trasee publicate
100+ Masive parcurse
547 Vârfuri atinse
33+ Ani de Experiență
Selectate aleatoriu

Trasee recomandate

Se afișează postările cu eticheta Munții Aninei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Munții Aninei. Afișați toate postările

Munții Aninei: Vârful Leordiș.


Carpații Occidentali se împart în trei grupe: 
  1. Grupa nordică, alcătuită din Munții Apuseni, cel mai înalt punct aflându-se pe vârful Cucurbăta Mare cu altitudinea de 1849 din Munții Bihor.
  2. Grupa sudică, alcătuită din Munții Banatului, cel mai înalt punct pe vârful Piatra Goznei cu altitudinea de  1447m din Munții Semenic.
  3. Munții Poiana Rusca, un grup montam separat ce face legătura intre grupa nordica și grupa sudica.

Din grupa Munții Banatului fac parte: Munții Almăjului, Munții Dognecei, Munții Locvei, Munții Semenic și Munții Aninei despre care voi scrie acum. Masivul este cunoscut îndeosebi pentru câteva obiective turistice importante din România, cum ar fi: Cascada Bigăr, Rezervația Naturala Cheile Nerei, Ochiul Bei - Cascada Beusnița, Cascada Moceriș sau Cascada Cârșa. Toate aceste obiective și traseele lor sunt foarte mediatizate în mediul online și nu numai. Noi vom urca pe un traseu aproape deloc cunoscut, spre cel mai înalt punct din Munții Aninei. Vârful Leordiș, sau Leordișului cum îl găsim trecut pe unele hărți, are altitudinea de 1159.7m conform hărții topografice din România, 1160m fiind înălțimea oficiala. Traseul nu excelează ca  frumusețe la nici un capitol, și clar nu poate fi comparat cu crestele semețe ale Retezatului sau a Făgărașului, dar în schimb aici vei găsi liniștea muntelui, vei fi departe de aglomerația din Cheile Nerei sau de la cascada Bigăr. Cel mai probabil acest articol va fi folositor doar celor ce doresc ca și mine să ajungă pe cele mai înalte culmi a tuturor masivelor din țară. Odată atins și acest vârf vom termina lista Munților Banatului. 

Traseu Vârful Leordișului

sat Moceriș - Cascada Moceriș - vârful Leordiș
marcaj: TA
  • Data: 9 aprilie 2023
  • Coordonate intrare în traseu: 44°52'20.8"N 21°55'06.1"E
  • Durata: 9h
  • Distanta parcursa: 30,33km
  • Diferențe de nivel: 1136m
  • Dificultate: mediu/dificil (datorita lungimii traseului)
  • Starea marcajelor: până la cascada Moceriș bună, apoi marcajele sunt rare, greu de urmărit.
  • Tipul Traseului: dus întors
  • Surse de apa: -
  • Obiective: Vârful Leordiș
  • Track GPS: Vârful Leordiș (Leordișului) 1160m, Munții Aninei.
  • Distribuie pe:

    În urma cu 4 ani am mai fost la Cascada Moceriș, parcurgând o parte din acest traseu. De atunci au apărut câteva modificări ale traseului pe care le voi descrie mai jos. În capătul satului Moceriș, chiar în dreptul ultimelor case, este un loc de parcare unde am lăsat mașinile. La început eram hotărât să parcurg prima parte până aproape de cascadă cu mașina, dar de teama drumului am decis sa mergem pe jos, și bine am făcut. Drumul traversează pârâul Moceriș de mai multe ori, iar pe o porțiune destul de mare, merge chiar prin albia pârâului. Față de data trecuta drumul este mult mai degradat, apa spălând destul de adânc scoțând la iveala bolovani mari. Pentru cei 4km pe sens, nu merita sa îți rupi mașina. Ora 9:35 pornim pe poteca frumos păstrata printre gospodăriile localnicilor. 

    După circa 250 metri găsim indicatorul spre cascada Moceriș și Vârful Leordiș. Pe indicator scrie că avem 4 - 4:30h până pe vârf. Noi am ajuns la ora 14:20.
    După circa 15 minute ajungem la o stână. Un câine legat în lanț, foarte gălăgios, ne lătra să nu-i călcăm teritoriul. O femeie își făcea treaba prin ogradă, până când ne-a văzut, și cu zâmbetul pe față, își lasă treburile, și iese din curte spre noi. La un moment dat se întoarce încruntându-se, ocărând bietul cățel ce făcea gălăgie lătrând cu furie la noi:
    - Taci mă, marș la locul tău.
    - Buna ziua, zic eu. 
    - Buna ziua, zice femeia, revenindu-i zâmbetul la loc,
    - Da' unde mergeți, continuă ea iscoditoare.
    - Vrem să urcăm pe vârful Leordis.
    - Și mergeți pană acolo, doar ca să va urcați pe el? zice femeia contrariată, mai degrabă decât mirată. Mi-am adus aminte de o tura prin Apuseni, mergând spre Peștera Ghețarul de la Scărișoara, am trecut pe lângă un moș, care la fel de mirat de ceea ce facem, ne-a spus. 
    "- Da' zo pentru gaura aia bateți drumul până acolo? hai să vă dau io de lucru, să nu obosiți degeaba".
     După ce ne-am luat la revedere de la femeie, am observat că a rămas în drum uitându-se după noi și cel mai probabil și ea gândea la fel ca moșul. Degeaba încerci să-i explici că și noi avem locuri de muncă la rândul nostru, iar atunci când ne cățărăm pe munți o facem duminica sau la sărbători când toți ceilalți se odihnesc. Oboseala pe care o simțim după drumeție este una plăcută, care ne încarcă cu energie pentru următoarea săptămână de munca, asta cred că e cel mai greu de explicat.    
    Poteca ocolește drumul în câteva locuri. Diferența de anul trecut este ca atunci când poteca cobora pe drum și trebuia traversat pârâul Moceriș, podețele amenajate din trunchiurile de copaci nu mai sunt, îngreunând astfel traversarea. 

    Găsim un indicator ce ne zice ca mai avem 40 minute până la cascadă, noi de acolo mai avem încă mult de mers până la vârf.
    Ajungem în dreptul ultimei gospodarii, unde găsim vizavi o mică cascadă. Apa este adusă printr-un canal artificial special pentru moară. Atunci când aceasta nu este folosită apa este "lăsată" să curgă liberă, formând cascada. Ora 10:37
    După circa 500 metri ajunge m în dreptul Cascadei Moceriș, și ne decidem să o vizităm la întoarcere. Noi continuăm pe drumul ce face o curbă largă spre stânga.

    Ajungem la o împrejmuire unde drumul continuă înainte dar noi trebuie să cotim dreapta pe lângă gard. Cu greu se observă marcajul pe copacul din capătul gardului. De aici continuăm pe pajiște, urcușul este ceva mai accentuat, dar nu foarte tare. ora 10:54
    În câteva minute ajungem într-o poiană, pe care o traversăm. ora 11:09 
    După circa 15 minute ajungem la bifurcația asta. Intuiția mi-a spus să continui pe cel din dreapta care se vede și că ar fi cel mai circulat. Dar nu foarte departe drumul s-a înfundat, și am fost nevoiți să o luăm stânga prin bălării, pentru a reveni pe poteca marcata. Dacă ajungi aici, ține stânga, nu te lăsa indus greșit de intuiția mea. 
    În circa 50 minute ajungem la un drum. ora 11:54
    După câteva minute am ajuns la o gospodărie. ora 12:02
    drumul continua prin curtea ei
    După 100 de metri ajungem la un drum ce se vede a fi mult mai circulat.
    Continuăm pe drum și după circa 2,6 km găsim un alt indicator ce ne spune că mai avem 1 oră și jumătate până pe vârf. Ora 12:49
    Ieșim din pădure și găsim un stejar bătrân, în apropiere ar trebui să fie Avenul Stâna lui Ivașcu, pe care ne decidem să îl căutăm la întoarcere.  De aici marcajele vor fi destul de rare, dar vom continua pe drum care ne duce până la poalele vârfului.
    la un moment dat trecem pe lângă o căsuță mică. Ora 13:17
    Drumul devine din ce în ce mai greu vizibil, în fața noastră se vede vârful împădurit și înzăpezit. marcajul TA a dispărut, sau nu l-am mai găsit noi.  Nu mi-am făcut griji pentru ca am track cu traseul și ma orientam după aplicația Wikiloc unde mi-am încărcat traseul.
    După 1,2 km de la căsuță am ajuns la o construcție prăbușita. Aici în zonă apare pe harta, o peșteră, dar noi nu am găsit-o. În acest punct cotim stânga prin pădure. Ora 13:33
    Continuăm prin pădure circa 200m.
    După câteva minute ajungem la un drum unde întâlnim marcajul triunghi rosu, marcaj ce nu l-am găsit pe nici o harta. Ora 13:41
    Continuăm dreapta pe drum vreo 300 sute de metri.
    indicatorul întâlnit ne spune să viram stânga și că mai avem circa 20 minute. Ca prin farmec aici reapare și marcajul triunghi albastru. Ora 13:44
    Continuam pe drum circa 400m
    Imediat cum începem sa câștigăm un pic de altitudine zăpada este tot mai mare.
    La un moment dat părăsim drumul și cotim stânga prin pădure, urmărind marcajele. Ora 13:53
    Uneori regăsim ambele marcaje. Continuam prin pădure fără poteca.
    După circa 900 metri de mers prin pădure ajungem la vârf, unde găsim un indemn foarte fain. " Pune o piatra, vei fi mai optimist." Am zâmbit și bineînțeles ca am contribuit și noi cu o piatră.
    vârful Leordis 1160m, mai sus de atât nu se poate în acest masiv.
    Pe vârf am găsit un indicator ce ne spune ca sunt 5 ore până la DJ 571B (Nera).
    Imortalizam bucuria momentului cu o poză de grup.
    Distribuie pe:
    TikTok
    @jurnaldedrumetii.ro #jurnaldedrumetii #pevisenusepunepraful #trekking #hiking #drumetii #romania #5pasidebine #misiuneatiktok #călătorii ♬ Startup (60 seconds) - TimTaj
    Vizavi de vârful Leordis se află vârful Cârșa Mare 1097m, al doilea vârf ca înălțime din acești munți.
    Drumul de întoarcere îl facem aproximativ pe același traseu, doar ca la început am continuat pe marcajul TR, până la un punct unde acesta cotea spre dreapta, acolo noi am continuat spre stânga pentru a ajunge înapoi în satul Moceriș. Ora 15:26
    Nu putem să nu ne oprim pentru un moment, să admiram familia de stejari ce sfidează împrejurimile cu înălțimea lor. ora 15:58
    Ajunși în zona Avenul Stâna lui Ivașcu, ne oprim să îl căutăm. 
    Fie nu l-am găsit fie acesta este colmatat. ora 16:05
    Asa cum am promis la întoarcere ma abat de pe poteca sa vad Cascada Moceriș ce ma surprinde cu un debit de apa impresionant. ora 17:38
    În final revenim în satul Moceriș, unde am lăsat mașinile. Aici se poate vedea și locul de parcare care este suficient pentru mai multe mașini. Ora 18:38
    Distribuie pe:

    Track GPS:


    Acces:


    Ultimele postări

    S-ar putea să-ți placă și:
    Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
    Nu uita!
    - Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
    - Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
    - Nu fă gălăgie pe munte.
    - Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
    - Nu pleca singur pe traseu.
    - Nu consuma alcool pe traseu.
    - Nu pleca fără echipament adecvat.
    - Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
    - Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
    - Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

    Cascada Cârșa — Valea Minișului, Munții Aninei.

    Cascada Cârșa - Valea Minișului, Caraș-Severin
    Defileul Minișului · Caraș-Severin

    Cascada Cârșa
    Valea Minișului

    O perdea de apă de 30 de metri care acoperă intrarea într-o peșteră — sora mai puțin știută a Cascadei Bigăr, impunătoare mai ales cu debit crescut de primăvară.

    Cascada Cârșa, situată pe Valea Minișului în județul Caraș-Severin, se află la doar câțiva kilometri de celebra Cascadă Bigăr și este vizibilă direct de pe marginea drumului DN57B. Cu o cădere de aproximativ 30 de metri, apa coboară în voal peste stâncile calcaroase ce ascund o peșteră la baza lor, creând un spectacol rar, mai ales atunci când debitul este crescut, în perioadele ploioase sau la topirea zăpezilor.

    Spre deosebire de Bigăr, Cascada Cârșa este alimentată aproape exclusiv din precipitații, apa adunându-se într-o cavitate carstică din munte și revărsându-se ca o perdea lăptoasă de mare spectaculozitate. Vara seacă complet, dar primăvara sau toamna târziu, când debitul e mare, poate fi și mai impunătoare decât vecinul ei mai faimos.

    Legenda locului

    Legenda zice că unei familii din zonă care nu putea avea urmași i s-a arătat în vis o vrăjitoare din Tărâmul Regăsirii. A îndrumat-o pe femeie să bea apa izvorului de sub stâncă, dintre cele două lumi, dar să aibă grijă când va naște. Dacă copilul va fi fată, să nu o lase să se îndrăgostească, căci va muri. Femeia a născut o fată care, crescând, s-a îndrăgostit de un băiat pe nume Bigăr. Tatăl ei, dorind să o ferească de blestem, a închis-o într-o grotă unde, suferind intens, s-a stins încetul cu încetul, iar lacrimile ei au devenit cascada. Se spune că Cârșa este, în fapt, cascada lacrimilor nefericitei fete, și că în nopțile ploioase de toamnă suspinele ei se aud amestecate cu vuietul apei.

    🗺️ Fișă Tehnică

    Obiectiv: Cascada Cârșa — Defileul Minișului

    Acces: Direct de pe DN57B (Anina – Bozovici), fără marcaj turistic necesar

    📏
    Înălțime cădere
    ~30 m
    ⏱️
    Timp vizită
    15–30 min
    ⭐
    Dificultate
    Ușor
    🏔️
    Județ
    Caraș-Severin
    🧭
    Drum acces
    DN57B
    📅
    Sezon optim
    mart – mai, oct – nov
    📅 Data vizitei Mai 2019
    🔄 Tip obiectiv Cascadă la marginea drumului
    💧 Debit Variabil — seacă vara, spectaculoasă primăvara/toamna
    🅿️ Parcare Mică zonă neamenajată ~40–50 m în aval, 2–3 mașini
    📍 Distanță față de Bigăr ~5 km (spre Anina)
    📍 Coordonate 45.022963, 21.896467

    Despre Cascada Cârșa

    Cascada Cârșa se află fix la marginea drumului DN57B care traversează Defileul Minișului, legând localitățile Anina și Bozovici. La aproximativ 14 km de Anina, pe malul stâng al râului Miniș, un dinte calcaros impunător este invadat de ape albite care coboară în cădere liberă de peste 30 de metri, acoperind intrarea unei peșteri ce se ascunde la baza stâncii.

    Fenomenul carstic este cel care dă naștere acestei cascade: apa din precipitații se infiltrează în masivul calcaros, se adună într-o cavitate subterană și, atunci când presiunea devine suficientă, erupe la suprafață sub forma unei perdele de apă spectaculoase. Tocmai de aceea comportamentul cascadei este imprevizibil, poate fi un simplu firicel de apă sau un voal lat și răcoros care răcorește tot defileul. Cine o „prinde" cu debitul crescut, mai ales după ploi abundente de primăvară, are parte de un spectacol cu adevărat impunător.

    Cascada Cârșa cu debit mare, privită de pe DN57B
    Cascada Cârșa cu debit crescut de primăvară — o perdea albă de 30 de metri

    Numele vine de la o fostă colonie muncitorească numită „Kirscha", întemeiată în jurul anului 1910 în jurul unei distilerii de lemn. Denumirea germană este la rândul ei o adaptare a termenului bănățean „cârșie", o înălțime calcaroasă împădurită, cu porțiuni abrupte, exact tipul de relief dominant în această zonă a Defileului Minișului.

    Cascada Cârșa - vedere frontală
    Voalul de apă coboară peste stânca calcaroasă
    Cascada Cârșa - detaliu
    Baza cascadei — apa se varsă direct în râul Miniș

    Harta — Cascada Cârșa și împrejurimi

    Hartă: traseul de la Cascada Bigăr la Cascada Cârșa pe DN57B (aprox. 5 km)

    Cum ajungi la Cascada Cârșa

    Itinerariu auto: Reșița / Oravița → Anina → Cascada Cârșa

    Cascada Cârșa se află pe DN57B, drumul care traversează Defileul Minișului între Anina și Bozovici. Venind dinspre Reșița sau Oravița, se ajunge la Anina, apoi se urmează DN57B spre Bozovici aproximativ 14 km. Cascada este marcată cu un indicator la marginea drumului, pe stânga (malul stâng al râului Miniș).

    Atenție: nu există parcare amenajată! Există o mică zonă neamenajată la aproximativ 40–50 de metri în aval față de cascadă, unde pot opri în siguranță 2–3 mașini fără a bloca circulația. Dacă mergeți și la Cascada Bigăr, aceasta se află la aproximativ 5 km mai departe, spre Bozovici.

    📍 Coordonate cascadă: 45.022963, 21.896467

    Cascada Cârșa văzută de pe drum
    Cascada se vede de pe marginea DN57B — drum asfaltat și bun din orice direcție

    Vizita la cascadă — ce să te aștepți

    1. Sosirea — de pe drum direct la cascadă

    Cascada Cârșa este unul dintre puținele obiective turistice din România pe care le poți admira fără să faci niciun pas pe jos dacă nu vrei — se vede direct din mașină sau de pe acostamentul DN57B. Totuși, merită să oprești și să cobori, pentru că apropierea de baza cascadei îți oferă o perspectivă cu totul diferită față de cea din mers.

    Cascada Cârșa - vedere de aproape
    De aproape, voalul de apă este cu adevărat impresionant

    2. Stânca calcaroasă și peștera ascunsă

    La baza căderii de apă se ascunde o peșteră în stânca calcaroasă, perdeaua de apă o acoperă aproape complet când debitul este mare. Relieful carstic specific Defileului Minișului a dat naștere acestui tablou aparte: apa din precipitații se adună în interiorul muntelui și erupe printr-o gură de peșteră, nu dintr-un pârâu sau izvor clasic. Tocmai de aceea Cascada Cârșa „trăiește" și „moare" în funcție de precipitații.

    Cascada Cârșa - stânca calcaroasă
    Dintele calcaros pe care coboară cascada
    Cascada Cârșa - vedere laterală
    Cascada văzută din lateral — se observă gura peșterii

    3. Defileul Minișului — peisajul din jur

    Cascada Cârșa nu este un obiectiv izolat, face parte dintr-un defileu spectaculos, cu versanți abrupți, vegetație bogată și râul Miniș care curge de-a lungul drumului. Zona face parte dintr-o rezervație naturală mai largă, iar în apropiere se găsesc și alte atracții: Lacul / Barajul Gura Golâmbului (denumit uneori și Lacul Miniș) și, la câțiva kilometri spre Bozovici, Cascada Bigăr. Combinate într-o singură zi de excursie, formează un circuit de Banat Montan extrem de satisfăcător.

    Cascada Cârșa și Defileul Minișului
    Defileul Minișului — peisaj sălbatic și spectaculos de-a lungul DN57B

    Sfaturi practice & Avertismente

    📅 Momentul optim: Primăvara (martie–mai) sau toamna (octombrie–noiembrie), după ploi sau la topirea zăpezilor — debit maxim și spectacol garantat. Vara cascada seacă aproape complet.
    🅿️ Parcare: Nu există parcare oficială. Există un mic loc neamenajat 40–50 m în aval, pentru 2–3 mașini. Atenție la circulație pe DN57B!
    ⚠️ Accesul la baza cascadei: Coborârea spre malul râului Miniș se face pe teren neamenajat, uneori alunecos. Atenție sporită pe timp umed.
    🥾 Echipament: Nu este necesar echipament special, bocanci sau pantofi comozi sunt suficienți dacă doriți să coborâți spre baza cascadei.
    📶 Semnal telefon: Parțial în defileu, depinde de operator.
    🗺️ Combină vizita cu: Cascada Bigăr (~5 km spre Bozovici), Lacul Miniș / Barajul Gura Golâmbului (între Cârșa și Bigăr).
    🌦️ Vreme: Defileul poate fi răcoros și umed chiar și vara. Ia un strat în plus dacă mergi dimineața devreme.

    Variante alternative — ce mai poți vizita în zonă

    Cascada Cârșa se pretează perfect ca parte dintr-un circuit mai larg în Banat Montan. La câțiva kilometri spre Bozovici se află Cascada Bigăr, cea mai faimoasă din România, iar între cele două cascade se găsește Lacul Miniș (Barajul Gura Golâmbului), un lac de acumulare cu priveliste pitoreasca. Zona Cheile Minișului mai ascunde și alte puncte de interes pentru cei cu mai mult timp: morile de apă de la Rudăria (Eftimie Murgu), la aproximativ 40 km spre Bozovici, și Cheile Nerei cu complexul de cascade Beușnița, la circa 50 km sud.

    Concluzie

    Cascada Cârșa este unul dintre acele locuri care te recompensează generos dacă ajungi la momentul potrivit, cu debit mare de primăvară, voalul alb de 30 de metri care acoperă peștera din stânca calcaroasă este cu adevărat impunător, poate chiar mai spectaculos decât celebra Cascadă Bigăr din apropiere. Faptul că se vede direct de pe drum o face accesibilă oricui trece pe Valea Minișului, dar cei care opresc și coboară câteva minute spre baza ei au parte de o experiență mult mai intensă. O recomand în special amatorilor de peisaje carstice și fotografilor, mai ales în zilele de după ploi abundente de primăvară.


    Distribuie pe:

    Ultimele postări

    Cotrobăie pe blog

    Postări populare

      Postări populare