Zlatna – Vârful Dâmbău 1369 m | Acoperișul Munților Trascău | Jurnal de Drumeții
Munții Trascăului · Apuseni · Alba
Vârful Dâmbău — 1.369 m Acoperișul Munților Trascău
De la orașul aurifer Zlatna — Ampelum al romanilor — până pe cel mai înalt vârf din Munții Trascău: o drumeție printr-o pădure vrăjită, cu refugiu de munte la mijlocul drumului și panorame care ating Retezatul și Făgărașul.
Traseul Zlatna – Vârful Dâmbău este drumul spre acoperișul Munților Trascăului — cel mai înalt punct al acestor munți, la 1.369 m altitudine. Pornind din orașul Zlatna, vechi centru aurifer cu o istorie de peste 2.000 de ani, traseul pe marcaj Cruce Albastră parcurge poieni largi cu priveliști spectaculoase, păduri de fag dense și o creastă domoală care culminează cu Vârful Dâmbău, un punct de belvedere de excepție, de unde în zile senine se văd Retezatul, Parângul și chiar Munții Făgărașului. La jumătatea distanței, Refugiul Săruni — singurul refugiu turistic din Munții Trascău — oferă un loc de popas binevenit.
Traseul este de tip dus-întors, pe același marcaj, pornind din centrul Zlatnei de pe coordonatele 46°07'11.5"N 23°13'28.9"E. Dificultatea este medie, cu o diferență de nivel totală de 1.016 m pe o distanță de 17,81 km parcurși în aproximativ 6,5 ore. O zi completă de drumeție, cu răsplata unui vârf cu panoramă la 360° deasupra întregii lumi a Apusenilor.
🏔️ Legenda locului - Vâlva Dâmbăului și cele Trei Cântătoare
Sus pe muntele Dâmbău și astăzi se află trei cântătoare, adică trei găuri foarte adânci prin stânca muntelui. Aceasta este introducerea uneia dintre cele mai fascinante legende ale Apusenilor, transmisă din generație în generație de locuitorii Zlatnei și satelor din jur.
Legenda spune că muntele Dâmbău ascundea odinioară comori de aur în măruntaiele sale și era păzit de o vâlvă, un spirit al muntelui, apărătoarea aurului și a dreptății. Se zice că în acele vremuri, muntele nu era de piatră seacă, ci era bogat și primitor, iar aurul se găsea aproape de suprafață, fiind dăruit doar celor care munceau cu frică de Dumnezeu și respect față de natură.
Câțiva oameni sfădiți cu cinstea și omenia, mânați de o lăcomie fără margini, au pus la cale un plan viclean. Au organizat un ospăț mare pe platoul muntelui, la care au chemat lume din toată Zlatna și Feneș, ba chiar și vâlva muntelui sub chipul unei femei frumoase, cu gândul ascuns de a o prinde și a o arunca într-una din cele trei cântătoare (peșterile adânci), ca să poată prăda aurul fără opreliște.
Când ospățul era în toi și băutura le luase mințile, nelegiuiții au tăbărât asupra vâlvei și au aruncat-o în hăul adânc. Dar, spre surprinderea tuturor, pământul a început să tremure, iar păcătoșii căzură și ei în cântătoare atunci când vrură să le astupe cu bolovani; pământul s-a căscat și nimeni nu i-a mai văzut vreodată. Vâlva însă, fiind spirit nemuritor, a săpat prin inima muntelui, a ieșit în Valea Feneșului sub formă de abur, s-a ridicat în văzduh și a blestemat locul.
Drept pedeapsă, a prefăcut bogățiile Dâmbăului în piatră tare și pământ sec, iar pe complicii care participaseră la ospăț i-a transformat în pădure deasă și fiare sălbatice care să bântuie stâncile. De atunci Dâmbăul nu mai are aur, iar cine încearcă să astupe cântătorile cade în ele, pentru că sunt blestemate. Localnicii spun că vântul care șuieră prin gurile de peșteră este, de fapt, „cântecul” trist al vâlvei care deplânge lăcomia omenească.
Cele trei „cântătoare”, avene adânci în stânca muntelui, există și astăzi sub vârful Dâmbău (1505 m). Cel mai important, Avenul Gemenele, aflat pe versantul estic, este socotit cea mai frumoasă peșteră din areal, cu galerii de circa 1.200 m lungime. La intrare este montat un grilaj metalic, poate tocmai pentru a-i feri pe curioși de vechiul blestem al vâlvei.
Traseul Zlatna – Vârful Dâmbău este o drumeție aparte în peisajul Munților Trascău. Spre deosebire de traseele din nordul masivului — cu pereți calcaroși, chei spectaculoase și cetăți medievale — sudul Trascăului, zona Dâmbăului, este un munte mai intim, mai tăcut, mai nordic ca spirit: păduri dese de fag, poieni largi cu priveliști spre Apuseni și o creastă lungă care urcă lent dar constant spre cel mai înalt punct din tot masivul. Nu există abrupturi, nu există sectoare tehnice — există în schimb o continuitate a urcușului care te obosește pe nesimțite și o răsplată pe măsură: o panoramă la 1.369 m care, în zile senine, cuprinde Munții Retezat, Parâng și chiar Făgărașul la orizont.
Orașul Zlatna de unde pornești are el însuși o poveste remarcabilă: cunoscut în antichitate sub numele de Ampelum sau Auraria Minor, a fost cel mai important centru al exploatărilor aurifere din Dacia romană, ridicat la rang de municipium în vremea împăratului Septimius Sever (193–211 d.Hr.). Turnul înalt al fostului combinat de cupru, vizibil din toate colțurile orașului și de pe culmile muntelui, este cicatricea secolului XX pe obrazul unui loc cu 2.000 de ani de istorie.
Zlatna — orașul aurifer de la poalele Dâmbăului, poarta de intrare în Țara de Piatră (Apuseni)
Traseul pe Cruce Albastră pornește din centrul orașului Zlatna, trece podul peste Valea lui Lal și urcă constant spre nord-vest, trecând prin mai multe poieni și culmi împădurite. Drumul este accesibil pentru drumeți cu experiență minimă, dar diferența de nivel de 1.016 m nu trebuie subestimată. Plecați devreme dimineața pentru a prinde vremea bună pe vârf și pentru a evita caniculele de după-amiază vara.
Primii pași pe CA — ieșire din ZlatnaPăduri de fag dense — coloana vertebrală a acestui traseu
Traseul pornește din centrul orașului Zlatna, de pe coordonatele 46°07'11.5"N 23°13'28.9"E, urmând marcajul Cruce Albastră. Treceți podul peste Valea lui Lal și urmați un drumeag care urcă spre o primă poiană unde se află o cruce de piatră — un reper ușor de identificat. Un stâlp indicator anunță varianta PA (Punct Albastru) spre Colțu' lu' Blaj, peretele de cățărare de lângă Pârâul Bârnii, frecventat de alpiniști. Continuați pe CA, ignorând devierile spre dreapta. Priveliștea spre orașul Zlatna și spre turnul înalt al fostului combinat de cupru — vizibil de la kilometri distanță — se îmbunătățește rapid cu câștigul de altitudine.
Primele poieni — cu turnul din Zlatna vizibil în vale, spre est
Traseul continuă prin pădure în urcuș constant, cu pante moderate dar neîntrerupte. Succesiunea de poieni — Dealul Budenilor, Dâmbu Arsurilor — oferă pauze naturale ale vegetației și priveliști spre vest: Depresiunea Abrudului, Munții Bihor cu Cucurbăta Mare (1.849 m) și Piatra Grăitoare. Spre nord-vest, în zile clare, se poate distinge zona auriferă Roșia Montană – Roșia Poieni. Această secțiune a traseului, cu panta moderată și umbra fagilor, este cea mai relaxantă și mai frumoasă din punct de vedere al peisajului de pădure.
Urcuș prin fagete — lumina filtrată prin coroana copacilorPoienile de pe traseu — priveliști largi spre Munții Bihor
3. Poienile Negrileasei → Intersecție cu Banda Albastră → Refugiul Săruni (2,5 – 3,5 ore)
Continuând urcușul, ajungeți la Poienile de la Negrileasa — un loc de belvedere excelent — unde traseul CA se intersectează cu Banda Albastră, traseul de creastă principal al Trascăului. Mergeți în continuare pe ambele marcaje (CA + BA) pe Culmea Dâmbăului printr-o pădure splendidă, plină de leurcă primăvara — un miros de care vă veți aminti mult timp.
La intersecția marcată cu Punct Roșu (PR), lăsați CA pentru câteva minute și urmați PR spre Refugiul Săruni, aflat în imediata apropiere — singura cabană-refugiu din Munții Trascău și singurul loc cu apă potabilă pe tot parcursul traseului. Poposiți, mâncați, faceți plinul de apă. Refugiul este o construcție simplă, cu grad redus de confort, dar ofertant în caz de intemperii.
Refugiul Săruni — singurul adăpost turistic din Munții Trascău, punct de apă și popas la jumătatea drumului
De la refugiu, reveniți pe CA și continuați urcarea. Traseul iese din pădure pe Platoul Dâmbău, o suprafață deschisă la 1.200–1.300 m altitudine, cu iarbă și ferigi. De aici înaintați circa 15 minute spre nord până la stana din apropiere — un alt reper clar. Atenție: traseul CA continuă sub vârful Dâmbău spre Zlatna (coborâre), deci pentru a ajunge pe vârf trebuie să faceți o scurtă deviație nemarcată spre dreapta, de circa 200–300 m, bine vizibilă ca potecă bătătorită.
La 1.369 m altitudine, Vârful Dâmbău este cel mai înalt punct din Munții Trascău și un important punct de belvedere. Panorama este excepțională: spre vest — Depresiunea Abrudului și Munții Bihor; spre nord — Detunata Goală și Detunata Flocoasă, Vârful Geamăna; spre est — Munții Făgărașului cu crestele lor înzăpezite; spre sud — Munții Metaliferi și conul vulcanic al Jidovului. Sub vârf, pe versantul estic, se află Peștera Dâmbău (intrarea la 1.355 m altitudine), cu galerii de 1.200 m lungime — accesibilă doar câțiva metri, blocată de un grilaj metalic.
Platoul Dâmbău — ultimii pași înainte de vârf, cu cerul deschis și priveliști spre toate punctele cardinaleVârful Dâmbău — 1.369 m, cel mai înalt punct al Munților Trascău. Panoramă completă spre Apuseni, Retezat și Făgăraș
Coborârea se face pe același marcaj CA, în sens invers. De pe vârf, reveniți pe platou și pe creastă, urmând marcajele spre refugiu. De la Refugiul Săruni, coborârea continuă prin pădure spre poienile de pe traseu și înapoi spre Zlatna. Deși traseul este același, coborârea aduce alte priveliști: în dreapta, pe toată durata drumeției, creasta Munților Făgărașului se profilează la orizont — un tablou de carte poștală care compensează efortul ultimelor ore. Atenție la coborâre — pantele pe sectoarele cu sol umed pot fi alunecoase, mai ales în condiții de ploaie.
Panoramă spre vest — Munții Bihor și Depresiunea AbruduluiSpre est — creasta Munților Făgărașului la orizont, vizibilă în zile senine
Din Alba Iulia urmați DN74 spre vest pe Valea Ampoiului, prin Meteș și Presaca Ampoiului, până în Zlatna — aproximativ 37 km, 40–50 minute. Din Cluj-Napoca, distanța este de aproximativ 110 km via Turda și Aiud, sau via Câmpeni pe DN75. Parcarea se face în centrul orașului Zlatna, de unde pornește traseul marcat cu CA.
O altă variantă de acces pentru a scurta traseul: din Feneș (sat de lângă Zlatna) pe drumul forestier al Văii Feneș, până în Feneșasa. De acolo, traseul CA vă întâmpină și distanța spre vârf se reduce considerabil.
Priveliști de pe traseu spre zona Zlatnei, Munții Metaliferi și conul vulcanic al Jidovului
Sfaturi practice & Avertismente
💧 Apă: Singura sursă de apă pe traseu este Refugiul Săruni, la mijlocul drumului. Porniți cu minimum 2 litri pe persoană din Zlatna.
🏕️ Refugiul Săruni: Singurul adăpost din Munții Trascău. Este o construcție simplă, cu grad redus de confort — util în caz de intemperii. Nu așteptați servicii de cabană.
🗺️ Devieri de traseu: Vârful Dâmbău nu este semnalizat direct de pe CA — trebuie să îl căutați activ după ce ieșiți din pădure pe platou. Fără vizibilitate, poate fi greu de găsit.
⚠️ Pericole: Pantele pot fi alunecoase pe ploaie. Zona sub vârf conține avene (peșteri verticale) — nu vă aventurați în afara potecii. Urși prezenți în zonă.
🥾 Echipament obligatoriu: Bocanci impermeabili, bețe de trekking (coborâre cu diferență de nivel mare), pelerina de ploaie, lanternă, hrană pentru o zi.
🌦️ Vreme: Furtunile de după-amiază sunt frecvente vara. Plecați la primele ore ale dimineții pentru a fi pe vârf înainte de prânz. Verificați prognoza meteo cu o zi înainte.
📶 Semnal telefon: Bun în Zlatna; parțial sau absent pe sectoarele de pădure; bun pe platoul Dâmbău și pe vârf.
🐕 Cu câine: Da, traseul este prietenos pentru câini — lipsesc sectoarele tehnice și cheile înguste.
🔭 Vizibilitate: Cel mai bun punct de belvedere din Trascău. Pentru panorame maxime alegeți zile cu cerul senin, dimineața devreme.
Pentru un circuit mai interesant, traseul poate fi parcurs pornind din Feneșasa (sat lângă Zlatna), urcând pe CA până pe vârf și coborând pe Triunghi Albastru (TA) tot spre Feneșasa — un circuit de aproximativ 13 km care evită repetarea aceluiași drum. Drumul de acces în Feneșasa este asfaltat parțial și pietruit — poate fi parcurs și cu mașini cu gardă joasă, cu atenție.
O altă combinație valoroasă este adăugarea Vârfului Părăginoasa (1.292 m), accesibil pe o deviere de pe CA în zona Poienilor Negrileasei. Adaugă circa 1–1,5 ore și un vârf suplimentar cu panoramă proprie spre Munții Metaliferi.
Iarna, traseul Zlatna – Vârful Dâmbău poate fi parcurs cu echipament adecvat (colțari, bețe, îmbrăcăminte de iarnă) — lipsa sectoarelor tehnice îl face accesibil. Peisajul cu zăpadă pe platoul Dâmbău și priveliștile spre creste înzăpezite sunt de neuitat.
Concluzie
Vârful Dâmbău nu este un munte spectaculos la prima vedere — nu are pereți calcaroși verticali, nu are chei dramatice, nu are cetăți medievale. Are în schimb ceva mai rar: liniște, aer curat și una dintre cele mai generoase panorame din Apuseni. Este muntele care te obosește fără să te sperie, care îți oferă timp să gândești în timp ce pășești prin fagete și poieni, și care, la capătul urcușului, te răsplătește cu un orizont care cuprinde jumătate din Carpați. Merită.
Îl recomand oricui vrea să bifeze acoperișul Trascăului, dar mai ales celor care caută liniștea unui munte mai puțin umblat, departe de aglomerația traseelor din nordul masivului. Plecați devreme, luați apă suficientă, și nu ratați povestea de la Refugiul Săruni — singurul refugiu din Munții Trascău merită o vizită chiar și numai pentru că există.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.