Când am ajuns pe insula Rodos, nici nu se lăsase bine seara și deja mă interesam de închirierea unei mașini. Aveam planul făcut dinainte, o listă lungă cu locuri de văzut. Printre ele se numărau satele montane din interiorul insulei, cetățile vechi de pe coastă, câteva plaje izolate și bineînțeles, vârful Attaviros, cel mai inalt punct de pe insula. Aveam doar patru zile pentru excursii, așa că fiecare oră conta. După o lungă și grea negociere cu Erika, am ajuns la o înțelegere: patru zile dedicate explorării și două pentru plajă, cu promisiunea că data viitoare vom inversa raportul. Am făcut pace și am pornit la drum cu entuziasm și cu un program bine pus la punct. Pentru asta chiar am pregătit un articol cu 35 de motive care te fac să vizitezi insula Rodos de unde sa ne inspiram. La închirierea mașinii am întâmpinat însă prima piedică. Ora de ridicare fusese fixată la 9 dimineața, ceea ce îmi strica putin planul. În prima zi urma ascensiunea pe vârful Attaviros, iar eu voiam să plec dis-de-dimineață, cât încă era răcoare. După câteva rugăminți, zâmbete și explicatii, am reușit să il induplec sa vina la ora 8 pentru a-mi da masina. Din păcate, chiar și ora aceea s-a dovedit prea târzie. Despre urcarea pe Attaviros și ce înseamnă să ajungi pe acoperișul insulei voi povesti imediat, însă până acolo, dacă te gândești să explorezi Rodos pe cont propriu, la finalul articolului am adăugat o listă cu sfaturi practice despre închirierea unei mașini pe insulă, ce acte îți trebuie, cum să negociezi prețul și la ce detalii să fii atent înainte de semnarea contractului.
Traseu varful Attaviros
Satul Embonas - Varful Attavirosmarcaj: PR
punct rosu
- Data: 28 iunie 2023
- Coordonate intrare în traseu: 36°13'21.7"N 27°51'15.3"E(Satul Embonas)
- Durata: 5h 18' -
- Distanta parcursa: 7.45 km
- Diferențe de nivel:↗824 m
- Dificultate:mediu
- Starea marcajelor:marcajele sunt destul de vechi, dar se pot urmari
- Tipul Traseului: dus-intors
- Surse de apa:nu am gasit surse de apa
- Obiective:Varful Attaviros
- Track GPS: Varful Attaviros
Distribuie pe:
Din orașul Rodos până în satul Embonas am făcut puțin peste o oră, pe un drum șerpuit, cu peisaje care îți mută privirea din oglinda retrovizoare spre creste. Am lăsat mașina la marginea satului, chiar în zona unde începe poteca, iar coordonatele punctului de intrare sunt fixate acolo, ca să nu existe dubii când ajungi. Înainte să pornești pe traseu, merită să te gândești puțin la echipament. Poteca este pietroasă, așa că încălțămintea de drumeție cu talpă aderentă este esențială. Apa nu e un moft, ia cu tine suficientă, sus pe munte nu gasesti izvoare. Soarele mușcă fără milă, chiar și atunci când vântul îți dă impresia că e mai blând, așa că pălăria, crema de protecție și hainele deschise la culoare nu sunt doar recomandări, ci lucruri de bază.
Pornim pe un drum pietruit pe care îl parcurgem cu ușurință, printre tufe arse de soare. Este porțiunea care te lasă să intri în ritm, fără diferențe mari de nivel, numai bună cât să îți așezi rucsacul pe spate.
Marcajul pe care îl urmărim este un punct roșu, simplu, fără fundal alb ca pe potecile de la noi. În multe locuri pare vechi, poate ars de soarele care nu iartă. Chiar și așa, dacă ești atent, îl poți urmări fără probleme, mai ales pe porțiunile deschise, unde stâncile gri îi fac contrastul de care are nevoie.
Privit de sus, din traseu, Embonas pare așezat cu grijă între dealuri, ca un mic mozaic de acoperișuri în mijlocul unui peisaj arid. Panorama îți prinde privirea mult timp, este genul de imagine care te face să încetinești pasul, doar ca să mai arunci o dată ochii spre sat. Embonas este cunoscut drept capitala vinului din Rodos. Satul are o tradiție lungă în viticultură, iar cramele de familie produc vinuri albe, roșii și roze din soiuri locale. Poți opri pentru degustări, iar oamenii îți povestesc cu calm și plăcere despre fiecare etapă a vinificației. Pe lângă vin, Embonas este apreciat și pentru rachiul aromat, mierea parfumată, dulceața de casă, uleiul de măsline și plantele medicinale.
După aproximativ 30 de minute, părăsim drumul prăfuit și cotim pe poteca care se desprinde spre stânga. Este mai îngustă, pietroasă, dar imediat simți diferența, traseul devine mai abrupt, semn că urcarea adevărată abia începe.
Ajungem în zona unde poteca turistică trece prin gospodăriile localnicilor. Încă mai avem multe de învățat despre modul în care oamenii se adaptează la traseu. Aici se poate observa o scară construită pentru ca turiștii să nu fie nevoiți să sară peste gard sau să-l deterioreze. Poate unii se întreabă dacă nu ar fi fost mai simplu să pună o poartă. Ei bine, proprietarul a ales această soluție tocmai pentru a evita problemele: încrederea că unii ar putea acționa cu intenții rele l-a determinat să protejeze animalele și efortul depus în construcția țarcului, fără să lase poarta deschisă.
Terenul devine tot mai abrupt, iar efortul crește simțitor, amplificat de căldura înăbușitoare. Fiecare pas cere o atenție sporită, nu doar la pietrele instabile, ci și la echilibru, ritm și respirație, în timp ce ești prins între soarele arzător care îți arde spatele și căldura reflectată cu intensitate de stâncile albe din fața ta.
Ajunşi sus, în vârf, descoperim o cupolă care atrage privirea. Este un radom, sau pe intelesul tuturor o statie radar care cel mai probabil aparține Forțelor Aeriene Elene sau autorităților de aviație civilă. Fiind cel mai înalt punct din arhipelagul Dodecanez, locația este strategică pentru monitorizarea traficului aerian și a zonei maritime din estul Mării Mediterane.
Privind de pe vârful Attavyros, realizezi că marea nu este un simplu fundal, ci o prezență copleșitoare, creând un contrast uluitor între albul calcaros al stâncilor și albastrul profund al Mediteranei. Această panoramă mirifică este completată cu eleganță modernă prin siluetele eolienelor care împodobesc crestele, în timp ce la orizont se vede muntele Akramitis, pe care urmează să îl urcăm curând. Dacă Attavyros este Generalul de necontestat al înălțimilor, dominând insula cu autoritate, atunci Akramitis este Amiralul, cel care stăpânește cel mai frumos priveliștile asupra mării și a insulelor din jur.
La aproximativ 300 de metri de cupola modernă a radarului, se odihnesc ruinele Templului lui Zeus Attabyrios, un loc ridicat din dor și disperare de către prințul cretan Althaemenes. Acesta, fugind din țara natală pentru a scăpa de o profeție tragică, a ales cel mai înalt punct din Rodos pentru a păstra, în zilele senine, contactul vizual cu malurile Cretei sale iubite. Conform scrierilor istoricului antic Diodor din Sicilia (în lucrarea sa Bibliotheca historica), templul nu era doar un loc de rugăciune, ci și unul de protecție divină, fiind faimos pentru taurii săi de bronz dedicați lui Zeus, despre care legenda spune că scoteau mugete profetice ori de câte ori un pericol iminent amenința siguranța insulei.
Printre ruinele Templului lui Zeus Attabyrios, am descoperit o cuvă misterioasă cioplită în calcar care, deși probabil servea colectării apei, te face să visezi, sub soarele arzător la un jacuzzi în care însuși prințul Althaemenes s-ar fi putut răcori după ce termina de pândit orizontul. Dacă taurii de bronz menționați de Diodor din Sicilia mugeau a pericol, probabil o făceau și când apa din acest bazin se termina, făcând din această „vană” cel mai râvnit loc de pe Attavyros.
La coborâre, am constatat o provocare suplimentară: marcajul punct roșu, deși util la urcare, devine aproape invizibil din sens invers. În astfel de momente, orientarea depinde de atenție și de micile semne lăsate de alți călători. De fiecare dată când am posibilitatea, mai ales în zonele unde marcajele lipsesc sau sunt șterse, aleg să petrec câteva momente pentru a construi momâi din pietre. Este modul meu de a da ceva înapoi muntelui și de a mă asigura că următorii turiști vor găsi drumul mai ușor.
Deși vârful ne-a oferit o stare de euforie, coborârea ne-a readus rapid cu picioarele pe pământ, la propriu și la figurat. Am ales să ne întoarcem pe același traseu spre Embonas, o decizie tactică pentru a economisi timp, dar care ne-a solicitat din plin atenția. Terenul stâncos și abrupt devine mult mai instabil la coborâre, fiecare pas pe pietrele mobile cerând echilibru și tensiune pe genunchi. Graba noastră a fost motivată de o listă lungă de obiective pe care doream să le bifăm în această primă zi de explorare, Jacob's Canyon, Kritinia Castle si Kopria Beach care ar face finalul perfect pentru o zi de foc cu o baie în apele cristaline după efortul depus pe culmi.
Vârful Attaviros YouTube:
Vârful Attaviros YouTube:
Sfaturi practice: Închirierea unei mașini în Rodos
Explorarea insulei pe cont propriu îți oferă o libertate de mișcare incredibilă. Din experiența acumulată, am învățat că logistica poate fi extrem de simplă dacă alegi partenerii potriviți.
- Alege Asigurarea Full Casco (SCDW): Aceasta este cea mai sigură metodă. Optând pentru o asigurare completă fără franșiză, elimini stresul oricărei zgârieturi și, cel mai important, nu mai este necesar să lași un card de credit pentru depozit/garanție.
- Fără inspecție la preluare: Un mare avantaj al asigurării Full Casco la companiile locale serioase este că nu mai pierzi timpul făcând poze mașinii sau verificând fiecare defect, deoarece ești acoperit integral.
- Negocierea directă: Chiar dacă rezervi online, o discuție directă cu agenția îți poate asigura livrarea mașinii la ora dorită. Pentru Attavyros, am insistat să primim mașina la ora 8:00 pentru a fenta puțin arșița prânzului.
- Politica de combustibil: Cel mai des întâlnită este Fair Fuel Policy (o primești cu un anumit nivel și o returnezi la fel).
- Documente: Deși nu ți se blochează bani pe card, vei avea nevoie de un permis de conducere valid și actul de identitate pentru întocmirea contractului.
Am adunat toate experiențele noastre active de pe insulă într-o singură pagină dedicată Insulei Rodos.
Vezi colecția completă de drumeții pe Insula Rodos
Distribuie pe:
Track GPS: Traseu varful Attaviros - Insula Rodos
Acces: Rodos - Emobonas
Dacă ți-a plăcut aventura, urmărește-ne pe Facebook!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.