Fundătura Ponorului
Palma lui Dumnezeu · Munții Șureanu
Un loc unde timpul pare că a înghețat: pârâul Ponor șerpuiește printre sălașe de munte, vaci și căpițe de fân, pentru ca la capătul luncii să dispară în adâncul pământului, reapărând câțiva kilometri mai jos prin gura monumentală a Peșterii Șura Mare.
Fundătura Ponorului este unul dintre acele locuri din România pe care trebuie să le vezi cel puțin o dată în viață. O depresiune carstică de tip uvală, înconjurată de dealuri abrupte acoperite de pădure, traversată de pârâul Ponor care și-a săpat drumul prin calcar vreme de mii de ani, înainte de a dispărea, pur și simplu, în inima muntelui. Nu există cascadă dramatică, nu există prăpastie vizibilă, nu există sunet de apă în final. Apa intră în pământ pe nesimțite, iar locul rămâne cu o liniște greu de descris în cuvinte.
Localnicii din zona Ohaba Ponor și Federi l-au numit „Palma lui Dumnezeu", iar când ajungi acolo și privești întreaga fundătură dintr-un deal, înțelegi de ce. Este un loc care îți ia ochii și liniștea în același timp.
Dincolo de spectacolul geologic, Fundătura Ponorului conservă o lume a tradițiilor pastorale ce au rămas aproape neschimbate de secole. Aici, gospodăriile oamenilor care de veacuri își cresc animalele în armonie cu muntele par încremenite într-un ritm ancestral. Viața se scurge fără grabă în aceste sălașe simple din bârne de lemn, unde meandrele leneșe ale pârâului dictează cursul fiecărei zile, păstrând intact spiritul autentic al satului românesc de altădată.
Circuit: Ohaba Ponor → Fundătura Ponorului → Peștera Șura Mare → Retur
Marcaj: nemarcat (poteci de munte și drum forestier)
Fundătura Ponorului, un fenomen natural rar
Fundătura Ponorului este o depresiune carstică de tip uvală, situată în Munții Șureanu la aproximativ 900 de metri altitudine, pe teritoriul Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Parcul, înființat în 1979 și declarat arie protejată de interes național în 2000, se întinde pe mai mult de 38.000 de hectare și adăpostește șase rezervații naturale spectaculoase: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor și Peștera Bolii.
Pe teritoriul parcului au fost identificate nu mai puțin de 57 de ponoare, unele cu caracter temporar. Cele mai spectaculoase sunt Fundătura Ponorului și Lunca Ponoriciului. Pârâul Ponor, unul dintre cele mai spectaculoase cursuri de apă din Munții Șureanu, traversează un ținut sălbatic cu urme de stâne vechi de secole și, la circa 10 kilometri de la izvoarele sale, dispare complet în subteran. Apa străbate sistemul carstic și reapare câțiva kilometri mai jos, prin portalul monumental al Peșterii Șura Mare, în satul Ohaba-Ponor.
Zona este și un loc cu o încărcătură istorică remarcabilă. În apropiere se află cetățile dacice din Munții Șureanu, printre care Sarmizegetusa Regia, capitala regatului dac, vizitabilă din Grădiștea de Munte. Nu este o coincidență că vechii daci și-au ales tocmai această parte din Carpați: peisajul izolat, resursele naturale abundente și accesul dificil al invadatorilor au făcut din Munții Șureanu un loc strategic, cu o energie aparte care se simte și astăzi.
Descrierea traseului pas cu pas
1. Parcare → Intrare în traseu (~30 min) · nemarcat
De la locul de parcare, traseul este nemarcat pe tot parcursul. Poteca pornește prin pădure pe lângă câteva gospodării ale localnicilor, o prezență care dă un farmec aparte locului, ca o lume care și-a păstrat ritmul propriu, netulburat de graba orașului. Din primele momente, verdele crud al primăverii, dacă ajungi în mai, îți ia ochii. Frunzele proaspăt desfăcute, pâraiele mici care traversează poteca și mirosul de pământ umed creează o atmosferă de basm.
2. Urcuș spre deal → Priveliștea spre Retezat (~45 min)
Traseul urcă ușor pe o culme împădurită, de unde se deschide treptat vederea spre masivele din jur. Pe vreme senină, în zilele de mai cu aer curat, se pot distinge siluetele Munților Retezat la orizont. Este un segment de urcuș moderat, cu pantă lină, potrivit pentru orice nivel de pregătire fizică. Pe drum se întâlnesc câteva panouri informative despre relieful carstic al Munților Șureanu și despre fenomenele de carstificare din Parcul Natural Grădiștea Muncelului, utile pentru a înțelege contextul geologic al fundăturii.
3. Coborâre spre Fundătură → Primul contact cu locul (~1h 30 min)
Poteca continuă pe lângă gospodăriile vechi ale localnicilor, case mici din lemn și piatră, ridicate la adăpostul stâncarilor. Câinii anunță trecerea, câte un cal sau o vacă privesc indiferenți de pe deal. Este un tablou care nu s-a schimbat de zeci de ani. La un moment dat, privind spre vale, apare Fundătura Ponorului în față, cu lunca plată a pârâului Ponor care șerpuiește lin printre pajiști și căpițe. Noi am ajuns în mai, după câteva zile cu ploi, iar pajiștea era parțial inundată, ceea ce îi adăuga un plus de dramatism peisajului.
4. Lunca pârâului Ponor și ponorul (zona principală)
Odată coborât în fundătură, peisajul se transformă complet. Lunca plată a Ponorului, înconjurată de dealuri abrupte și pădure deasă, creează impresia unui amfiteatru natural. Pârâul șerpuiește în bucle largi printre pajiști, cu ritmul lui liniștit, de parcă ar ști că nu are grabă, fiindcă destinația sa nu este departe. Vacile care pășunau în fundătură, indiferente la prezența noastră, completau tabloul cu o naturalețe pe care nu poți să o forțezi în niciun decor amenajat de mână omenească. La capătul sudic al fundăturii, pârâul ajunge la un perete calcaros și dispare. Nu există nicio cascadă, nicio prăpastie. Pur și simplu, apa intră în munte și tăcerea preia controlul.
5. Peștera Șura Mare (capătul circuitului)
La câțiva kilometri de locul unde pârâul Ponor dispare în subteran se află ieșirea sa, prin gura Peșterii Șura Mare, situată în satul Ohaba-Ponor, la poalele abruptului Fruntea Mare. Peștera Șura Mare este una dintre cele mai spectaculoase peșteri din România, cu un portal de aproape 40 de metri înălțime și 12 metri lățime la bază, dimensiuni care rivalizează cu intrările peșterilor Cetățile Ponorului sau Huda lui Papară. Galeria activă a peșterii se întinde pe peste 3 kilometri, cu cascade, lacuri și semi-sifoane care alternează cu porțiuni de uscat. La circa 2.300 de metri de la intrare se găsește Sala Mare, împodobită cu gururi în cascadă, considerate printre cele mai frumoase din România.
Peștera adăpostește a doua mare colonie de lilieci din România, după Peștera Huda lui Papară, cu aproximativ 10.000 de exemplare aparținând a opt specii diferite, printre care liliacul pitic (Pipistrellus), cel mai mic liliac din Europa. Din punct de vedere turistic, peștera este accesibilă doar la intrare și în prima sală, exclusiv cu ghid autorizat. Galeria activă se recomandă exclusiv speologilor cu experiență și echipament complet: costum de neopren, lanterne redundante, coardă și cunoștințe de alpinism. Peștera este periculoasă pe timp de viituri și accesul este restricționat în perioadele de hibernare ale liliecilor.
6. Retur spre parcare (~1h 30 min)
Întoarcerea se face pe aceleași poteci, cu obiective diferite față de dus, pentru că lumina și unghiurile se schimbă. Am folosit întoarcerea pentru a surprinde mai multe imagini ale fundăturii și ale florei de primăvară, extrem de bogată în mai: flori de câmp de toate felurile, ierburi înalte și parfumate, colorate viu de soarele de după-amiază. Este un circuit care nu obosește, ci dimpotrivă, la final ai senzația că ai petrecut o zi în altă lume.
Peștera Șura Mare, sanctuarul subteran al Ponorului
Peștera Șura Mare este rezervație naturală de interes național, clasată în categoria A de protecție a patrimoniului speologic român. Situată pe cursul pârâului Ponor, în satul Ohaba-Ponor, a fost explorată pentru prima dată în 1929 de T. Ionescu și F. Schadler. Câțiva ani mai târziu, în 1934, I. Gherman a reușit să parcurgă aproximativ 700 de metri în interior cu ajutorul unei bărci. Prima hartă, acoperind primii 1.000 de metri, a fost publicată în 1967. Explorările au continuat decenii la rând, în colaborare cu speologi din Marea Britanie și Ungaria, iar în noiembrie 1983 a fost descoperit sectorul final al peșterii, inclusiv cascada finală de proporții impresionante.
Galeria activă a peșterii numără 3.142 de metri, cu o denivelare de peste 400 de metri, și este însoțită de un curs de apă permanent. Umiditatea interioară este de 100%, temperatura aerului oscilează între 8 și 10 grade Celsius, iar temperatura apei între 7 și 9 grade. Sala Mare, situată la circa 2.300 de metri de la intrare, are pereții și tavanul împodobiți cu scurgeri parietale și baldachine, iar podeaua este acoperită de gururi în cascadă, considerate printre cele mai spectaculoase din România. La prima sală au fost descoperite vestigii neolitice și podoabe din chihlimbar și bronz din epoca Hallstattiană, confirmând că peștera era cunoscută și frecventată de om cu mii de ani în urmă.
Dacă tot ești în zonă, nu rata și
Zona Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina oferă mai multe obiective care merită vizitate în aceeași deplasare. Peștera Bolii este una dintre puținele peșteri amenajate turistic din parc, accesibilă din Bănița. Cheile Baniței oferă un traseu spectaculos printre pereți calcaroși înalți. Cheile Crivadiei, o rezervație naturală în apropiere, completează un weekend complet în inima Munților Șureanu.
Sfaturi practice
- 🚗 Accesul auto: Ultimii circa 9 kilometri de drum sunt de piatră și pământ, dificili după ploi. Este recomandat un vehicul cu gardă la sol mai ridicată, iar iarna drumul este practic inaccesibil.
- 📱 Semnal: Absent în fundătură și pe cea mai mare parte a traseului. Anunță pe cineva înainte de plecare și descarcă trackul GPS în avans.
- 🐾 Animale sălbatice: Zona este habitatul ursului brun. Am găsit urme proaspete în 2019. Nu face gălăgie excesivă, nu lăsa hrană nesupraveghiată și ai la tine spray anti-urs dacă mergi singur.
- 🌦️ Sezon: Mai și septembrie, octombrie sunt lunile cele mai bune. Vara, după ploi persistente, pajiștea poate fi inundată parțial. Iarna, traseul este inaccesibil.
- 🔦 Peștera Șura Mare: Vizitabil exclusiv la intrare și în prima sală, cu ghid autorizat. Galeria activă este interzisă turiștilor și accesibilă numai speologilor cu echipament complet. Accesul este restricționat în perioadele de hibernare a liliecilor.
- 💧 Apă: Nu există surse sigure de apă pe traseu. Pleacă cu apă din abundență.
- 🧭 Orientare: Traseul este nemarcat. Descarcă trackul GPS de pe Wikiloc înainte de plecare și urmărește-l pe telefon.
- 🏕️ Camping: Posibil în zonele desemnate din parc. Localnicii cazează turiști în sălașe pe timp de vară.
- 📸 Fotografie: Lumina dimineților sau a serilor este spectaculoasă în fundătură. Aprilie, mai și octombrie oferă culori deosebite.
Date tehnice
| Distanță totală | ~13 km (circuit) |
| Durată | 5 ore |
| Diferență de nivel | 545 m |
| Dificultate | Ușor |
| Tip traseu | Circuit |
| Marcaj | Nemarcat (poteci de munte) |
| Punct de start și final | Parcare Ohaba Ponor (45°32'05.1"N 23°08'28.5"E) |
| Altitudine fundătură | ~900 m |
| Obiective principale | Fundătura Ponorului, ponorul pârâului Ponor, Peștera Șura Mare (exterior) |
| Parc natural | Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina |
| Data parcurgerii | 12 mai 2019 |
| Risc special | Urs brun în zonă, drum dificil de acces, fără semnal telefonic |
Cum ajungi la Fundătura Ponorului
Punctul de plecare al traseului este lângă satele Ohaba Ponor și Federi, din comuna Pui, județul Hunedoara. Se ajunge de pe șoseaua E79 (Hațeg, Petroșani), de unde se cotește spre Ponor și Federi. De la intersecția E79 cu DC65 (coordonate: 45°29'55.5"N 23°06'51.0"E), urmezi drumul comunal spre sat. Parcarea se găsește la coordonatele 45°32'05.1"N 23°08'28.5"E, accesibilă cu orice tip de mașină. De la parcare, ultimii câțiva kilometri spre fundătură se parcurg pe jos sau cu un vehicul de teren. Drumul de piatră și pământ, construit inițial în anii 80 pentru o carieră de bauxită, nu a mai fost modernizat de atunci și este dificil, mai ales după ploi. Fundătura Ponorului este și punct de trecere pe Via Transilvanica, traseul turistic de lungă distanță care străbate România de la nord la sud.
Ruta de acces: E79/DC65 (Ohaba Ponor) → Parcare (punct de start al circuitului)
Track GPS: Fundătura Ponorului · Palma lui Dumnezeu · Munții Șureanu
Concluzie
Fundătura Ponorului este unul dintre acele locuri rare care nu se pot descrie complet în cuvinte sau surprinde complet în fotografii. Este un loc care se trăiește: liniștea adâncă a fundăturii, sunetul pârâului care se pierde treptat, mirosul de iarbă udă și al pădurilor vechi din jur, vacile care privesc la tine cu indiferență regală. Este o lecție de geografie, de speologie și de filosofie în același timp, ambalată într-un circuit de o zi accesibil oricui.
Dacă ești fotograf, blogger sau pur și simplu cineva care caută locuri mai puțin cunoscute și mai puțin aglomerate din munții României, Fundătura Ponorului trebuie să fie pe lista ta. Mai ales în mai, când verdele e la el acasă și apa pârâului e la nivel maxim, spectacolul ponorului este de neuitat.
#jurnaldedrumetii #FundăturaPonorului #MunțiiȘureanu #PalmaluiDumnezeu
Album foto
Salut!
RăspundețiȘtergereSuperbe imagini!!!
As dori sa stiu cum este drumul pana acolo incepand din drumul national de la Ponor. Ma intereseaza pentru o cursiera, pana unde este asfaltat? Multumesc!
Salut, vezi linkul cu coordonate intrare în traseu de la început. Dacă bine țin minte, până acolo era asfalt.
RăspundețiȘtergere