Acolo sus, pe crestele munților Trascău, primăvara e doar un zvon, șoptit parcă, de frica iernii ce nu vrea să plece. Vântul rece aleargă nebunește spulberând, sper, ultimii fulgi de zăpadă de pe pajiștile unde ar fi trebuit să zburde fluturi. Chiar dacă am trecut de jumătatea lui april, totul este încremenit, chiar și timpul a rămas înapoiat, ca în februarie. Vremea e ca vremurile, primăvara poartă mască, iar luna asta e la modă cenușiul, asortat cu norii de pe cer. Nerăbdătoare păsărelele mai ciripesc și ele, timide, dornice să revină la viață, doar cucul a îndrăznit să-și strige oful, atât de "devreme", printre ultimii fulgi de zăpadă:
- ''Iarnă, du-te acasă, cu zăpada ta cu tot".
Astăzi vom porni într-o drumeție, ghidați de Cornel, pe poteci mai puțin știute, neumblate de turiști, vom ajunge în cătune părăsite, grote suspendate, și la Ochiul Balaurului din Cheile Întregălzii ce seamănă cu Fereastra Zmeilor din Făgăraș pe care o surclasează, nu doar prin dimensiune ci și prin frumusețe, zic eu, apoi vom cutreiera pe piscuri neumblate, Poieni cu Narcise, fără de narcise, Cătunul Răicani cu case goale și ulița înnoroiata și pustie sau Peștera Zâduită cu tainele ei.
Traseul de azi:
Cheile Întregălzii - Intersecție cu traseul nr. 19
marcaj: nemarcat
Atenție! - porțiune de traseu accidentată și expusă, cu risc de alunecare sau cădere.
Bifurcație - vârful Plaiului - Muntele Cetii - vârful Gorunul - Poiana cu Narcise de la Tecșești
marcaj:
marcaj: nemarcat
- Data: 18 aprilie 2021
- Coordonate intrare în traseu:46°14'58.9"N 23°26'03.0"E (Cheile Întregălzii)
- Coordonate ieșire din traseu:46°14'47.8"N 23°28'56.2"E (Gruiu lu' Porumbel)
- Durata: 8h
- Distanta parcursă: 14.3km
- Diferențe de nivel: ↗904m↘1009m
- Dificultate: mediu/dificil
- Starea marcajelor: Atenție! - Acest traseu a fost făcut în mare parte pe traseu nemarcat,
în cazul în care urmărești track-ul meu o faci pe propria răspundere.
- Surse de apa: Izvor Poiana cu Narcise - cătunul Răicani (sunt trecute pe track-ul GPS)
- Obiective: Minunățiile ascunse: Ochiul Balaurului din Cheile Întregălzii, Peștera Zâduită
- Track (Trail GPS): Minunățiile ascunse ale Munților Trascău
Distribuie pe:
Loc de parcare pentru 3-4 mașini, pe marginea drumului, se mai poate parca și pe cealaltă parte dar trebuie trecut un mic șanț, aviz celor fără scut :)
Pe marginea drumului se distinge poteca pe care urmează să urcăm, ploaia începe să cadă, mărunt.
Numa' asta ne mai trebuia, pe stâncile astea abrupte să ne prindă ploaia.
Vizavi, sub Piatra Caprei se vede o grotă, undeva în dreapta mai este una.
Piatra Caprei (Dl.Caprei) în imagine se văd grotele de sub peretele stâncos.
Santinele prefăcute în stana de piatră, ce păzesc balaurul adormit.
Panta abruptă, și grohotișul îngreunează urcușul, dar timp avem.
Grota văzuta de mai jos, aici puteți realiza dimensiunile ei, dar și a pragului ce trebuie cățărat pentru a ajunge la ea.
Am ajuns la grotă, pragul de 3-4 m, umed și alunecos, ne îndeamnă la prudentă, și nu riscăm să urcăm la ea. O altă Grotă cu tavanul prăbușit. Ajunși la un punct de belvedere vedem amfiteatrul creat de stâncile abrupte.
Am ajuns și la Ochiul Balaurului, doar când ești aici realizezi cât de mare e, mai mult, cât de impresionant ar fi fost balaurul.
Privind în sus vedem santinela ce păzește abrupturile stâncoase.
Aici a fost filmată scena cu explozibili din minutul 31 al filmului "Flăcări pe Comori", realizat în 1988 în regia lui Nicolae Mărginean. Viorel Ludușan (Roru), fondatorul clubului speologic Polaris Alpin Speo Club, ne spune: "am filmat în Cheile Întregalde, Cheile Mănăstirii, , Cheile Aiudului, Piatra Secuiului, Șipote, Vânătare, Piatra Corbului, Cetățile Romane (mina din Roșia Montană) Gaura Fetei din Gârda, Poarta lui Ionele… A fost o vara plină". Mulțumim pentru precizări.
Privind în jos, te gândești, sper să nu fiu nevoit să cobor prin grohotișul ăsta.Vizavi, sub Piatra Caprei se vede o grotă, undeva în dreapta mai este una.
Piatra Caprei (Dl.Caprei) în imagine se văd grotele de sub peretele stâncos.
Santinele prefăcute în stana de piatră, ce păzesc balaurul adormit.
Panta abruptă, și grohotișul îngreunează urcușul, dar timp avem.
Grota văzuta de mai jos, aici puteți realiza dimensiunile ei, dar și a pragului ce trebuie cățărat pentru a ajunge la ea.
Am ajuns la grotă, pragul de 3-4 m, umed și alunecos, ne îndeamnă la prudentă, și nu riscăm să urcăm la ea. O altă Grotă cu tavanul prăbușit. Ajunși la un punct de belvedere vedem amfiteatrul creat de stâncile abrupte.
Tot de acolo vedem și Ochiul Balaurului. L-am "botezat" așa pentru că se aseamănă izbitor cu capul unui balaur cu nasul bombat și un rânjet lung, satisfăcut. Zâmbetul lui rămâne o taină, și dă frâu liber imaginației fiecăruia. Eu aș vrea să cred că visează la vremurile în care era stăpânul Trascăului și zbura nestingherit împreună cu iubita lui.
pe versantul de vizavi, Piatra Caprei este învăluită în negură.Am ajuns și la Ochiul Balaurului, doar când ești aici realizezi cât de mare e, mai mult, cât de impresionant ar fi fost balaurul.
Nu departe, găsim o galerie săpată în stâncă, despre care ne spune același Viorel Ludușan (Roru): eu am găsit-o prin ‘78 cred. Bănuiam că-i mina, dar am cartat-o și am trimis-o la Goran. Cred ca am și marcat-o cu vopsea roșie, dacă o fi rezistat. Galeria săpată este o mina din care s-a exploatat în anii 1930 “sarea mâții” adică cristalul carbonatului de calciu (CaCO3), denumit și spat de Islanda care este un cristal anizotrop folosit în construcția polarizoarelor, prin alipirea a două cristale cu ajutorul unui adeziv (denumit "balsam de Canada"). Polarizoarele folosesc proprietatea de birefringență pentru polarizarea fasciculelor incidente. Pe românește, era folosit de armata la periscoape. Nicolae Ludușan, fratele lui Viorel Ludușan găsind istoria ei.
galeria principala are o adâncime de cca 6m
galeria secundara
oxidul depus pe peretele galeriei
Ajungem deasupra abruptului Cheilor Întregălzii. Crestele ascuțite ascund hăul de după ele.
O potecă făcută de animale ne duce spre poteca marcată.
galeria secundara
oxidul depus pe peretele galeriei
Ajungem deasupra abruptului Cheilor Întregălzii. Crestele ascuțite ascund hăul de după ele.
O potecă făcută de animale ne duce spre poteca marcată.
Ajungem la traseul nr. 19 TR de unde continuăm spre dreapta pe traseul marcat. Din acest punct, în cazul în care vrei să faci o tura mai scurtă, poți continua spre stânga și sa cobori în Modolești de unde poți reveni pe drum la punctul de intrare în traseu. Din Modolești până la mașină ai de parcurs cca 850m.
Notă: Traseul marcat cu TR vine tocmai din Bucerdea Vinoasă, pe lângă Piatra Craivii, pe care o ocolește, se intersectează cu traseul de creasta BR apoi trece pe sub vârfurile Fabian și Sfredelașul, coboară prin Cheile Turcului, traversează satele Întregalde și Modolești de unde urca spre Muntele Cetii, trece prin renumita Poiana cu Narcise de la Tecșești, urca pe Piatra Cetii de unde coboară pe dealul Răicani, continua pe dealul Piciului spre Cheile Cetii( Băile Romane) apoi ajunge în satul Cetea. Un traseu lung cu diferențe de nivel cumulate de peste 1800m, și o lungime de aproape 40km.
Urcăm spre vârful Plaiului prin pădure, traseul marcat trece la 100m pe sub vârf.
Surprindem un fenomen destul de ciudat, negura de la ploaia de jos se amestecă cu ninsoarea de pe creste, iar curentul de aer format face sa pară că ninsoarea se ridica la cer. In clip se poate observa șaua dintre vârful Plaiului și Muntele Cetii 1148m unde vom ajunge în curând.
Ies de pe poteca și mă duc sa-mi pun bocancul pe vârful Plaiului 1174m. Vârful este împădurit și nu putem vedea nimic în jur.
Aici în pădure florile primăverii încep să apară, timide.
vârful Muntele Cetii ce se vede în imagine, este următorul obiectiv al drumeției noastre. In stânga ar fi trebui să se vadă Piatra Cetii, norul ce o acoperă nu prevestește nimic bun.
De jos din șaua privind înapoi spre vârful Plaiului de unde am coborât. Foto spre Piatra Caprei, jos în vale se vad câteva case din satul Întregalde. vârful Muntele Cetii 1148m, un platou lat, cu o panoramă superbă în toate direcțiile.
De jos din șaua privind înapoi spre vârful Plaiului de unde am coborât. Foto spre Piatra Caprei, jos în vale se vad câteva case din satul Întregalde. vârful Muntele Cetii 1148m, un platou lat, cu o panoramă superbă în toate direcțiile.
în imagine Vârful Plaiului văzut de pe Muntele Cetii.
Piatra Cetii cu capul în nori, în stânga se vede vârful Presaca Coiagiului.
Foto spre Piatra Bulzului și Piatra Craivei.
Foto spre Dealul Caprei(Piatra Caprei)
Echipa continuam pe poteca marcată ce trece pe sub vârful Gorunu 1120m, eu pornesc spre vârf. De pe poteca până pe vârf sunt aproximativ 400m. In imaginea de pe vârf se văd vârfurile Muntele Cetii și Plaiului.
Piatra Cetii, foto de pe Gorunu 1120m. In luna mai de aici și până sub Piatra Cetii vom găsi narcise.
Imediat sub vârful Gorunu găsim un izvor puternic, ce țâșnește din pământ prin trei locuri formând un adevărat pârâiaș.
Poiana cu Narcise de la Tecșești este o rezervație naturala de tip botanic, de interes național, cu un puternic impact peisagistic, ce conserva o specie de narcisa (Narcissus stellaris) ocrotită prin lege. Rușculița, cum ii spun localnicii, crește natural îndeosebi prin poieni dar și prin curțile oamenilor. Florile pe munte nu sunt puse în calea ta pentru a le culege, ci să-ți încânte privirea, atât ție, cât și celor ce vor veni după tine. Indiferent că sunt sau nu ocrotite prin lege, abține-te, și nu le rupe. Singurele flori "culese" de pe munte să "zacă" ordonate pe cardul din aparatul foto sau memoria de la telefon și în inima ta.
Tot aici găsim și bifurcația cu traseul nr.17 Cabana Râmeț- Ampoița, care la rândul lui este un traseu lung și dificil, cu diferențe de nivel cumulate intre 2000 și 2500m, lung de aproape 50km (Cabana Râmeţ - Tecșești - Poiana cu narcise de
la Tecșești - Cheile Întregalde - Modolești - Întregalde - Necrilești -
Platoul Ciumerna - Iezerul Ighiel - Lunca Ampoiţei - Ampoiţa)
Stela, o iapă ce paște liberă în poiana unde și dormea, "acum nu mai are loc în grajd că mi-or fătat vacile". ne povestea baciul, stăpânul Stelei, că înainte a avut o altă iapă ce nu voia să se împerecheze cu nici un armăsar din sat, dar până la urmă a venit un armăsar frumos, și s-a aplecat la urechea iepii și... "
- Nu știu ce i-o șușotit la ureche, dar o făcut-o să se îndrăgostească pe loc, " zicea el, pocnind din palme cu subînțeles. După ce a fătat, a fugit cu mânzul de acasă, au trebuit să o caute vreo 3 zile până când au găsit-o, într-o poiană unde păștea liniștită cu mânzul și armăsarul ei.
Prinși de poveștile cu har, ascultate de noi cu atâta nesaț, negura se așează iar ca o pălărie pe Piatra Cetii. Renunțăm la ideea de a mai urca pe Piatra Cetii, preferand să înconjurăm Piatra Cetii pentru a vizita cătunul Răicani. In imagine se vede drumul cioplit cu ciocanul și dalta, cu atâta trudă și sudoare, pentru a face posibila trecerea carelor încărcate intre Răicani și Tecșești.
In Răicani gasim case părăsite, case goale, case stăpânite de natura.
Curțile pustii, fără orătănii sau animale. In urma cu 2 sau 3 ani când am trecut pe aici, ne-am adus aminte că trebuie să stăm grupați, de frica dulăilor ce păzeau cu strășnicie gospodăria. Aici locuia vărul lui Cornel, dus dintre noi prea curând, de supărare, după ce i s-a prăpădit nepoata și fiica.
As vrea să dau timpul înapoi, să pot vedea cat de mandră era poarta asta construită cu atâta măiestrie, dar mai ales să văd omul, cum stă la final, admirându-și cu satisfacție munca.
O alta casă cu fundație de piatră, construită din nuiele și pământ, stă să se dărâme.
In șură zace carul, ce era până nu de mult era singurul mijloc de transport, de pe aici.
Totul era făcut de mână, până și stupina de albine, construită de nuiele. Toate aceste măiestrii se pierd, odată cu trecerea timpului. In curând vom plăti bani grei să restaurăm astfel de obiecte și le vom mai admira doar prin muzee. Simt cum mă copleșește un sentiment de neputință.
O femeie ce sta cocoțată pe un gard, privea la noi cum trecem pe uliță. Cornel o cunoștea, și a cerut informații despre Peștera Zâduită. E de pe vremea războiului mondial, zice ea, și probabil, localnicii au construit zidul să se poată ascunde. Prin Răicani trece si traseul BR, nu l-am menționat până acum pentru că am mers pe poteca foarte puțin, chiar și aici la izvorul ăsta, eram deja în afara potecii, urcam spre Grajdul de sub Piatra Cetii, locul de unde vom continua spre Peștera Zâduită. Piatra Cetii, vom continua pe o poteca ascunsa, folosita de localnici pentru a-și duce animalele la păscut, la un moment dat părăsim poteca și urcam, pieptiș pana la baza stâncii. Peștera Zâduită, cu ferestrele mici, ca niște locașuri de tragere, ce vor să susțină teoria femeii cu scopul acestei construcții tainice. Intrarea în mica grota se face prin gaura de sub zidul construit.
Peștera Zâduită și una din ferestrele" ei.
Coborâm de la Peștera Zâduită înapoi în poteca nemarcată printr-un grohotiș.
Piatra Cetii o lăsăm în spate, și coborâm pe un picior nemarcat, pădurea a fost distrusă de un incendiu în urma cu câțiva ani.
O floare de "Nu mă uita" găsită la final de tură. Stai liniștită, nu avem cum să uităm această zi atât de încărcată de povesti și de frumos.
Gruiu lu Porumbel, locul unde traseul de creastă marcat cu BR ce vine din Răicani pe dealul Porumbelului și continua pe cealaltă parte spre Piatra Bulzului și Piatra Craivei. Aici șoferii se urcă în mașină și se duc să recupereze mașinile parcate în Cheile Intregalzii.
Track(Trail GPS): Minunățiile ascunse ale Munților Trascău
Acces:
Ultimele postări
S-ar putea să-ți placă și:
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.