Imediat ce am coborât de pe vârful Farcău, ne-am urcat în mașină și am plecat spre Poienile de Sub Munte pentru aprobarea de a intra în zona de frontiera a graniței cu Ucraina. Fiind foarte aproape, am ajuns destul de rapid la sediul politiei. Cum am intrat în curte am fost surprins de ce clădire mare are politia de frontiera. Am fost întâmpinați de un polițist ce mi-a cerut să completez o cerere în care au trebuit nominalizați toți participanții, i-am dat buletinele și apoi a zis să așteptăm afara, arătând spre un foișor. Dincolo de gard un bărbat mă fixa cu privirea, imediat cum m-am uitat în ochii lui, el și-a coborât-o pe a lui, țintindu-mi bocancul drept, și cu o voce mieroasă zice:
- Îmi dai un leu? repetând aceeași întrebare la interval de câteva secunde ca un patefon stricat. Era evident că nu avea toate țiglele pe casă așa că l-am ignorat. A durat circa 10 minute și am primit aprobarea, ceea ce m-a bucurat. Era destul de târziu, iar noi trebuia să ne recuperăm rulota și apoi să ne deplasăm spre Poiana Paltinul. L-am întrebat pe polițist care e povestea bărbatului ce mi-a cerut bani și a făcut un semn cu mâna, fluturându-și mâna în dreptul urechii, dându-mi de înțeles că dincolo de gard se află balamucul.
În drumeția de azi vom păși pe potecile contrabandiștilor ce fac trafic de țigări și alte produse din Ucraina. Aceștia cară pe spate mărfuri de contrabandă folosind vechile poteci ciobănești. Am stat de vorbă cu câțiva localnici, încercând să aflu câteva informații despre vreo posibilă potecă pe care să cobor de pe munte, dar am observat că oamenii sunt foarte reticenți, practic am abordat un subiect tabu. La un moment dat, unul chiar m-a tras deoparte și mi-a zis:
- Tu pe ăla îl întrebi despre potecile contrabandiștilor, ăla a făcut doi ani de pușcărie pentru asta. Toate potecile sunt folosite de ei. Aveam foarte puține detalii despre Culmea Șerban pe care intenționam să cobor, iar întrebările mele s-au dovedit a fi destul de deranjante, chiar dacă în spatele lor era doar setea de cunoaștere. La un moment dat și Erika mi-a zis să-mi văd de treabă că poate iau bătaie.
Mai nou potecile sunt folosite și de emigranții din Ucraina ce fug din calea războiului, încercând să treacă fraudulos în România fugind de încorporare, în țara vecină este instaurată legea marțială. Din păcate unii dintre ei chiar și-au pierdut viața, iarnă fiind, chiar pe poteca pe care vom coborî noi.
Munții Maramureș sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de Carpații Orientali. Se întind în cea mai mare parte pe teritoriul actual al Ucrainei, și în sud pe teritoriul nordic al României, respectiv închid la nord și est Depresiunea Maramureș. Cel mai înalt pisc este Vârful Hovârla, având 2.061 m, aflat pe teritoriul de azi al Ucrainei. Cel mai înalt punct de pe teritoriul românesc este
vârful Farcău, având 1.957 m, aflat în zona protejată Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihailecu.
Munții Maramureșului se împarte în subgrupele:
- Munții Ruscovei
- Culmea Pietrosul Maramureșului (Bardăului)
- Munţii Toroioaga – Jupania
Culmea Cearcănu – Zimbroslăviile
Obcina Tapului (Muntii Tibau)
Traseu Vârful Pop Ivan - potecile contrabandiștilor și a refugiaților.
Cabana Paltinul - Culmea Plaiului - Poiana Paltinul
marcaj: BGPoiana Paltinul - Vârful Paltinul 1711m - Capul Groși - borna 368 - Vârful Râpa 1869m - Vârful Pop Ivan 1938m - Vârful Strunga - Vârful Șerban - Claia - Culmea Șerban - Vârful Stâna - Stâna Șerban - Cabana Paltinul
marcaj: nemarcat
- Data:04.06.2022
- Coordonate intrare în traseu: 47°52'34.2"N 24°18'25.2"E Centrul de Informare şi Documentare Paltinu
- Durata: 9h39'
- Distanta parcursa: 18.57 km
- Diferențe de nivel: 1633m+ cumulat
- Dificultate: dificil
- Starea marcajelor: nemarcat
- Tipul Traseului: circuit
- Surse de apa: fără
- Obiective: Vârful Pop Ivan, vârful Șerban, Munții Maramureșului.
- Track GPS:
Aprobarea pe care am primit-o, am descoperit până la urmă că nu a fost întocmită corect, în sensul că am avut permisiune între bornele 368 și 362, cu toate că eu am menționat clar că voi coborî de pe creastă pe vârful Șerban. Veți vedea pe parcurs unde a fost eroarea.
Regulile ce trebuie respectate pentru a putea ajunge în frontieră sunt destul de ușor de respectat cu excepția celei în care zice sa nu filmezi sau sa nu faci fotografii din teritoriul vecin. Nu ai cum sa respecți asta dacă faci poze.
Drumul din Crasna Vișeului până la Cabana Paltinul este destul de rău, dar cu atenție poate fi parcurs și cu mașini mici. Imediat ce am ajuns în poiana, am observat două persoane ce stăteau la o masă pe terasa cabanei cu o sticla de whisky în față. Chiar m-am mirat să văd doi maramureșeni bând altceva și nu horincă. Unul din ei, cel tânăr, curat, îmbrăcat în blugi și cizme de cauciuc, stătea cu clopul împins spre ceafă și paharul în mână, era patronul stânei și a turmei de oi pe lângă care am trecut, celălalt, mai în vârstă, fugit de-acasă de gura muierii ca să poată bea liniștit, în șlapi, avea pe el o izmană roasă de șoareci și o cămașă jerpelită.
- Buna ziua, oare putem campa pe poienița asta, arătând cu mâna spre locul unde am lăsat rulota. Cel în vârstă își ridica mâna stângă și cu un gest de la dreapta spre stânga îmi arată cu dosul palmei spre întreaga poiana bolborosind nepăsător:
- Unde vrei tu. Cuvintele lui au ieșit cu greutate din gură, nu neapărat că au cântărit ceva pentru el, ci mai degrabă datorită stării euforice în care se afla😀. Nu avea nici un rost să mai stau, era clar că Bachus pusese stăpânire pe bieții muritori, așa că am mulțumit și am plecat înainte să le vină alte idei, oricum trebuia să-mi instalez tabăra.
Dimineața la ora 9 era stabilit să pornim pe traseu, cu câteva minute înainte au ajuns în Poiana Paltinul încă doi drumeți, Adriana și Dan. Ei urmau să urce spre vârful Tomnatec spre Rezervația Naturala Tomnatec - Șehleanu Poiana cu Narcise. Cu siguranță când voi reveni pe aceste meleaguri vom urca și noi aici. În excursia asta avem deja stabilit programul: vârful Farcău, Vârful Pop Ivan și vârful Piatra Vâscului din Munții Oaș. Plecam de la Cabana Paltinul la ora 8:46
La început urmărim marcajul BG ce duce de la cabana Paltinul - Poiana cu Narcise - Vârful Tomnatec - Satul Repedea, marcajul PA este un circuit spre Poiana cu Narcise cu urcare pe Culmea Plaiului și coborâre la Cabana Paltinul prin Valea Tomnatec. Ambele marcaje merg în paralel până în Poiana cu Narcise.
Pe culmea Plaiului găsim câteva panouri info despre flora din Parcul Natural Munții Maramureș.
După circa 1,5 km și o diferență de nivel de 400m urcată ajungem într-o poieniță pe care o traversăm. Ora 9:37'
trecem pe lângă un observator. ora 10:02
Indicatorul întâlnit ne spune ca suntem pe calea cea buna. Noi nu mergem spre Poiana cu Narcise, de aceea nu ne prea ajuta acest indicator.
Vegetația specifica, ce creste în zonele unde au fost staule de oi ne spune că ne apropiem de o stână.
Am ajuns și la stână, pare puțin dezafectată, dar se poate folosi în caz de vreme nefavorabila. Ora 10:37
Spre surprinderea noastră Adriana și Dan ne așteptau imediat după ce am trecut de stână. Ne-au recunoscut de pe
pagina de facebook Jurnal de Drumeții și au așteptat să ne cunoaștem mai bine. E foarte ușor sa te împrietenești cu cineva, mai ales când persoanele cu care interacționezi sunt foarte plăcute. Am rămas înțeleși să urcăm împreună pe potecile muntelui, în Retezat sau Făgăraș. La despărțire Adriana ne-a promis că ne dosește pe lângă rulotă o sticlă cu horincă. Am găsit sticla, ascunsă lângă una din roțile rulotei, și tare ne-am bucurat de ea. Mulțumim Adriana😋. Am tot "pupat" sticla aceea, câteva săptămâni la rând, motiv întemeiat să te tot pomenim de fiecare dată. Sper să ne revedem cât de curând, poate tot acolo, lângă Cabana Paltinul, dar de data asta voi aduce eu o sticlă de pălincă din inima Transilvaniei.
Ne bucurăm și noi de câteva narcise găsite în cale, chiar dacă suntem destul de departe de Poiana cu Narcise.
Ajungem și la bifurcația unde traseele marcate cu BG și PA cotesc spre dreapta spre Poiana cu Narcise, aici ne luam rămas bun de la Adriana și Dan. Noi continuăm pe plai, poteca este destul de vizibila, dar din acest punct nu vom mai avea marcaje turistice. Norii grei ce stau grămadă peste munte nu prevestesc nimic bun. Nu ne facem griji, suntem bine echipați.
Ajunși sus pe vârful Paltinul la 1711m privim cu admirație spre vârful Farcău unde am urcat ieri.
Cotim stânga spre granița dintre România și Ucraina. continuăm pe curba de nivel. Pe harta topografica militara zona asta apare ca am fi pe Muntele Râpei.
La ora 12:30 am ajuns la borna 368, frumos vopsită în culorile drapelului Ucrainean.
Privim înapoi spre vârful Paltinul pe unde am trecut.
Norii în jurul nostru creează un spectacol fabulos.
Îmi pare rău că nu avem timp să facem un timeless. Mișcarea norilor era fascinantă.
Pe creastă încă mai este zăpadă, mai ales în zona unde a fost adunată de viscol. În unele locuri cornișa de zăpadă măsura peste 3 metri. În fata noastră avem vârful Râpa cu 1869m altitudine.
De fiecare data când ajungem la o borna, imediat lângă ea este și borna celeilalte țări. Chiar m-am întrebat: oare nu era mai simplu să pună o singură bornă și astfel sa împartă cheltuiala? Borna 367 ora 12:52.
Am ajuns pe vârful Râpa 1869m. Foto spre Vârful Pop Ivan ce se vede în fata noastră.
Intre vârful Râpa și Vârful Pop Ivan am trecut de bornele 366 și 365 la care am ajuns la ora 13:18 respectiv 13:45. Distanța dintre borne nu este aceeași. De exemplu, intre borna 368 și 367 sunt circa 200m, iar următoarea este la distanța de 800m, apoi borna 365, ce este în apropierea vârfului Pop Ivan se afla la 900m de borna 366. Nu am aflat motivul sau logica acestor poziționări a bornelor, și adevărul e că nici nu mai vreau să-mi bat capul chiar cu toate prostiile.
Ajungem pe vârful Pop Ivan la ora 13:49 printre picuri de ploaie ce nu au reușit să ne ude moralul și nici să ne strice entuziasmul, poate doar frezele au avut un pic de suferit. De mult timp mi-am dorit să-mi pun bocancul pe acest vârf, pentru mine a fost mai important chiar și ca unele vârfuri mult mai mediatizate iar dovada că pe vise nu se pune praful este că am și ajuns aici. Aici găsim o bornă înaltă de peste 3 metri, făcută de vecinii noștri, ce te anunță că ești acolo unde ai vrut să ajungi 😛.
Un alt aspect interesant este poziționarea vârfului pe harta. Când am studiat acest traseu am observat ca exista câteva neconcordante, chiar și pe harta ce am postat-o la începutul articolului, veți observa că vârful este poziționat chiar în capătul nordic, unde granița face un cot, iar pe harta de la Munții Noștri apare în același loc. Pe harta Wikiloc ce o folosesc pentru track-uri apare cu 350 m mai la sud, adică chiar în locul unde găsim impresionanta bornă de peste 3 metri ce confirmă că ești pe vârf. Debusolat de hărți, și frustrat de informațiile găsite, am vrut sa știu exact unde sa bifez pe track ca ar fi vârful. Am sperat că ajuns aici voi vedea clar o diferență majoră între cele două vârfuri, dar m-am înșelat. La ochiometru nu ai cum sa iți dai seama, iar mai târziu altimetru mi-a confirmat bănuiala, ambele vârfuri având aceeași altitudine. Ce este clar e că borna este poziționată cu 350 metri mai la sud față de cum apare pe unele hărți, inclusiv pe cea de pe Munții Noștri.
Plecăm de pe vârf alungați de norii grei ce s-au adunat în jurul nostru. Ne minunăm cum natura înghesuie doua anotimpuri în același loc cu atâta măiestrie. Bujorul de munte înconjurat de atâta zăpadă, e o imagine ce musai trebuie păstrată, și pe cardul de memorie dar mai ales în amintire.
Ajunși pe vârful al doilea găsim un indicator ce ne spune că sunt 350m până pe vârful Pop Ivan, confirmându-mi că tocmai am plecat de pe adevăratul vârf. Indicatorul ne arată clar că vecinii ucrainieni au marcat traseul de creasta, din cate am înțeles legislația din România nu permite marcarea traseelor turistice pe frontiera!? În spatele indicatorului se vede o parte din creasta pe care urmează să o parcurgem spre vârful Șerban.
Crucea de pe vârful vecin. Tot aici am găsit și borna 364.
Cam asa se vede vârful Pop Ivan de pe celalalt vârf. De data asta ochiometru îmi spune ca acolo e o țâră mai înalt.
Ploaia măruntă ce a început ne scurtează vizita de pe acest vârf, și continuăm spre vârful Șerban. După 500 metri parcurși ajungem la borna 363 la ora 14:21. Norii grei ce urcă în valuri spre creastă ce aduc valurile de ploaie ne încântă cu un spectacol magnific, suntem bucuroși să vedem din primul rand asa ceva. Cuvintele sunt de prisos în fata acestei grandori.
După alți 800 metri, la ora 14:42 ajungem la borna 362 unde ar fi trebuit sa se termine aprobarea noastră de intrare pe fășia de frontieră, cu toate ca încă nu ajunsesem încă la jumătatea distanței spre vârful Șerban. Bineînțeles că nu era nici o potecă pe unde ai putea să cobori. În stânga noastră un abrupt spre Valea Frumușaua plin de jnepeni. Nu ai pe unde să continui decât înainte spre vârful Șerban. Cu toate că eu am explicat destul de clar că vom ajunge și la vârful Șerban de unde vom cobori spre Cabana Paltinul, se pare că polițistul nu știe cu exactitate unde sunt poziționate bornele. Dacă ajungi și tu la politia de frontiera și vrei să urmărești traseul meu, să menționezi la politie că ai nevoie de aprobare de la Borna 368 pana la borna 359, ce este poziționată chiar pe Vârful Șerban.
Poteca continuă printre jnepenii uzi de la ploaie, în câteva minute reușim să ne udam complet.
Ora 14:57 ajungem la borna 361 ce ne așteaptă împrăștiată pe jos. Aici identificam o potecă ce coboară din creasta spre nord, în Ucraina. Aceasta are o lungime de aproximativ 1,5 km , o diferență de nivel negativa de cca 170m și duce spre Poiana Strunga și Refugiul omonim. Pe hartă am văzut că este și camping. Nu te sfătuiesc să cobori pe acolo pentru că ai intra fraudulos într-o țară străină. Numa zâc'😁.
A ieșit soarele și ne bucurăm de priveliștile ce ne înconjoară. Cerul, după ploaie, e atât de limpede, simți cum plutește în aer frumosul. Privind în zare mi-am spus în gând "Nu aș mai coborî de aici". Suntem pe vârful Strunga la 1736m altitudine, aici am găsit borna 360, ora 15:15.
Suntem nevoiți să coborâm de pe potecă câțiva metri datorită zăpezii adunate, noroc că în zona aceea nu mai erau jnepeni. Mai avem puțin și ajungem pe vârful Șerban, îmi fac griji dacă vom avea potecă de coborâre. Am mai avut situații când pe hartă apărea poteca dar în realiate era junglă, gândul mi-a fugit imediat la vârful
Heniul Mare din Munții Bârgău, sau la urcarea de la Gura Apelor spre vârful Zeicu din Munții Țarcu, unde nici nu am reușit sa ajungem.
Vârful Șerban 1793m. Borna 359. Ora 15:40'
Bineînțeles că trebuie să imortalizam momentul atingerii acestui vârf.
Panorama spre vârful Pop Ivan este fantastica
Imediat sub vârful Șerban găsim "Claia". După cum se vede și în imagine poteca se vede destul de ușor prin iarba, ocolind Claia prin stânga, semn că pe aici au mai trecut ciobani, contrabandiști și refugiați. Mie îmi place să cred că au trecut mai multi turiști.
Imediat ce am trecut de Claie se vede Culmea Șerban pe unde vom cobori, poteca dispare în iarba mare cel mai probabil fiecare a coborât la liber pe unde a apucat. Jos în stânga se vede poiana de unde am început drumeția, iar în fața noastră la limita pădurii se vede stâna.
Pajiștea inundata de flori și culoare ne încurajează sa facem fotografii. În spate se vede Claia și vârful Șerban de unde am coborât. Stâna ora 16:42.
Narcisele contribuie și ele completând acest tablou înflorat.
Până la stâna am făcut o oră, și chiar când ma gândeam că poate fi folosită ca adăpost în cazul în care te prinde vremea rea pe munte ...
...am descoperit frumosul mesaj de întâmpinare: " Nu intrați că va rup mâna"
Imediat lângă stână, pe dreapta cum am coborât, găsim sursa de apă.
Plecam de la stâna zâmbitori, bucuroși ca am scapăt cu mâinile întregi. Ora 16:54
Găsim destul de rapid poteca prin pădure ce se anunță destul de promițătoare.
Poteca din pădure este foarte bine conturată, ușor de urmărit, semn că pe aici au urcat ciobanii destul de des.
Prin pădure ne-am intersectat cu drumul forestier, pe harta apare cu denumirea de drum TAF. În imaginea de mai jos tocmai ieșisem din pădure și am observat pe hartă că noi suntem undeva în dreptul Cabanei Paltinul și dacă am fi urmat drumul principal ar fi trebui să dăm un ocol de câteva sute de metri, și ne-am decis să cotim stânga, în coborâre spre pârâul Frumușaua, pentru a scurta drumul spre locul unde am campat. Tu, dacă nu vrei să pățești ca noi continuă pe drum.
Ajunși la pârâul Frumușaua constatăm că debitul este destul de mare, și nu aveai cum să treci decât dacă te descalți sau prin apa. Rulota era la 100 m în fata noastră, iar gândul de a ne deplasa câteva sute de metri în aval pentru a ajunge la pod era de neconceput. Fără să stăm pe gânduri am traversat prin apă, chiar dacă apa a trecut bine peste bocanci. Oricum eram uzi deja de pe creastă de la jnepeni.
Imediat ce am ajuns am găsit sticla de horincă de la Adriana și ne-am cinstit cu un păhărel din minunata licoare făcând planuri pentru drumeția de a doua zi spre Piatra Vâscului din Munții Oaș.
NOTA:În Ucraina sunt doua vârfuri Pop Ivan. Unul este cel despre care tocmai v-am povestit, situat in Munții Maramureșului iar celalalt este situat în Munții Chornohora care este cel mai înalt lanț muntos din Ucraina. Vârful PIP IVAN în perioada interbelica era granița dintre Polonia și Cehoslovacia, iar pe acest vârf polonezii au construit prin 1930 un observator astrologic. Vârful cu înălțimea de 2022m este al treilea ca înălțime din Ucraina după Hovârla 2061m și Bebeneskul cu 2035m.
Track GPS:
Acces: Politia de frontiera - intrare în traseu spre Farcău - Cabana Paltinu
Ultimele postări
S-ar putea să-ți placă și:
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.
Buchetul de cimbrișor încărcat cu zeci de fluturi de diferite culori, a fost cel mai fain moment al drumeției, după frăguțe. 
Pornim pe drumul forestier și sunt nevoit să verific destul de des track-ul de pe telefon, neavând marcaje turistice este destul de ușor să te depărtezi de obiectiv, nu vreau să folosesc cuvântul rătăcit pentru că nu se pune problema. Drumul forestier continuă printre pâlcurile de copaci și se bifurcă cu alte drumuri, dar menținem direcția bună, datorită track-ului de pe telefon.
Buchetul de cimbrișor încărcat cu zeci de fluturi de diferite culori, a fost cel mai fain moment al drumeției, după frăguțe. 
