Piscul Negru → Vârful Lespezi
Căldarea Berbecilor → Strunga Doamnei → Portița Călțunului → Lacul Călțun 2135m → Vârful Lăițel 2390m → Șaua Paltinului → Bâlea Lac
Al cincilea vârf ca înălțime din România, o coborâre pe stâncă udă în Strunga Doamnei, capre negre nepăsătoare și un lac glaciar care rămâne, chiar și în ceață, cel mai frumos punct al zilei.
Vârful Lespezi are 2.517 metri și este al cincilea vârf ca înălțime din Carpații Românești, după Moldoveanu 2544 m, Negoiu 2535 m, Viștea Mare 2527 m și Parângul Mare 2519 m. Se află în partea centrală a Munților Făgăraș, chiar lângă Cornul Călțunului, cei doi fiind numiți adesea vârfuri gemene pentru că împart aceeași masă stâncoasă, cu Lacul Călțun așezat la baza lor, într-un circ glaciar tăiat direct în perete.
Vârful Lespezi 10 iulie 2016 - Munții Făgăraș
Originea numelui Vârfului Lespezi își găsește o explicație pur toponimică și geomorfologică, fiind complet lipsit de legende sau povești populare documentate în folclorul local. Denumirea sa derivă direct din termenul regional lespede, ce desemnează o placă mare și plană de piatră, reflectând fidel peisajul auster al reliefului glaciar făgărășean. Această fizionomie specifică este rezultatul direct al proceselor periglaciare de îngheț-dezgheț (crioturbația), care au sfărâmat roca metamorfică în plăci late și ascuțite, dând crestei un aspect stratificat neconfundabil. Deși nu beneficiază de un mit fondator, muntele ascunde repere istorice și cartografice remarcabile: în ciuda altitudinii sale impresionante, detaliile istorice despre primele sale ascensiuni au rămas puține, creasta fiind considerată mult timp prăpăstioasă și greu accesibilă din cauza blocurilor instabile de piatră. Mai mult, conexiunea sa strânsă cu Vârful Cornul Călțunului (2.505 m), o structură masivă situată în imediata vecinătate, a generat în trecut o toponimie dublă, hărțile vechi austro-ungare și cele interbelice inversând adesea denumirile celor două piscuri gemene sau reunindu-le sub un singur nume colectiv, Muntele Călțun-Lespezi.
Punctul de plecare este complexul Piscul Negru, de pe Transfăgărășan, la aproximativ 1200 metri altitudine, chiar lângă Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie. De aici poteca urcă prin pădure până la Stâna Lespezi, apoi pe Piciorul Lespezilor direct spre vârf, marcaj punct roșu. Coborârea din vârf spre Șeuța Lespezilor și Căldarea Berbecilor se face în continuare pe punct roșu, iar din căldare traseul schimbă marcajul pe bandă albastră până la Strunga Doamnei, de unde bandă roșie duce spre Lacul Călțun, Vârful Lăițel și Șaua Paltinului. Ultima porțiune, de la Șaua Paltinului la Bâlea Lac, coboară pe cruce roșie.
Traseu: Piscul Negru 1200m → Vârful Lespezi 2517m → Șeuța Lespezilor → Căldarea Berbecilor → Strunga Doamnei → Portița Călțunului → Lacul Călțun 2135m → Vârful Lăițel 2390m → Șaua Paltinului → Bâlea Lac
Marcaj:
Punct Roșu →
Bandă Albastră →
Bandă Roșie →
Cruce Roșie
Tip: Traversare (semicircuit, transfer auto necesar)
Descrierea traseului: pas cu pas
Traseul pleacă din Piscul Negru și se termină la Bâlea Lac, altă localitate decât cea de plecare, așa că e nevoie de un transfer auto sau de o mașină lăsată din timp la capătul de jos, în Bâlea Cascadă. Noi am dormit la cort chiar lângă parcarea de la Piscu Negru, iar dimineața, la ora 6, am strâns corturile și am pornit.
1. Piscul Negru → Stâna Lespezi Altitudine start: ~1200 m · Potecă prin pădure, bine conturată
Traseul pornește prin pădure, pe poteca de acces spre Stâna Lespezi, aceeași cale pe care ciobanii urcă turmele. Fiind drumul folosit constant de localnici, poteca este foarte bine conturată și nu pune probleme de orientare, chiar dacă urcușul e susținut de la primii pași. Imediat ce am trecut de stână, uitându-ne înapoi, am prins prima priveliște bună a zilei, spre Vârful Podeanu.
2. Piciorul Lespezi, rododendronul si caprele negre. Golul alpin · Rododendron înflorit · Porțiune stâncoasă
Imediat ce am trecut de stână, traseul urcă pe Piciorul Lespezi, culmea care duce direct pe vârf. Odată ieșiți în golul alpin, priveliștile din jur devin mirifice: pe stânga se poate vedea Culmea Podeanu, iar în dreapta, pe măsură ce urcăm, se deschid Vârful Lăițel și Muntele Paltinu.
Eram la început de iulie și, deși zăpada încă persista în multe zone umbrite, pe culmile bătute de soare rododendronul explodase deja în floare. Cunoscut popular sub numele de bujor de munte sau smârdar, acest arbust pitic protejat își îmbracă versanții în nuanțe aprinse de roz-magenta la începutul verii, oferind un spectacol vizual incredibil printre jnepeni și stânci. Am trecut și de porțiunea mai dificilă, o zonă stâncoasă care vara nu pune probleme deosebite, dar care iarna devine extrem de periculoasă din cauza riscului mare de alunecare pe zăpada înghețată, necesitând o cordelină pentru asigurare și, bineînțeles, cunoștințele tehnice specifice traseelor de iarnă.
Pe această porțiune am întâlnit câteva capre negre (Rupicapra rupicapra), care pășteau liniștite pe brânele înclinate, fără să pară prea deranjate de prezența noastră. Simbol veritabil al crestelor alpine, capra neagră este o specie protejată în România, fiind declarată monument al naturii încă din anul 1933. Perfect adaptată la relieful stâncos datorită copitelor cu margini flexibile ce aderă la piatră ca niște ventuze, specia trece prin perioada de rut toamna târziu, în lunile octombrie-noiembrie, urmând ca primăvara să se nască câte un singur ied. Deși râsul, acvila de munte și lupul sunt prădătorii săi naturali, cel mai mare dușman al caprei negre rămâne tot omul. Deși cadrul legal stabilit prin Legea vânătorii nr. 407/2006 încadra capra neagră la specii cu protecție strictă, autoritățile acordau anual cote speciale de recoltare (derogări pentru vânătoare de trofeu) sub pretextul gestionării populației, pe lângă riscul permanent al braconajului sau al perturbării habitatului prin turism necontrolat.
Norii au început să atace creasta dinspre nord, învăluind treptat Vârful Lăițel într-un joc fascinant de umbre și ceață. Un spectacol mirific! Ar fi fost momentul ideal pentru a realiza un timelapse spectaculos, însă aerul tot mai rece și rafalele de vânt ne-au reamintit rapid că nu ne permiteam să pierdem atâta timp pe traseu.
3. Vârful Lespezi 2517 m Al cincilea vârf ca înălțime din România · Ceață densă
Ultimele sute de metri le-am parcurs cu capul în nori, la propriu. Vizibilitatea a scăzut drastic, iar noi înainteam orbecăind prin ceața tot mai groasă. La ora 12:00 am atins obiectivul principal al acestei drumeții: Vârful Lespezi. Deși eram în mijlocul verii, pe munte se instalase un frig aprig, cu o temperatură resimțită mult sub 0°C din cauza vântului tăios, care ne-a obligat să îmbrăcăm rapid gecile impermeabile pentru a ne proteja.
Din păcate, plafonul dens de nori ne-a privat complet de panorama spectaculoasă asupra crestei sau a lacului Călțun ce se afla chiar sub noi. În aceste condiții de vizibilitate redusă, am decis să renunțăm la ideea de a continua spre Vârful Cornul Călțunului (2.505 m), vecinul său situat la doar o aruncătură de băț, exact deasupra circului glaciar în care se adăpostește Lacul Călțun.
4. Coborâre spre Căldarea Berbecilor Nemarcat · Conjuncție cu marcajul Bandă Albastră
Din cauza ceții groase, am abandonat traseul expus de creastă spre Șeuța Lespezilor și am coborât nemarcat direct în Căldarea Berbecilor. Aici am intersectat poteca marcată cu bandă albastră, care vine dinspre Arefu, trece peste Culmea Podeanu și face legătura între Șeuța Lespezilor și Strunga Doamnei, conectându-se la traseul de creastă al Făgărașului.
Coborârea a fost destul de abruptă pe grohotiș și iarbă, dar am ajuns repede în poteca marcată. Contrar așteptărilor stârnite de nume, în Căldarea Berbecilor nu am găsit turme sau berbeci, ci o altă capră neagră care stăpânea tăcută circul glaciar. Din punct de vedere toponimic, nu am găsit documentată originea exactă a numirii acestei căldări, cel mai probabil provine din trecutul pastoral al zonei sau face aluzie la berbecii sălbatici de stâncă (caprele negre), așa că dacă cineva cunoaște povestea sau etimologia locului, așteptăm cu drag detalii în comentarii!
Odată ajunși în căldare, am coborât sub plafonul de nori suficient cât să ne deschidă perspectiva spre vest, lăsând la vedere vârfurile Fata lui Ilie și Pietriceaua. În schimb, vârfurile Boia și Ciortea, au rămas învăluite în nori.
5. Strunga Doamnei 2348 m Coborâre pe stâncă udă · Portiune tehnică cu lanțuri
Am parcurs circa 900 de metri până la bifurcația cu marcajul Bandă Roșie, iar de acolo mai sunt doar 300 de metri până în Strunga Doamnei. Aceasta este calea principală de trecere din Căldarea Berbecilor spre partea de răsărit a crestei, către Lacul Călțun. În trecut, traseul principal de creastă cobora prin celebra Strungă a Dracului, însă acel sector a fost închis din cauza prăbușirilor masive de stâncă ce au distrus lanțurile de asigurare și au creat un risc uriaș de căderi de pietre. Ca urmare, banda roșie a fost deviată oficial prin Strunga Doamnei.
Coborârea prin strungă s-a dovedit destul de solicitantă: stânca era udă și extrem de alunecoasă, dându-ne ceva de furcă. Lanțurile montate pe porțiunile expuse au fost providențiale, ajutându-ne să trecem cu bine peste pasajele tehnice. Denumirea de Strunga Doamnei vine într-un contrast direct cu celelalte două trecători celebre din zona Negoiului: Strunga Dracului și Strunga Ciobanului. Dacă varianta Dracului era cea mai aprigă și periculoasă, iar Strunga Ciobanului este un pasaj tehnic folosit ca traseu de ocolire a Vârfului Negoiu (ce leagă Cabana Negoiu de zona Călțun, având numele atras din legenda unui păstor ce căuta o oaie rătăcită pe stânci), Strunga Doamnei, presupun că a primit această denumire datorită profilului său mult mai blând. Variantă sensibil mai abordabilă, ea a devenit astăzi principala arteră de trecere a crestei.
Unii caută relaxare pe plajă, alții găsesc fericirea pe verticală (ora 14:10)
6. Strunga Doamnei (2.348 m) → Porțița Călțunului (2.259 m) veritabil punct de belvedere
Din Strunga Doamnei până în Portița Călțunului sunt circa 500 de metri pe o potecă ce taie muntele pe curbă de nivel, în ușoară coborâre. Porțița Călțunului este un veritabil punct de belvedere, locul ideal de unde poți realiza fotografii magnifice către spectaculoasa Creastă a Fierăstrăului și Creasta Crenelată. În depărtare, spre răsărit, se profilează semețe alte vârfuri emblematice ale Făgărașului: Lăițel, Paltinu, Vânătarea lui Buteanu și Capra.
7. Lacul Călțun (2.135 m) Circ glaciar · Popas la refugii · Privire spre Mușeteica
Lacul Călțun se află la 2.135 metri altitudine, adăpostit chiar sub pereții uriași ai Vârfului Lespezi și ai Cornului Călțunului, într-un circ glaciar spectaculos tăiat direct în stâncă. Pe malul său se găsesc cele două refugii: cel vechi, ridicat aproape de buza apei, și cel nou, amplasat ceva mai sus, pe traseul de creastă spre Vârful Lăițel. Ne-am oprit aici pentru un popas binemeritat să ne tragem sufletul, iar deschiderea spre Vârful Mușeteica, din capătul opus al căldării, ne-a oferit una dintre cele mai impresionante imagini ale întregii zile.
Refugiul nou de la Călțun este extrem de fain conceput și foarte bine structurat. Construit în perioada 2014–2015 și inaugurat oficial în toamna anului 2014 în locul vechii structuri din aluminiu, refugiul avea interiorul care încă mirosea intens a lemn proaspăt. Proiectat modular din panouri de lemn din molid (CLT) placate la exterior cu tablă de zinc, spațiul oferă un adăpost modern și eficient termic. Este dotat cu panouri fotovoltaice ce alimentează un sistem de iluminat LED și prize USB pentru încărcarea dispozitivelor, oferind 22 de locuri de dormit la priciuri și o zonă dedicată echipei Salvamont. Un detaliu inginereasc inteligent este fereastra din tavan (luminatorul din consolă), concepută ca ieșire de siguranță sau cale secundară de acces pentru perioadele de iarnă extremă, când stratul masiv de zăpadă blochează ușa principală de la intrare.
De la Lacul Călțun există două variante principale pentru a reveni în zona Bâlea:
Varianta pe Poteca lui Grigore (marcaj Cruce Albastră): Taie versantul sudic pe curbă de nivel și duce spre Refugiul Bâlea Tunel (gura sudică a tunelului). Din datele tehnice ale aplicațiilor de specialitate, această opțiune este ceva mai ușoară din punct de vedere al diferenței de nivel (mai puțin de urcat), având o lungime de circa 6 km până la Bâlea Lac sau în jur de 5 km dacă ți-ai lăsat mașina în parcarea de la Bâlea Tunel.
Varianta pe traseul de creastă (marcaj Bandă Roșie): Continuă direct peste Vârful Lăițel (2.390 m). Aceasta a fost și opțiunea aleasă de noi. Din punct de vedere statistic are o diferență de nivel pozitivă mai mare, iar distanța este tot de aproximativ 5 km. În plus, presupune o urcare solicitantă pe Lăițel care îți înmoaie genunchii după o zi întreagă de mers, urmată de parcurgerea porțiunilor expuse de pe creastă.
Fiindcă nu am parcurs niciodată Poteca lui Grigore, nu pot face o comparație directă din experiență proprie; diferențele de nivel și distanțele menționate mai sus sunt preluate strict din aplicațiile montane de specialitate.
8. Lacul Călțun (2.135 m) → Vârful Lăițel (2.390 m) Urcare solicitantă · pe creasta Făgărașului
Așa cum ne așteptam, urcarea spre Vârful Lăițel s-a dovedit a fi destul de solicitantă. Oboseala acumulată pe parcursul întregii zile și-a spus cuvântul, iar ritmul nostru de mers a scăzut simțitor. De la Lacul Călțun și până pe vârf am făcut aproximativ o oră și jumătate, însă în acest interval trebuie luată în calcul și pauza binemeritată de la refugiul Călțun, pe care nu am cronometrat-o separat.
Vârful Lăițel se înalță la 2.390 metri altitudine și este un punct de reper important pe creasta principală a Făgărașului, fiind situat între șaua care îi poartă numele și circul glaciar al Lacului Călțun, pe traseul marcat cu Bandă Roșie. Odată ajunși pe vârf, am beneficiat de o oarecare vizibilitate spre văi, însă uriașii din vecinătate, Vârful Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu, au rămas în continuare ascunși sub norii încăpățânați ce stăteau agățați de creste.
9. Vârful Lăițel → Șaua Paltinului Marcaj Banda Roșie · Pasaje asigurate cu cabluri
Imediat după Vârful Lăițel urmează două porțiuni de traseu ce necesită o atenție sporită. Sectorul este destul de expus, fiind însă bine asigurat cu cabluri și lanțuri metalice. Aceste pasaje pot provoca emoții în special drumeților cu rău de înălțime, însă cu puțină atenție și grijă la prize pot fi parcurse fără probleme majore. După ce am depășit zona tehnică, poteca continuă lin pe curbă de nivel, ocolind Vârful Lăița, de unde ajungem în Șaua Doamnei. De aici drumul se lărgește treptat sub Turnul Paltinului, urcând prin intermediul unui vâlcel direct în Șaua Paltinului — un platou alpin generos situat sub Vârful Paltinu și Vârful Pisica.
Din Șaua Paltinului am avut parte de o ultimă panoramă de ansamblu spre Turnul Paltinului și înapoi către Vârful Lăițel. Ca o ironie clasică a muntelui, Vârful Lespezi, de unde veneam noi, și-a dat în sfârșit jos „Căciula” densă de nori în care stătuse învăluit toată ziua. Din păcate pentru noi, spectacolul seninătății a venit un pic prea târziu, dar priveliștea de la final a meritat din plin.
10. Șaua Paltinului → Curmătura Bâlii → Bâlea Lac Marcaj Cruce Roșie · Coborâre finală
Din Șaua Paltinului, traseul marcat cu Cruce Roșie ne poartă spre Curmătura Bâlii, ultimul punct de orientare înainte de coborârea finală spre Bâlea Lac. În timp ce coboram lin pe poteca bine conturată, privirea ne-a fost atrasă de un spectacol fantastic în căldarea glaciară adiacentă: o turmă mare de oi cobora agale spre Lacul Doamnei pentru a se adăpa. Pe cât de pitoresc și spectaculos era tabloul din punct de vedere fotografic, pe atât de alarmant este acest detaliu pentru sănătatea munțomanilor.
Aceasta este dovada clară și motivul principal pentru care nu ar trebui niciodată să bem apă nefiltrată direct din lacurile glaciare sau din pârâurile alpine. Turmele de oi, câinii ciobănești și animalele sălbatice își petrec vara pe aceste creste, iar fecalele lor contaminează sursele de apă cu Giardia, Escherichia coli (E. coli) și alte bacterii enterice periculoase. În aceste condiții, folosirea unui filtru bacterian portabil (de tip microfiltru cu fibre tubulare, cum sunt Sawyer, Katadyn sau Lifestraw) devine absolut obligatorie pe munte. Totuși, este esențial să înțelegem limitările tehnice: microfiltrele mecanice (cu porozitate de 0,1 microni) rețin 99,999% din bacterii și protozoare, dar nu pot filtra virușii (care au dimensiuni mult mai mici, de ordinul nanometrilor) și nici substanțele chimice dizolvate. Dacă sursa de apă este intens poluată de deșeuri zootehnice, pentru o siguranță deplină apa filtrată ar trebui fiartă timp de cel puțin 1 minut sau tratată suplimentar cu tablete de purificare pe bază de dioxid de clor sau prin sterilizare UV.
Imediat după Curmătura Bâlii, poteca se lărgește considerabil. Deși panta devine ceva mai abruptă, coborârea spre cabanele de la Bâlea Lac pare la prima vedere o simplă formalitate. Atenție însă: oboseala acumulată de-a lungul întregului traseu scade nivelul de concentrare, iar tendința firească este de a „lăsa garda jos” atunci când destinația este vizibilă. Statistic, cele mai multe accidentări și entorse pe munte au loc "pe ultima sută de metri", tocmai din cauza relaxării premature și a pasului nesigur generat de picioarele obosite.
Sfaturi practice
Gestionarea apei și purificarea: Porniți la drum cu o rezervă de cel puțin 2,5 - 3 litri de apă de persoană din Piscul Negru. Apă din surse naturale mai găsiți la Refugiul/Lacul Călțun sau în văile glaciare, însă este absolut obligatoriu să folosiți filtru bacterian sau tablete de purificare din cauza prezenței turmelor de oi și a animalelor sălbatice pe creastă.
Echipament obligatoriu: Bocanci de munte cu talpă aderentă (Vibram), pelerină de ploaie/windstopper, lanternă frontală cu baterii de rezervă (esențială dacă vă prinde înserarea pe coborârea spre Bâlea).
Strunga Doamnei și zonele cu cabluri: Coborârea prin Strunga Doamnei și trecerea de după Vârful Lăițel implică pasaje expuse, filtrate cu lanțuri și cabluri de oțel. Stânca poate fi extrem de alunecoasă pe vreme umedă sau după o ploaie torențială. Înaintați cu atenție, păstrați mâinile libere și folosiți mănuși de drumeție pentru o priză mai bună pe cablu.
Fauna: zona este habitat pentru capre negre, o prezență obișnuită și liniștită pe Piciorul Lespezilor
Pornire devreme și ritm de mers: Având o durată totală de 10-11 ore și o denivelare pozitivă considerabilă (peste 1.800 m urcare acumulat), startul trebuie dat cel târziu la ora 06:00 - 07:00 dimineața din Piscul Negru pentru a parcurge creasta în siguranță pe lumină.
Vreme și orientare: Vremea în Făgăraș se schimbă rapid după-amiaza. Descărcați track-ul GPX pe telefon/ceas înainte de plecare, deoarece semnalul GSM este intermitent sau complet absent pe sectoarele dintre Piciorul Lespezilor și Șaua Paltinului.
Risc de oboseală pe coborâre: Coborârea din Curmătura Bâlii spre Bâlea Lac vine pe fondul unei oboseli accentuate. Mențineți concentrarea până la final și folosiți bețele de trekking pentru a vă proteja genunchii.
Sezon recomandat: Iunie – Septembrie. În afara sezonului estival, urcarea pe Piciorul Lespezilor și trecerea prin Strunga Doamnei devin trasee alpine complexe, periculoase, care necesită echipament complet de iarnă (colțari, piolet, cască, eventual coardă).
Date tehnice
| Lungime totală | 12,68 km (traversare) |
| Durată | 11h |
| Denivelări cumulate | ↗1854 m ↘1002 m |
| Dificultate | Dificil ★★★★☆ |
| Tip traseu | Traversare, cu punct diferit de sosire |
| Marcaj | Punct Roșu → Bandă Albastră → Bandă Roșie → Cruce Roșie |
| Punct de start | Complex Piscul Negru (Transfăgărășan) — 45°33'22.6"N 24°36'02.3"E |
| Punct de sosire | Bâlea Lac |
| Altitudine maximă | 2517 m (Vârful Lespezi) |
| Surse de apă | Lacul Călțun (2135 m) |
| Obiective principale | Vârful Lespezi · Strunga Doamnei · Lacul Călțun · Vârful Lăițel |
| Participanți | Liviu, Cătălina, Erika și Toni |
| Data | 10 iulie 2016 |
| Track GPS | Wikiloc — traseu complet |
Track GPS — Vizualizare traseu
Acces — Piscul Negru (Transfăgărășan)
Accesul se face pe Transfăgărășan (DN7C), la complexul turistic Piscul Negru, aflat pe malul drept al Râului Capra, la aproximativ 1200 metri altitudine, lângă Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie. Din Curtea de Argeș, se urmează DN7C spre nord, trecând de barajul Vidraru.
Galerie foto
Concluzie
Vârful Lespezi ne-a rămas în minte mai puțin pentru priveliștea de pe el, acoperit complet de ceață, și mai mult pentru tot ce a urmat după: coborârea abruptă în Căldarea Berbecilor, stânca udă din Strunga Doamnei și liniștea atemporală de la Lacul Călțun. Este genul de traseu în care muntele și vremea decid singure ce-ți arată și ce-ți ascund, iar noi am văzut suficient cât să înțelegem de ce Lespezi și Cornul Călțunului sunt considerate, alături de vecinul Negoiu, cel mai spectaculos și tehnic masiv de peste 2.500 de metri din toată creasta Făgărașului.
O traversare lungă și solicitantă, care necesită o logistică atentă și o condiție fizică bună, dar care merită fiecare pas. Într-o singură zi, traseul reușește să adune chintesența Făgărașului înalt: urcuș solicitant, stâncă, un circ glaciar impresionant, pasaje cu lanțuri care-ți pun atenția la încercare și o revenire spre civilizație pe la Bâlea Lac. Un traseu care nu doar că-ți testează picioarele, dar îți rămâne întipărit în memorie mult timp după ce ai dat jos bocancii.
