Vârful Godeanu – Acoperișul dacilor din Munții Șureanu.

Munții Șureanu · Sarmizegetusa Regia · Iarnă

Sarmizegetusa Regia → Vârful Godeanu
Prima zăpadă peste cetățile dacice din Munții Șureanu

Un traseu cu două fețe: potecile înzăpezite prin păduri de fag și molid și panorama de 360° de pe Godeanu, cu Retezatul, Parângul și Trascăul la orizont — alternând cu vestigiile dacice de la Sarmizegetusa Regia și Cetatea Fețele Albe.

Munții Șureanu (numiți și Munții Sebeșului) fac parte din Carpații Meridionali, situați între Munții Retezat la vest, Munții Lotrului la est și Munții Metaliferi la nord. Culmea principală depășește 2.000 m în zona vest-centrală (Vârful lui Pătru 2.130 m), coborând treptat spre est. Ce îi face unici între masivele carpatiece este dualitatea lor: pe versanții nordici, păduri seculare de fag și molid adăpostesc cele mai importante cetăți dacice din România; pe platoul înalt, pajiști subalpine deschise oferă panorame spectaculoase în toate direcțiile.

Vârful Godeanu din Munții Șureanu 1.656 m este un vârf de observație desăvârșit, cu vedere liberă spre Retezat, Parâng, Trascău și culmea principală a Șureanului. Traseul pornește de la Sarmizegetusa Regia, capitala politică, militară și religioasă a dacilor liberi, și revine prin Cetatea Fețele Albe, un al doilea obiectiv dacic de excepție, totul sub mantia primei zăpezi a sezonului.

Parcarea sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul de pornire al circuitului. Bariera marchează limita până unde poți avansa cu mașina.

Sarmizegetusa Regia a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de cucerirea romană. Situată la circa 1.200 m altitudine, în inima Munților Orăștiei, cetatea reprezenta nucleul unui sistem defensiv format din șase fortărețe dacice înscrise în 1999 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Zidul de incintă, construit în tehnica murus dacicus, o combinație ingenioasă de blocuri de andezit fasonat și umplutură de pământ, rămâne și azi vizibil pe porțiuni importante.

Cel mai spectaculos monument al sitului este marele sanctuar circular din andezit, adesea comparat cu Stonehenge-ul britanic, ale cărui coloane marcau probabil un calendar solar sofisticat. Decebal, ultimul rege al dacilor liberi, a condus apărarea cetății în cursul celor două războaie dacice cu Traian (101–102 și 105–106 d.Hr.). Cucerită și distrusă, capitala dacică și-a pierdut rolul politic, romanii au fondat noua capitală, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la peste 40 km distanță, în câmpie.

Traseu: Sarmizegetusa Regia → Vârful Godeanu 1.656 m → Culmea Muncelului → Cetatea Fețele Albe → Sarmizegetusa Regia (circuit)

Marcaj urcare: CR — Cruce Roșie (bun în pădure, absent în golul alpin)  ·  Coborâre: nemarcat pe Culmea Muncelului + TA spre Cetatea Fețele Albe  ·  Final: CR  ·  Tip: Circuit

🗺️ Fișă Tehnică

📏

Distanță

17,19 km

⏱️

Durată

7 ore

📈

Denivelări

1.056 m ↗

🧗

Dificultate

Ușor / Mediu

🏔️

Altitudine vârf

1.656 m

💧

Apă

Pârâu după Cetatea Fețele Albe

🧗 Dificultate Ușor / Mediu ★★☆☆☆

📅 Data 22 noiembrie 2020

🔄 Tip traseu Circuit

📍 Punct de start 45°37'28.6"N 23°18'31.7"E — Parcarea Sarmizegetusa Regia

🧭 Marcaj urcare CR — Cruce Roșie (bun în pădure)

🧭 Marcaj coborâre Nemarcat pe Culmea Muncelului · TA spre Cetatea Fețele Albe

💧 Surse de apă Pârâu imediat după Ruinele Cetății Fețele Albe

🎯 Obiective Sarmizegetusa Regia · Vârful Godeanu 1.656 m · Vf. Muncelu Cruce 1.564 m · Vf. Muncelu 1.507 m · Cetatea Fețele Albe

⚠️ Atenție specială Marcajul CR dispare complet în golul alpin — track GPS indispensabil

🗂️ Track GPS Wikiloc — Vârful Godeanu, Munții Șureanu

---

Descrierea traseului — pas cu pas

Traseul este un circuit de 17,19 km ce pornește și se întoarce la parcarea sitului arheologic Sarmizegetusa Regia. Urcarea se face pe marcajul CR (Cruce Roșie) prin pădure și în golul alpin, până pe vârful Godeanu; coborârea urmează Culmea Muncelului (nemarcat) și apoi marcajul TA spre Cetatea Fețele Albe, finalizând circuitul pe DJ705A și CR înapoi la parcare. Track-ul GPS este esențial pe porțiunea de culme nemarcată.

1. Parcarea Sarmizegetusa Regia — Punct de start  Altitudine: ~1.200 m · DJ705A · Barieră la intrare · ora 8:42

Drumul până la Sarmizegetusa Regia este abrupt, iar porțiunile cu zăpadă și gheață ne-au dat deja primele emoții, încă de la coborârea din mașină am simțit că ziua va fi una plină de provocări. Bariera din dreptul parcării indică clar locul unde trebuie lăsat autoturismul. De aici, continuăm pe drum aproximativ 1 km, zonă în care marcajul Cruce Roșie (CR) nu este încă vizibil.

La casa de bilete am întâlnit un personal extrem de amabil. După ce le-am explicat că destinația noastră este Vârful Godeanu, ne-au permis să traversăm situl fără taxă de vizitare. Am apreciat mult deschiderea lor, mai ales că programul nostru era oricum foarte strâns și nu ne permitea să zăbovim pentru o vizită detaliată a ruinelor; am rămas strict pe potecă, grăbind pasul spre ieșirea din sit pentru a intra propriu-zis în traseul de munte.

Sitului arheologic Sarmizegetusa Regia — Aleea de acces spre sit
primii fulgi de zăpadă ai sezonului îmbrăcau peisajul cu o eleganță discretă.

2. Traversarea sitului arheologic — Sarmizegetusa Regia  ~1 km · Drum pietruit · Primul marcaj CR după sit · ora 9:07

Nu ne putem abține și furăm câteva imagini din mers cu renumita fortăreață dacică, cocoțată sub mantia albă a primei zăpezi, sanctuarul circular pare desprins din altă epocă. Imediat după perimetrul sitului, vedem primul marcaj CR pe un copac, undeva în stânga. Poteca, la început, nu este foarte bine conturată, ascunsă acum și sub stratul proaspăt de omăt — dar cu atenție poți urmări marcajele de pe copaci.

Imediat după situl arheologic — poteca se distinge cu greu sub omăt, dar marcajul CR apare pe trunchiurile copacilor.

Marcajul CR vopsit pe trunchi de copac — ghidul nostru fidel pe toată porțiunea de pădure. Imediat după desișul dens urmează o porțiune mai abruptă.

3. Urcuș prin pădure, Intersecție cu vedere spre Retezat  km 1–4 · Pădure tânără de molid · Marcaj CR bun · ora 9:27

Poteca urcă prin pădure tânără de molid, cu ramurile îndoite frumos sub greutatea zăpezii proaspete. Entuziasmul dă pe dinafară — în orice direcție te uiți e musai să faci o fotografie, încercând să surprinzi nu doar frumusețea din jur, ci și ceea ce simți.

După câteva sute de metri ajungem la o intersecție de drumuri, de unde avem ocazia să vedem Munții Retezat. Vizibilitatea bună ne dădea speranțe că vom avea priveliști frumoase de sus din vârf.

Urcuș prin pădurea tânără de molid, ramurile copacilor, împodobite cu zăpadă, formează un coridor de basm.

4. Pădure tânără și fagul secular — Limita pădurii  km 4–6 · Fagul secular — martor al dacilor · ora 10:35

Continuăm urcușul prin pădurea tânără. La ieșirea din pădure găsim fagul secular, ce străjuiește cu măreția lui cetățile dacice. Îl salutăm cu respect.

Continuăm urcușul prin pădurea tânără — fiecare ramură, o sculptură de gheață.

Fagul secular străjuiește cu măreția lui cetățile dacice.

5. Golul alpin — Marcajul dispare  Altitudine: ~1.400–1.600 m · Fără marcaj · Track GPS obligatoriu · ora 10:36

Imediat după ce ieșim în golul alpin constatăm că nu mai vedem niciun marcaj, posibil să fie pe pietrele acoperite de zăpadă. Continuăm urcarea spre Culmea Muncelului orientându-ne după relief. Nu e o situație dramatică pe vreme senină, dar cu ceață sau ninsoare lucrurile s-ar complica serios.

Ieșim în golul alpin, marcajele CR dispar complet sub zăpadă. De aici înainte, track-ul GPS este singura busolă sigură.

6. Vârful Muncelu Cruce 1.564 m — Ocolire spre Godeanu  Altitudine: 1.564 m · Cruce înaltă · Urmele unei vechi cetăți dacice

Ocolim vârful Muncelul Cruce ce se vede în spate, zăpada a acoperit urmele vechii fortificații dacice de pe platou. Urmează ultima porțiune spre vârf: la un moment dat părăsim drumul și o luăm pe poteca ce se distinge cu greu sub stratul de zăpadă. Ultimii pași și suntem în vârf.

Ocolim Vârful Muncelul Cruce 1.564 m. Silueta sa se conturează în spatele nostru, dominată de crucea înaltă de câțiva metri.

7. Vârful Godeanu 1656 m  Panoramă 360° · Retezat · Parâng · Trascău · Culmea Șureanului · ora 11:35

Vârful Godeanu din Munții Șureanu 1.656 m oferă una dintre cele mai generoase panorame din această parte a Carpaților. Pe vârf nu există pomi care să obstrueze vederea, nu există construcții, doar orizontul larg și vântul rece care îți aduce lacrimi în ochi, sau poate e emoția. Profităm de ziua superbă și facem o pauză de o oră, bucurându-ne de perspectiva de 360° admirând Retezatul, Parângul, Trascăul și culmea principală din Șureanu.

Ultimii pași și suntem în vârf.

Vârful Godeanu 1.656 m, Munții Șureanu.

Pauza de o oră pe vârf

8. Coborâre pe Culmea Muncelului — Nemarcat  Vf. Muncelu Cruce 1.564 m → Vf. Muncelu 1.507 m · Track GPS esențial · ora 12:30

Începem coborârea. Până la Vârful Muncelu Cruce parcurgem același drum de urcare, după care intrăm pe Culmea Muncelului, nemarcat, dar relativ ușor de urmărit cu GPS-ul. Pe vârful Muncelu Cruce bifăm cu o fotografie în stilul nostru caracteristic, că doar nu degeaba a zis Doina că toți suntem „pușcați într-o aripă". Pe vârf găsim o cruce înaltă de câțiva metri.

Continuăm pe culme și ajungem pe Vârful Muncelu 1.507 m, o cruce mult mai mică ne întâmpină, modestă și discretă. De aici, culmea coboară spre stâna de pe deal, de unde continuăm spre dreapta pe drumul de căruțe.

Începem coborârea, în spate se vede Vârful Godeanu de unde am coborât, silueta sa elegantă pe cerul senin de noiembrie.

Vârful Godeanu privit din Culmea Muncelului, distanța ne ajută să îi apreciem forma rotunjită și distinctă față de restul culmii.

Pe vârful Muncelu Cruce bifăm cu o fotografie în stilul nostru caracteristic · ora 12:54

Pășim apăsat spre împărăția norilor, acolo unde linia orizontului devine difuză și cerul se întâlnește cu pământul într-o îmbrățișare rece de noiembrie. Pe măsură ce urcăm spre creasta Șureanului, liniștea muntelui este întreruptă doar de sunetul bocancilor prin zăpadă. Privind în urmă, vedem cum grupul se răsfiră natural pe pantă, suntem „aliniați împrăștiați”, fiecare găsindu-și propriul ritm. Este acel moment magic al drumeției în care efortul fizic dispare, lăsând loc unei stări de libertate deplină, suspendată deasupra lumii.

Aliniați împrăștiații · spre împărăția norilor

9. Dealul Muncelului — Tunelul de foioase Stână · Drum de căruțe · Pădure seculară

Pe Dealul Muncelului ajungem la o stână, nu coborâm la ea. Continuăm spre dreapta pe drumul de căruțe. Traversăm o pădure de brazi împodobiți de zăpadă, ruptă parcă din poveștile cu prințese.

Coborare de pe vârful Muncelului pe lângă stână

Trecem printr-un „tunel" de foioase; nu pot să nu îmi imaginez cum ar arăta toamna aici, cu frunzele în toate nuanțele de auriu și roșu.

Trecem printr-un „tunel" de foioase. As fi vrut sa vad cum ar arăta toamna cu frunzele în plin apogeu.

La o scurtă verificare a track-ului îmi dau seama că putem scurta traseul cu 2–3 km, dacă ieșim de pe drum și traversăm prin pădure spre traseul marcat TA spre Cetatea Fețele Albe. Nu te sfătuiesc să faci la fel decât dacă ai un simț al orientării excelent, vizibilitate bună și un track de urmărit, altfel există riscul real de a te rătăci.

Moment de cotitură: din acest punct părăsim linia crestei și continuăm spre stânga, în coborâre accentuată prin pădure. Stratul de nea devine aici mai generos, iar liniștea este întreruptă doar de scârțâitul bocancilor și, ocazional, de zăpada care cade greu de pe ramurile încărcate.

Pădure de brazi împodobiți de zăpadă, ruptă parcă din povești.

10. Cetatea Fețele Albe — Templul preoteselor zeiței Bendis  UNESCO · Sistem murus dacicus · Funcție religioasă · Marcaj TA

Cetatea Fețele Albe este una dintre cele șase cetăți dacice din Munții Orăștiei înscrise în 1999 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Situată pe versantul sudic al Dealului Muncelului, la circa 1.100 m altitudine, cetatea a jucat un rol special în sistemul defensiv al capitalei Sarmizegetusa Regia, de care se află la doar câțiva kilometri distanță. Spre deosebire de celelalte cetăți, Fețele Albe pare să fi avut în principal funcție religioasă și rezidențială — ceramica de lux și obiectele de import descoperite sugerează că beneficiara sa era o elită privilegiată.

Legendele locului spun că cetatea era locul unde trăiau preotesele zeiței Bendis, divinitatea dacică a Lunii, a pădurilor, a farmecelor și a nopții. Îmbrăcate în veșminte albe, preotesele duceau o viață ascetică în incinta cetății, mediind între lumea muritorilor și cea a zeilor. Se spune că în nopțile de lună plină, flăcări albastre se aprindeau pe crestele munților din jur, semnul că Bendis primise rugăciunile credincioșilor.

Ruinele Cetății Fețele Albe — zidul de incintă construit în sistemul murus dacicus: lespezi de andezit fasonat îmbinate fără mortar.

Detaliu al construcției dacice — precizia cu care erau îmbinate blocurile de andezit, fără mortar, rămâne remarcabilă și azi, după două milenii.

11. DJ705A — Întoarcere la Sarmizegetusa Regia  ~2 km pe drum județean · Poteca TA pe versantul sudic · Final de circuit ·

Soarele a topit zăpada de pe poteca marcată cu TA care se află pe fața sudică a dealului Muncelului, un contrast plăcut față de albul imaculat de pe culme. Ieșim pe drumul județean, unde întâlnim indicatorul spre Ruinele Cetății Fețele Albe, confirmarea că am ales traseul bun. Continuăm pe DJ705A aproximativ 2 km până la parcarea sitului arheologic Sarmizegetusa Regia. Circuitul se închide.

Indicator - Podul Gerosu - Fețele Albe ora 15:19

Indicator spre Ruinele Cetății Fețele Albe la intersecția cu DJ705A — confirmarea că am ales traseul corect.

Ultimii 2 km pe DJ705A — ne întoarcem la mașină cu sufletele pline și picioarele obosite în mod plăcut.

---

Atracții turistice în zona Munților Șureanu

🏛️ Obiective istorice și naturale

• Sarmizegetusa Regia — capitala politică, militară și religioasă a Daciei, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO din 1999. Sanctuarul circular, zidul în murus dacicus, drumul pavat cu andezit. Program de vizitare: sezonier, cu taxă de intrare. Accesibil pe DJ705A din Costești.
• Cetatea Fețele Albe — una din cele șase cetăți dacice UNESCO din Munții Orăștiei. Rol religios și rezidențial; conform legendei, locul preoteselor zeiței Bendis. Accesibilă pe marcajul TA din DJ705A.
• Cetatea Blidaru — cea mai puternică cetate dacică din sistem, cu două incinte și opt turnuri. La circa 7 km de Sarmizegetusa Regia, accesibilă pe marcaj.
• Cetatea Piatra Roșie — cetate dacică pe un pinten stâncos la 1.100 m altitudine, cu vedere panoramică impresionantă. Marcaj din Costești.
• Vârful lui Pătru 2.130 m — cel mai înalt punct al Munților Șureanu, pe culmea principală. Accesibil din mai multe puncte pe marcaje existente.
• Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina — protejează atât patrimoniul natural (păduri seculare, peisaje subalpine) cât și cel cultural (cetățile dacice). Reglementări specifice de vizitare.
• Peștera Cioclovina — peșteră cu vestigii paleolitice și faună specifică, în cadrul aceluiași parc natural.

---

Sfaturi practice & Avertismente

• 🧭 Track GPS — obligatoriu în golul alpin: Marcajul CR dispare complet sub zăpadă în zona alpină, înainte de vârful Godeanu. Pe Culmea Muncelului traseul este complet nemarcat. Descărcați trackul de pe Wikiloc și verificați-l periodic.
• 💧 Apă: Singura sursă sigură este pârâul de după Cetatea Fețele Albe, pe coborâre. Porniți cu rezervă suficientă de apă — 1,5–2 l pe persoană pentru condiții de iarnă.
• 🅿️ Parcare: Parcarea sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, accesibilă pe DJ705A din Costești. Drumul este abrupt și poate fi înghețat toamna târziu și iarna — echipați mașina corespunzător (lanțuri sau anvelope de iarnă).
• ⏱️ Timp de pornire: Plecați înainte de ora 8:00. Ziua este scurtă în noiembrie — la ora 16:00 se întunecă, iar 17 km pe teren cu zăpadă necesită tot disponibilul de lumină naturală.
• 🌨️ Condiții de iarnă: Traseul este accesibil iarna, dar necesită bocanci cu crampon sau colțari pentru porțiunile înghețate. Bastonașele de trekking sunt utile pe panta de urcare spre Godeanu.
• 🐾 Câinii ciobănești: Stânele de pe Culmea Muncelului sunt active. Mergeți calm, fără mișcări bruște, și așteptați ca ciobanul să cheme câinii înainte de a continua.
• 📶 Semnal telefonic: Variabil sau absent pe porțiunile din pădure. Anunțați un contact cu traseul exact și ora estimată de întoarcere.
• 🏛️ Sarmizegetusa Regia: Dacă nu veniți strict pentru drumeție, rezervați minim 1–2 ore pentru vizitarea sitului. Taxa de intrare se aplică la casa de bilete. Traversarea sitului fără vizitare este posibilă la solicitarea personalului, dar nu garantată.

---

Acces — Orăștie → Sarmizegetusa Regia

Accesul se face din Orăștie, județul Hunedoara, pe DJ705 și DJ705A prin Costești până la parcarea sitului arheologic Sarmizegetusa Regia — circa 35 km. Drumul este asfaltat, dar abrupt și sinuos în ultima porțiune; pe timp de iarnă se recomandă anvelope de sezon sau lanțuri.

---

Track GPS — Vizualizare traseu

---

Concluzie

Circuitul Sarmizegetusa Regia – Vârful Godeanu – Cetatea Fețele Albe este rar. Nu pentru că ar fi tehnic sau periculos — este accesibil oricui cu condiție fizică medie și echipament adecvat. Este rar pentru că îți oferă ceva aproape imposibil de găsit în altă parte: un vârf montan cu panoramă de 360° la capătul unui drum care trece prin două cetăți dacice UNESCO incluse în aceeași zi. Nu o cetate. Două.

Vârful Godeanu la 1.656 m, cu Retezatul, Parângul și Trascăul la orizont, cu afinul acoperit de brumă și cu liniștea acelui munte pe care îl știu puțini — este exact tipul de drumeție pe care o cauți când vrei mai mult decât o potecă bătătorită. Și Sarmizegetusa Regia sub zăpadă, și Cetatea Fețele Albe acoperită de mușchi și omăt, îți amintesc că pământul pe care calci a fost ceva mai mult decât o simplă potecă. #jurnaldedrumetii #godeanu #muntiiSureanu #sarmizegetusaregia #cetateafetelelealbe #dacii #carpatiimeridionali

---

📸 Sarmizegetusa Regia → Vârful Godeanu 1.656 m → Culmea Muncelului → Cetatea Fețele Albe

Citeşte mai mult >

Turnul de la Crivadia

Băniță · Cheile Crivadiei · Hunedoara

Turnul de la Crivadia
Santinela medievală a drumului spre inima Transilvaniei

Un don-jon circular din sec. XVI, ridicat pe buza prăpastiei Cheilor Crivadiei — punct vamal, loc de observare și simbol al graniței dintre Țara Românească și Ardeal. Accesibil în 5 minute, memorabil pentru o viață.

Pe DN 66, la 30 de kilometri de Hațeg spre Petroșani, drumul trece peste un viaduct spectaculos deasupra Văii Merișorului. Dacă ridici privirea spre stânga, pe o colină împădurită ce domină intrarea în Cheile Crivadiei, vei vedea silueta unui turn circular din piatră cenușie — auster, masiv, aproape uitat de lume. Este Turnul de la Crivadia, monument medieval de categoria A, vechi de aproape cinci secole, care a stat de strajă la poarta Transilvaniei mai bine decât orice text de istorie le-ar putea explica copiilor.

Obiectivul este extrem de accesibil — parcare gratuită chiar pe marginea șoselei, cinci minute de mers pe o cărare bătută prin pădure, zero dificultate tehnică — și poate fi combinat în aceeași zi cu Cheile Crivadiei, Cheile Băniței și Peștera Bolii, toate la distanță de câțiva kilometri. Un traseu auto și pietonal perfect pentru o zi de explorare în sudul Hunedoarei.

Turnul de la Crivadia — construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, cu ziduri ce ating pe alocuri 20 de metri înălțime. Plan circular, diametru 13 m.

Obiectiv: Turnul de la Crivadia · com. Băniță · jud. Hunedoara

Coordonate GPS: 45.4022° N, 23.2178° E  ·  Acces: DN 66 / E79 · parcare gratuită la obiectiv

🏰 Fișă Tehnică

~1528 Anul construcției

20 m Înălțimea zidurilor

5 min. Mers din parcare

🧗 Dificultate Foarte ușor ★☆☆☆☆ (recomandat tuturor)

📅 Data vizitei 05 aprilie 2026

📍 Localizare 45°24'N 23°13'E · sat Crivadia, com. Băniță

🏛️ Clasificare Monument istoric categoria A · jud. Hunedoara

🌿 Parc natural Parcul Natural Grădiștea Muncelului–Cioclovina

🏗️ Constructor Voievodul Petre Pereny (1526–1529)

🔧 Restaurare 1961

🅿️ Parcare Gratuită · pe marginea DN 66, la stația de autobuz

📏 Dimensiuni turn Plan circular · diametru 13 m · ziduri până la 20 m înălțime

📐 Intrare originală Latura nord · la 4 m înălțime · acces pe scară mobilă

🗂️ Track GPS Wikiloc · Track Turnul Crivadia

⬇ Descarcă track GPS (.gpx)

---

Distribuie pe:

---

🏰

Tip obiectiv

Turn medieval

⏱️

Timp vizită

20–30 minute

👨‍👩‍👧

Recomandat

Toate vârstele

🎟️

Tarif intrare

Gratuit

📅

Sezon

Tot anul

🅿️

Parcare

Gratuită

---

Povestea turnului — un punct vamal la marginea imperiului

Istoria Turnului de la Crivadia începe în al treilea deceniu al secolului al XVI-lea, într-o perioadă de frământări politice și comerciale intense la granița dintre Transilvania și Țara Românească. Voievodul Petre Pereny (1526–1529) a dat ordinul construcției, la presiunea nobililor din Țara Hațegului care se plângeau de contrabanda înfloritoare cu oltenii. Turnul urma să controleze și să taxeze circulația mărfurilor pe vechiul drum care cobora dinspre Ardeal prin pasul Merișor spre câmpiile sudice.

Cercetătorii îl încadrează în categoria „turnurilor singuratice cu aparență de donjoane" — construcții cu rol principal de observare și control al drumurilor strategice, nu cetăți de rezistență propriu-zise. Totuși, arhitectura lui nu lasă loc de îndoieli: ziduri din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, grosime impresionantă, ambrazuri de tragere evazate spre interior și o intrare ridicată la 4 metri deasupra solului — accesibilă doar cu o scară mobilă, retrasă în caz de pericol.

Latura vestică a turnului — cele șapte ambrazuri de tragere sunt vizibile pe jumătatea superioară a zidului. Latura estică nu are deschideri, protejată natural de terenul abrupt al cheilor.

Turnul a stat neutilizat câteva secole până la restaurarea din 1961, astăzi fiind unul dintre cele mai bine conservate monumente medievale din județul Hunedoara, deși relativ puțin cunoscut publicului larg. Clasificat monument istoric de categoria A, el face parte din Parcul Natural Grădiștea Muncelului–Cioclovina, un teritoriu bogat în vestigii antice și peisaje spectaculoase.

Arhitectura — detalii care merită privite de aproape

Planul circular al turnului are un diametru de 13 metri, iar zidurile ating pe alocuri înălțimea de 20 de metri — impresionante chiar și astăzi, după cinci secole. Exteriorul este tencuit, spre deosebire de multe fortificații medievale care lasă piatra aparentă. În jumătatea vestică, șapte deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior sunt poziționate la 1–1,5 m distanță una de alta, permițând supraveghere și tragere eficientă dinspre Depresiunea Hațeg. Latura estică nu are ambrazuri — terenul accidentat al cheilor o proteja natural.

Turnul avea și un coronament ușor ieșit în consolă și, cel mai probabil, creneluri la care se ajungea pe un drum de strajă din lemn. În interior se mai vede groapa fostei cisterne — singura urmă a sistemului de aprovizionare cu apă al garnizoanei. Intrarea originală, la nord, la 4 m înălțime, putea fi blocată complet prin retragerea scării.

Platforma din jurul turnului oferă priveliști largi spre Depresiunea Hațegului și spre crestele Retezatului

Cheile Crivadiei — prăpastia care apăra natural latura estică a turnului. Pereții de calcar ajung la 70–100 m înălțime.

Cum ajungi la Turnul de la Crivadia

Din direcția Hațeg (venind dinspre nord)

Pornind din Hațeg pe DN 66, după aproximativ 30 km treci prin satul Petros și urci pe curbă de nivel. Imediat după viaductul spectaculos peste Valea Merișorului, pe partea stângă a drumului (dacă vii dinspre Hațeg) apare o parcare generoasă în dreptul stației de autobuz. Turnul se vede pe dealul din stânga, printre arbori. Traversezi șoseaua, urmezi poteca prin pădure ~150 m, urci ușor ~50 m altitudine,  și ești acolo.

Din direcția Petroșani (venind dinspre sud)

Pe E79 / DN 66 din Petroșani, la aproximativ 12–13 km după ce treci de Peștera Bolii, ajungi la viaductul Crivadia. Parcarea și stația de autobuz se află imediat după viaduct, pe dreapta ta (dacă vii dinspre Petroșani). Traversezi șoseaua și urci pe potecă spre turn — 5 minute, fără dificultăți.

Intrarea în cărarea spre turn — câteva minute de mers prin pădure de fag, urcare ușoară, accesibilă oricui

Sfaturi practice

🕐 Timp recomandat — 20–30 de minute sunt suficiente pentru vizitarea turnului și a împrejurimilor. Dacă combini cu Cheile Crivadiei (accesibile din localitate, la câteva minute distanță), planifică cel puțin 2–3 ore.

👟 Echipament — nicio cerință specială. Orice încălțăminte comodă este suficientă pentru poteca scurtă spre turn. Dacă intenționezi să intri în Cheile Crivadiei, ai nevoie de cizme sau pantofi de apă.

📸 Fotografie — cea mai bună lumină pentru fotografierea turnului este dimineața devreme sau spre seară, când soarele bate lateral pe ziduri și scoate în evidență textura pietrei.

🚗 Parcare — gratuită, spațioasă, direct pe marginea DN 66, în dreptul stației de autobuz Crivadia. Nu bloca accesul la stație.

⚠️ Atenție la șosea — traversezi DN 66 dus-întors. Traficul poate fi intens, mai ales în sezon turistic și la ore de vârf. Traversați cu atenție, preferabil pe la indicatoare.

🌿 Respectă natura — obiectivul se află în Parcul Natural Grădiștea Muncelului–Cioclovina. Nu deteriora zidurile, nu inscripționa și nu căra roci sau plante.

📶 Semnal telefon — în general bun pe DN 66 și la obiectiv, dar poate fi slab în Cheile Crivadiei.

Obiective în apropiere — completează ziua

Zona de la Crivadia la Petroșani este una dintre cele mai bogate în obiective naturale și istorice din sudul Hunedoarei. Toate trei destinațiile de mai jos se pot combina cu Turnul Crivadiei într-o singură zi, formând un circuit auto de excepție.

🗺️ Recomandări în zona Băniță – Petroșani

Cheile Crivadiei
Rezervație naturală de 10 hectare, pereți de calcar de 70–100 m, 4 specii endemice, cascada Curcubeu. Accesul se face din satul Crivadia, pe lângă râu, prin apă. Necesar: cizme sau pantofi de apă. La 0 km față de turn.

Cheile Băniței
Chei spectaculoase cu stânci abrupte, floră calcicolă rară și Cetatea dacică Bănița în apropiere. Trecătoare sălbatică pe râul Bănița, cu poteci parțiale pe margine. La aprox. 5 km spre nord.

Peștera Bolii
Una dintre cele mai spectaculoase peșteri amenajate din România, cu un tunel natural impresionant prin care curge râul Bolia. Vizitată cu ghid, iluminată. Ideală cu copiii. La aprox. 12–13 km spre Petroșani.

Citeşte mai mult >

Cheile Crivadiei

Hunedoara · Munții Șureanu · Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina

Cheile Crivadiei
Canionul care te udă până la piept cu pereți de 100 m
Ghid complet, acces, Cascada Curcubeu și sfaturi practice

La 18 km de Petroșani, pe DN66, un canion atât de îngust încât întinzând brațele ajungi la stâncile de pe ambele maluri îți taie respirația cu fiecare pas. Cheile Crivadiei nu se admiră de pe mal, se traversează, prin apa rece a pârâului, cu pereți de calcar de zeci de metri deasupra capului. Dacă ai ajuns în zona Hațegului, nu ai nicio scuză să le ocolești.

Despre Cheile Crivadiei

Cheile Crivadiei sunt exact tipul de loc care nu iartă amânările. De câte ori treci pe DN66 între Hațeg și Petroșani, viaductul spectaculos de deasupra văii Merișorului îți amintește că undeva acolo jos, la câteva sute de metri de șosea, un canion de calcar îngust cât să-ți blocheze cerul te așteaptă cu apa la piept. Literalmente. În secțiunile cele mai spectaculoase ale cheilor, adâncimea ajunge la nivelul pieptului unui adult, o experiență pe care niciun ghid nu o poate descrie complet fără să te fi udat tu însuți.

Situate în Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina din Munții Șureanu, Cheile Crivadiei sunt o arie protejată de interes național cu o suprafață de 10 hectare. Rezervația se remarcă nu doar prin verticalitatea pereților, ce ating pe alocuri 100 de metri înălțime, ci și printr-o floră excepțională: o „oază" termofilă cu numeroase elemente dacice (specii cu distribuție specifică zonei dacice a Carpaților), conservate la adăpostul abrupturilor, pe substrat calcaros. Specii endemice rare supraviețuiesc aici tocmai datorită microclimatului special creat de îngustimea canionului, umbra permanentă, umiditatea ridicată și temperaturile mai scăzute vara au creat un habitat de nișă ireproductibil.

Și lângă ele, la buza prăpastiei cheilor, un turn circular de calcar veghează drumul dinspre Oltenia spre inima Transilvaniei de aproape 500 de ani. Turnul Crivadiei a văzut contrabandă cu aur și vite, a văzut negustorii medievali trecând prin pas și a văzut cum cheile de dedesubt îi protejau zidul mai bine decât orice șanț de apărare. Istoria și geologia converg rar atât de spectaculos într-un singur loc.

La intrarea în Cheile Crivadiei pereții verticali de calcar încep să se ridice brusc pe ambele maluri, anunțând canionul de mai sus

Din punct de vedere geologic, Cheile Crivadiei s-au format prin eroziunea fluviatilă clasică a pârâului Crivadia în calcarul Munților Șureanu. Calcarul din această zonă aparține Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, un masiv carstic excepțional de bogat: peste 400 de peșteri, avene și galerii, ponoare, doline și chei, toate formate în același calcar mezozoic care alcătuiește și pereții canionului. Pârâul Crivadia, afluent al Streiului, a exploatat un sistem de fracturi și diaclaze în rocă, adâncindu-se treptat și creând un profil în V extrem de îngust, cu pereți aproape verticali. Această îngustime — mult mai accentuată decât la cheile clasice din zonă — face ca în unele porțiuni canionul să aibă lățimi de numai 1–2 metri la nivelul apei, suficient pentru a bloca orice alternativă de traversare pe uscat.

Traseu: DN66 (viaduct) · Cheile Crivadiei · Cascada Curcubeu

Marcaj: Nemarcat  |  Tip: Dus-întors prin canion sau circuit cu întoarcere pe marginea drumului

🗺️ Fișă Tehnică

📏

Distanță

3,6 km dus-întors

⏱️

Durată

2 ore

⭐

Dificultate

Ușor

📈

Diferență nivel

49 m

💧

Traversare apă

Da, obligatorie

📅

Sezon optim

Vara (iul, aug)

📍 Locație Satul Crivadia, 18 km de Petroșani, 29 km de Hațeg, pe DN66

🏛️ Arie protejată Rezervație naturală, 10 ha · Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina · Cat. IV IUCN

📍 Coordonate intrare traseu 45°27'45.2"N 23°12'24.7"E

🧗 Dificultate Ușor ★☆☆☆☆ (cu traversare obligatorie în apă)

🧭 Marcaj Nemarcat

💧 Traversare apă Obligatorie — adâncime până la piept în secțiunile principale

🔄 Tip traseu Dus-întors prin canion SAU circuit: canion + întoarcere pe marginea drumului

⚠️ Restricții Interzis iarna și când apele sunt umflate de ploi

🌸 Sezon recomandat Iulie, august, septembrie (debit scăzut, apă mai caldă)

💧 Surse de apă Ești înconjurat de ea — ia o bere cu tine că de apă nu o să duci lipsă 🍺

⬇ Track GPS — Cheile Crivadiei (Wikiloc)

Un canion la propriu

Termenul „chei" descrie, în geomorfologia românească, orice defileu creat de eroziunea unui pârâu în roca dură. Dar Cheile Crivadiei sunt, funcțional, mai aproape de un canion: o crăpătură în calcar atât de îngustă, atât de verticală și atât de adâncă relativ la lățime, încât în unele puncte poți atinge cu mâinile ambele pereți simultan. Pereții ating înălțimi de până la 100 de metri, fâșia de cer de deasupra se îngustează la o bandă luminoasă, iar pârâul Crivadia, care a sculptat tot acest peisaj, continuă să curgă pe fundul defileului, uneori lin, în bazine adânci, alteori rapid, printre pietre acoperite de alge.

Nu există potecă pe maluri în secțiunile cele mai înguste. Pereții verticali nu oferă niciun loc de ocolire pe uscat, iar singura cale de traversare este prin albia pârâului. Aceasta nu este o limitare a traseului — este esența lui. Cheile Crivadiei se trăiesc în apă, nu se privesc de deasupra.

Cele două secțiuni — înainte și după „marele dar"

Traseul are o dinamică specifică, cu o tranziție clară la jumătatea canionului. Prima parte, mai accesibilă, poate fi parcursă în cizme de cauciuc înalte fără să te uzi — pereții se ridică, atmosfera se schimbă, dar pârâul poate fi evitat sau traversat pe pietre. Această secțiune este de o frumusețe considerabilă și justifică în sine vizita.

Dar canionul real, sălbăticia adevărată, începe dincolo de un punct în care pereții se apropie dramatic și apa umple complet fundul defileului. De aici înainte nu mai există alternativă la apă. Adâncimea variază, în cel mai profund punct a ajuns la pieptul unui adult în august 2020. Cine ajunge până aici și decide să se întoarcă a văzut jumătate din spectacol. Cine continuă înțelege de ce acest loc provoacă, la cei mai mulți, nevoia imediată de a-l repovesti.

„Mămica Turbo, curajoasa grupului, o ia înainte să verifice adâncimea apei"
în secțiunile principale, apa ajunge la pieptul unui adult

Flora — oaza termofilă cu elemente dacice

Rezervația Cheile Crivadiei este protejată nu doar pentru peisaj, ci și pentru flora sa excepțională. Calcarul pereților, microclimatul de canion (umbră permanentă, umiditate ridicată, temperaturi atenuate) și expunerea parțial sudică a versanților au creat condiții pentru o „oază" termofilă cu specii rare la această altitudine. Elementele dacice — specii cu distribuție tipic balcano-carpatică, conservate în Carpații meridionali — includ plante de stâncărie calcaroasă care nu se regăsesc în alte habitate din zonă. Pe pereții cheilor cresc ferigi higrofite, licheni rari și mușchi care acoperă fiecare suprafață umedă în straturi dese de verde. Vizitarea cheilor vara, cu atenție la vegetația de pe pereți, adaugă o dimensiune botanică unui loc deja copleșitor vizual.

Cascada Curcubeu — bonusul de la capătul canionului

La confluența pârâului Crivadia cu pârâul Jgheabului, la ieșirea din chei, se ascunde un bonus pe care mulți drumeți îl ratează: Cascada Curcubeu. O deviere de numai 20 de metri pe pârâul Jgheabului aduce în fața ochilor o cădere de apă care, în lumina potrivită, creează arcuri de curcubeu în spray-ul fin. Nu e o cascadă monumentală, dar în contextul unui canion deja saturat de apă și piatră devine un epilog perfect al aventurii. La retur, nu o rata.

Cum ajungi în Cheile Crivadiei

1. Accesul — două variante de la DN66

Cheile Crivadiei se accesează de pe DN66 (ruta Hațeg–Petroșani), în zona viaductului spectaculos de deasupra văii Merișorului. Există două variante de intrare, ambele nemarcate:

• Varianta 1 (din sat — recomandată): Din zona bisericii din Crivadia, pe lângă pârâul Crivadia, pe o potecă bine conturată pe sub viaduct. Această intrare coboară spre firul apei și continuă în amonte, spre chei.
• Varianta 2 (de pe DN66): De pe drumul național, din zona viaductului (capătul dinspre Hațeg), se coboară pe o potecă până pe malul pârâului și se continuă spre chei în amonte.

Coordonate intrare: 45°27'45.2"N 23°12'24.7"E

Coborâre pe potecă de pe DN66 până la malul pârâului Crivadia

Odată ajuns pe malul apei, mergi în amonte, cheile încep să se dezvăluie imediat

2. Prima secțiune — la început te ferești de apă…

Primii câteva sute de metri din chei îți dau iluzia că poți traversa fără să te uzi. Pereții cresc treptat, atmosfera se schimbă, dar pârâul poate fi evitat sau traversat pe pietre. Această secțiune poate fi parcursă în cizme de cauciuc înalte. Bucură-te de ea, este o antiCameră spre ce urmează, nu finalul spectacolului.

Pereții cresc vizibil în primele sute de metri — calcarul vertical înlocuiește treptat cerul

Primele traversări, la început poți evita apa, dar inevitabilul se anunță

3. Marele „dar" — canionul adevărat

Există un punct în chei unde pereții se apropie dramatic, apa umple complet fundul defileului și nu mai există cale de ocolire pe uscat. Dacă ai venit montat, cu mintea pregătită că te vei uda, e mult mai ușor să te obișnuiești cu ideea și să continui. Dacă nu, întoarcerea devine tentantă tocmai înainte de cea mai frumoasă porțiune.

Nu recomandăm intrarea în această secțiune dacă debitul pârâului este mare (după ploi), dacă apa este foarte rece (primăvara devreme sau toamna târziu) sau dacă ai în grup persoane cu probleme de sănătate relevante. Vara, în august, apa este suficient de caldă pentru ca traversarea să fie o plăcere, nu un risc. Adâncimea variabilă — de la genunchi la piept, face ca pregătirea mentală să fie la fel de importantă ca cea fizică.

💧 Sfatul practic despre apă

Dacă ajungi la secțiunea adâncă și ezitările încep, reamintește-ți că: (1) apa rece îngustează temporar perechi de senzații dar nu periclitează sănătatea adulților în august; (2) hainele ude se usucă; (3) cel mai mare regret nu e că te-ai udat, ci că nu ai continuat. Telefonul și camera foto, fie în pungi etanșe, fie date unui însoțitor.

„Dacă ai venit montat că până la urmă te uzi, e mult mai ușor să te obișnuiești cu ideea", traversarea prin apă este inevitabilă și, vara, binevenită

4. Capătul cheilor și Cascada Curcubeu

La capătul canionului, pereții se desfac și valea se lărgește. De aici ai două opțiuni de retur: înapoi prin canion (varianta preferată de cei care au gustat deja apa și vor mai mult) sau urcând pe marginea drumului, o potecă nemarcată dar bine conturată care evită traversările. La confluența pârâului Crivadia cu pârâul Jgheabului, înainte de retur, fă o deviere de 20 de metri pe Jgheabul — acolo te întâmpină Cascada Curcubeu, un detaliu perfect la capătul unui traseu perfect.

La capătul cheilor — pereții se desfac și lumina revine în forță după umbra densă a canionului

Cascada Curcubeu, o deviere de 20 m de la capătul cheilor, pe pârâul Jgheabului

Ce mai vizitezi în zonă

Cheile Crivadiei se parcurg în aproximativ 2 ore, ideal de combinat cu alte obiective din această zonă a Hunedoarei, remarcabilă prin densitatea rarelor combinații de geologie, istorie și natură.

Turnul Crivadiei

La 5 minute de mers pe jos de la parcare, turnul medieval circular se ridică pe o colină deasupra cheilor și a DN66. Accesibil pe o potecă marcată din parcare, oferă o perspectivă amețitoare asupra prăpastiei cheilor de jos și a defileului Merișorului. O oprire de 20 de minute care completează perfect înțelegerea locului, istoria și geologia locuiesc literalmente una deasupra alteia. detalii de spre acest monument istoric gasesti aici

Cheile Băniței

La 11 km distanță, Cheile Băniței sunt surori geologice cu Cheile Crivadiei, dar cu un mod de formare diferit: formate prin colapsul plafonului unei peșteri, nu prin eroziune fluviatilă. Mai scurte (250 m), mai uscate, mai accesibile — dar la fel de spectaculoase prin verticalitatea pereților. O combinație Crivadia + Băniță face dintr-o zi în zona Hațegului o zi de neuitat.

Peștera Bolii

La câteva sute de metri de Cheile Băniței, Peștera Bolii este una dintre peșterile accesibile publicului larg din județul Hunedoara — o galerie principală impresionantă cu stalactite și stalagmite remarcabile. Deschisă publicului pe toată lungimea ei.

Fundătura Ponorului (Palma lui Dumnezeu)

Pentru cei cu timp și energie pentru o drumeție de 5 ore, Fundătura Ponorului — cu suvajul interior și formele carstice spectaculoase — completează tabloul carstic al Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Unul dintre cele mai fotogenice locuri din Hunedoara.

Sfaturi practice

⛔ Interzis iarna și după ploi: Pârâul Crivadia reacționează rapid la precipitații. Cheile sunt interzis de vizitat iarna și când apele sunt umflate. Dacă a plouat în ziua anterioară, amânați. Un debit crescut transformă secțiunile accesibile în pericole reale.

• 🌊 Sezon: Vara, iulie și august, sunt lunile ideale — debit scăzut, apă mai caldă, zile lungi. Septembrie mai funcționează în perioadele fără ploi. Primăvara debitul e prea mare, iarna accesul e interzis.
• 👟 Încălțăminte: Sandale de apă cu curea (cel mai confortabil), bocanci impermeabili cu talpă aderenta sau cizme de cauciuc înalte. Nu intra cu teniși de pânză sau șlapi simpli de plajă, pietrele acoperite de alge sunt extrem de alunecoase. Nu intra descălțat sub nicio formă.
• 📱 Telefonul și camera: Obligatoriu în pungă etanșă sau geantă impermeabilă. Nu e dacă te vei uda, ci când. Chiar și în secțiunile „uscate", o alunecare poate înseamna un duș complet și neplanificat.
• 🩱 Haine: Schimb complet în mașină la finalul traseului, nu există varianta în care ieși uscat din Cheile Crivadiei dacă traversezi complet canionul. Haine ușoare care se usucă repede, nu bumbac.
• 👨‍👩‍👧 Cu copii: Accesibil copiilor mai mari (10+) cu supraveghere atentă în secțiunile cu apă adâncă. Nu recomandăm cu copii mici sau neînotători fără un adult care să poată interveni. Prima secțiune (mai uscată) poate fi făcută cu copii de orice vârstă.
• 🧗 Claustrofobie și akvafobia: Secțiunea profundă a canionului este îngustă, cu pereți care se apropie și cer deasupra redus la o bandă. Dacă ai sensibilitate la spații închise sau frică de apă, prima secțiune e suficientă pentru a înțelege frumusețea locului.
• 📸 Fotografie: Contrastul mare dintre umbra bazei și lumina de deasupra este o provocare fotografică serioasă. Cer înnorat = lumină uniformă = fotografii mai bune. Pe timp senin, fotografiați spre cer sau spre secțiunile în umbră completă. Protejeaza camera de stropii de apă în permanență.
• 🔗 Combină cu: Turnul Crivadiei (5 minute de la parcare), Cheile Băniței (11 km), Peștera Bolii, Fundătura Ponorului (5h drumeție).

Date tehnice

Denumire	Cheile Crivadiei
Locație	Satul Crivadia, comuna Bănița, județul Hunedoara; 18 km de Petroșani, 29 km de Hațeg pe DN66
Parc natural	Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina (38.184 ha)
Statut protecție	Rezervație naturală de interes național · Categoria IV IUCN (tip mixt) · Natura 2000
Suprafață rezervație	10 hectare
Masiv	Munții Șureanu (Carpații Meridionali)
Pârâul	Crivadia, afluent al Streiului
Înălțime pereți	Până la 100 m
Mod de formare	Eroziune fluviatilă — pârâul Crivadia în calcar mezozoic
Floră remarcabilă	Oază termofilă cu elemente dacice; specii endemice pe substrat calcaros
Distanță traseu	3,6 km dus-întors
Diferență de nivel	49 m
Durată	2 ore
Dificultate	Ușor — cu traversare obligatorie în albia pârâului
Marcaj	Nemarcat
Sezon recomandat	Iulie, august, septembrie (debit scăzut)
Taxă intrare	Gratuită
Obiective bonus	Turnul Crivadiei (5 min), Cascada Curcubeu (deviere 20 m la capătul cheilor)
Obiective complementare	Cheile Băniței (11 km), Peștera Bolii, Fundătura Ponorului

---

Album foto — Cheile Crivadiei

Fotografiile de mai jos surprind Cheile Crivadiei în august 2020, cu debit de vară — apa limpede, pereții în toată verticalitatea lor și traversările complete prin albia pârâului.

Cheile Crivadiei — canion îngust cu pereți de până la 100 m, atât de îngust că poți atinge ambele maluri simultan

Prima traversare — la început te ferești de apă, dar inevitabilul se anunță

Pereții încep să se îngusteze — renumele acestui canion îngust își arată frumusețea

Îngustimea canionului — calcarul se apropie pe ambele laturi, apa umple complet fundul

Verticalitatea pereților — calcarul mezozoic al Munților Șureanu, erozionat de milenii de apă

Curajoasa grupului verifică adâncimea — secțiunea principală cu apa până la piept

Apa ajunge la piept în punctele cele mai adânci ale canionului — în august, o bucurie răcoroasă

Interiorul cheilor — umbra densă a bazei contrastează cu lumina slabă de sus

Flora de canion — ferigi, mușchi și specii endemice pe pereții calcaroși umezi

Canionul se lărgește pe alocuri — mici răgazuri în îngustimea generală a defileului

Returul tot prin canion — „dacă ai în grup fete care le place să fie ude, te întorci tot prin canion"

Retur prin Cheile Crivadiei — la a doua traversare, apa se simte deja ca acasă

Perspectiva de jos în sus — fâșia de cer îngustată de pereții de calcar ai canionului

Apa limpede a pârâului Crivadia — transparentă și rece, chiar și în luna august

Cascada Curcubeu — la confluența Crivadiei cu pârâul Jgheabului, un epilog perfect al canionului

Acces dinspre Petroșani (18 km)

Acces dinspre Hațeg (cca 29 km)

📍 Coordonate intrare traseu: 45°27'45.2"N 23°12'24.7"E · Acces: DN66 (Hațeg–Petroșani), zona viaductului de la Crivadia

---

Concluzie

Cheile Crivadiei sunt exact tipul de loc pentru care există expresia „dacă ai ajuns în zonă, musai să îți faci timp". Nu pentru că ar fi greu de ajuns — două ore de la Petroșani, 30 de minute de la locul de parcare — ci pentru că recompensa e atât de disproporționat de mare față de efort că orice altă decizie ți-ar părea ulterior o eroare.

Vei ieși ud. Aproape sigur. Și vei râde. Aproape sigur. Și vei vrea să te întorci. Aproape sigur. Asta e magia unui canion care nu se admiră de pe mal, se trăiește din interior, cu apa la piept, cu pereții la o lungime de braț pe fiecare parte și cu un cer îngust deasupra care îți amintește că natura are umor propriu.

Turnul Crivadiei veghează deasupra de 500 de ani. Calcarul a sculptat totul cu răbdarea sa de milenii. Voi aveți nevoie de două ore și de curajul de a vă uda. Raportul e imbatabil. #haisitumeritaefortul #jurnaldedrumetii #CheilerCrivadiei

Citeşte mai mult >