pe vise nu se pune praful

Obcina Mare: Traseu spre Vârful Sihloaia (1224m) | Jurnal de Drumeții

Obcina Mare: Ascensiune spre Vârful Sihloaia.

Obcina Mare reprezintă cea mai estică și cea mai joasă unitate a Obcinelor Bucovinene, funcționând ca o barieră naturală între bazinele hidrografice ale Sucevei și Moldovei. Din punct de vedere geologic, masivul este format preponderent din fliș (gresii și rase argiloase), ceea ce îi conferă un relief domol, cu culmi rotunjite. Deși are un caracter mai accesibil, Obcina Mare păstrează farmecul sălbatic al Bucovinei, fiind definită de codri seculari de fag și molid, întrerupți de poieni largi de creastă.

Masivul este delimitat la vest de Valea Moldoviței, care îl separă de Obcina Feredeului, iar la sud de Valea Moldovei, limita către Munții Stânișoarei. În partea de est, contactul cu Podișul Sucevei este marcat printr-o denivelare bruscă de 400-600 de metri, Depresiunea Rădăuți, în sectorul nordic și cu Podișul Dragomirnei în sectorul sudic.

O atenție deosebită merită limita nordică. Deși pe unele hărți utilizate frecvent în drumeții, precum cea a lui Vasile Băican, denumirile pot părea suprapuse sau limitate de frontiera politică, realitatea geografică este clară: Obcina Mare se încheie la nord la Râul Suceava.

Dincolo de valea Sucevei, pe teritoriul actual al Ucrainei, relieful continuă cu Obcina Șurdin, care atinge altitudini de până la 1.382 m în Vârful Lungul. Este important de precizat că acest masiv pătrunde și pe teritoriul României, unde cel mai înalt punct este Vârful Poiana Săcălești, având o altitudine de 1.307 m. Despre acest sector și particularitățile sale vom vorbi pe larg într-un articol detaliat dedicat exclusiv Obcinei Șurdin. Confuzia care apare uneori pe hărțile românești este cauzată de faptul că Obcina Brodinei, situată între râurile Suceava și Brodina, este adesea confundată sau grupată greșit cu masivele din jur.

Sihloaia sau Scorușet?

Dacă în circuitul prin Obcina Moldovița am urcat pe Vârful Scorușet (1.223 m) tocmai pentru a verifica acea controversă a celui mai înalt punct din Obcina Mare, a venit momentul să închid definitiv subiectul. Am urcat pe Vârful Sihloaia pentru a bifa și celălalt pretendent la titlu și pentru a face acel selfie necesar eliminării oricărei urme de suspiciune. În concluzie, și în urma măsurătorilor GPS, Sihloaia rămâne cel mai înalt punct din Obcina Mare, cel puțin până când efectul eroziunii sau vreo alunecare de teren nu va știrbi acel metru care face diferența.

Program ziua a patra, Bucovina.

Ziua a patra a fost un adevărat maraton de anduranță, un plan la limita imposibilului care a inclus două drumeții pe trasee nemarcate și un circuit auto de aproximativ 250 km. Am început cu urcarea pe Vârful Sihloaia (1224 m) din satul Argel, continuând imediat cu Vârful Poiana Săcălești (1307 m) din satul Ulma. Fiind trasee fără marcaj, totul s-a bazat pe estimări de timp și orientare pe track-ul GPS, fără a avea certitudinea duratei exacte. Efortul fizic a fost dublat de o teamă constantă legată de starea drumului dintre Ulma și Brodina, o secțiune critică unde infrastructura precară ar fi putut bloca întreg itinerariul.
Logistica auto a fost la fel de solicitantă, Google Maps indicând 5 ore de condus pur, timp care nu lăsa loc de frecat menta dacă voiam să mai prindem deschise mănăstirile Putna și Sucevița. După ce am terminat cu muntele, am parcurs restul circuitului într-un ritm alert, bifând cele două monumente istorice și traversând spectaculosul Pasul Palma. A fost o zi în care am forțat limitele, combinând necunoscutul cărărilor nemarcate cu cei 250 de kilometri de drumuri bucovinene.

Traseu: Satul Argel - Varful Sihloaia

Marcaj: nemarcat

  • Data drumetiei:4 iunie 2023
  • Punct plecare (GPS): 47°46'23.9"N 25°26'37.5"E
  • Timp total: 4h 19'
  • Distanta: 13.71 km
  • Urcare/Coborare: +631m / -631m
  • Dificultate: mediu
  • Tipul traseului: dus-intors
  • Stare marcaje: nemarcat
  • Apa pe traseu: nu am identificat izvoare
  • Track GPS: Vârful Sihloaia
Distribuie pe:

Ziua a început sub o ploaie măruntă, mocănească, suficientă cât să ne dea moralul de pământ. De două ori. Această atmosferă apăsătoare ne-a însoțit pe tot parcursul urcării până pe vârf și o bună bucată din drumul la întoarcere. În imaginea de mai jos (Google Maps), am surprins locul exact din satul Argel unde trebuie virat la dreapta pentru a ajunge la intrarea în traseu; din acest loc, mai sunt de parcurs aproximativ 1,5 km până la startul efectiv al drumeției.
Argel- Bucovina - punctul de intrare in traseu

Cea mai mare parte a traseului am parcurs-o pe drumuri forestiere lipsite de orice marcaj turistic, fapt ce a transformat track-ul GPS de pe telefon într-un instrument indispensabil. Fără el, ar fi fost aproape imposibil să găsim calea corectă prin numeroasele bifurcații din pădure. Din pacate nu am uitat sa fac o poza la intrarea in traseu.
Argel- Bucovina - drumul forestier

După aproximativ o oră de urcat, peisajul închis al pădurii se deschide într-o poiană unde am descoperit o gospodărie izolată. Singura prezență care anima locul era un cal ce păștea liniștit.
Gospodărie izolată în Obcina Mare

În momentul în care calul ne-a auzit apropiindu-ne, a început să se agite nevoie mare, galopând energic de-a lungul gardului înalt de peste 1,5 metri. S-a oprit brusc la un moment dat, parcă special pentru a se lăsa admirat și atins. Bineînțeles, l-am răsplătit pentru spectacol cu câteva mere, pe care le-a savurat imediat.
După aproximativ 300 de metri, părăsim gardul ce împrejmuia țarcul frumosului armăsar, virând spre stânga, către vârf. În acele clipe s-a petrecut ceva inimaginabil: calul a început să necheze puternic și a luat-o la goană spre mijlocul poienii, apoi s-a întors brusc, galopând spre gard cu o viteză uluitoare. Am încremenit cu toții, speriați că animalul nu se va putea opri la timp și se va accidenta grav lovindu-se de bârnele înalte a gardului. Nimeni nu bănuia ce urma să se întâmple. Speram ca printr-o minune să-și schimbe direcția, însă el mărea viteza pe măsură ce se apropia. Cu un salt demn de marile concursuri de călărie, a sărit peste gardul de 1,5 metri fără să-l atingă, venind direct spre noi. Tropăia de parcă venea o herghelie întreaga, sunetul copitelor răsuna în întreaga pădure și pământul tremura sub forța lui. Ajuns la doar câțiva metri de noi, a cotit brusc prin pădure și s-a făcut nevăzut, lăsând în urmă doar ecoul puternic al galopului său.
Saltul spectaculos al armasarului

După aproximativ 7 km de la start, atingem în sfârșit cota maximă. Era ora 9:24 când am ajuns pe vârf, însă ploaia era încă stăpână pe întregul munte, motiv pentru care nu ne-am putut bucura prea mult de moment. Vizibilitatea redusă și umezeala ne-au obligat să scurtăm popasul pe Vârful Sihloaia.
Saltul spectaculos al armasarului

Pe harta Topo Romania, Vârful Sihloaia apare cu o altitudine de 1223.7 m, în timp ce vârful Scorușet figurează cu 1221.7 m. Am verificat aceste date și pe altimetrul ceasului, precum și în aplicația cu care am înregistrat track-ul GPS, pentru o comparație rapidă. Concluzia este clară, Vârful Sihloaia deține supremația în acest masiv. Scopul acestor măsurători nu a fost stabilirea unei cifre de precizie milimetrică, ci confirmarea ierarhiei dintre cele două vârfuri. Pentru măsurători oficiale există aparate profesionale, nu aplicații mobile sau ceasuri deștepte, însă pentru noi, datele au fost suficiente.
Vârful Sihloaia - Obcina Mare - Harta TOPO Romania

După scurta bucurie a atingerii vârfului, am realizat că timpul nu ne mai permitea nicio clipă de lenevit. Ne aștepta drumul de întoarcere la mașini și, ulterior, deplasarea spre următoarea destinație a zilei: Vârful Poiana Săcălești. Am ajuns din nou în dreptul gospodăriei unde avusese loc incidentul cu calul nărăvaș, sperând să-l vedem înapoi în țarcul său, însă armăsarul era de negăsit. Nu ne-a rămas decât să sperăm că, în cele din urmă, stăpânul și-a recuperat frumosul animal rătăcit prin pădure.
Vârful Sihloaia - Obcina Mare - întoarcere pe același traseu

În sfârșit se face vreme bună și ne putem bucura de peisajele bucovinene care pe mine m-au cucerit definitiv. Trebuie să recunosc că am venit destul de sceptic în această zonă, având ca scop principal atingerea acestor vârfuri ce trebuiau neapărat să apară pe lista mea cu cele mai înalte puncte din munții României. Totuși, frumusețea și liniștea acestor meleaguri m-au convins că ignoranța mea nu avea nicio scuză; Bucovina este mult mai mult decât o simplă bifă pe o listă.
Peisaje Bucovinene spre Argel

Odată ajunși la mașini în Argel, am pornit direct spre Ulma, fără nicio pauză. Prima etapă a zilei maraton se încheiase cu succes, dar presiunea celor 250 de kilometri și a celui de-al doilea vârf nemarcat, Poiana Săcălești, ne făcea să ignorăm oboseala deja acumulată. Ne aștepta un drum lung și incertitudinea traseului ce urma, însă moralul era acum mult mai ridicat grație razelor de soare care începeau să străpungă plafonul de nori.

Itinerariu auto: Program ziua a patra, Bucovina.

ruta: Camping Vuurplaats - Argel - Ulma - Manastirea Putna - Pasul Palma - Manastirea Sucevita - Camping Vuurplaats

Track GPS: Vârful Sihloaia

modifica link-uri script

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.

Ultimele postări

Random Post