potecile lungi cu rucsacul în spate scurtează distanța către tine...

Cele mai înalte vârfuri din România: 13*2500+

Sâmbătă după ce am ieșit de la serviciu, am pornit voioși spre Munții Făgăraș. Planul era să campăm pe pajiștile din Poiana Neamțului, urmând ca a doua zi să facem un circuit fain cu urcare la Cabana Bârcaciu, vârful Scara, apoi Lacul Avrig și înapoi la mașină. Ăsta era principalul obiectiv al weekend-ului, dar ținând cont că aveam câteva ore la dispoziție și azi, am profitat de ocazie să urcăm pe Vânătarea lui Buteanu. În vara asta ne-am propus să atingem toate cele 13 vârfuri de peste 2500m din România. Denumirea acestui vârf este destul de controversată, unii afirmând că se numește Vânătoarea iar alții Vânătarea. Dacă ar fi să fac o analiză a ce semnifică fiecare denumire în parte aș merge pe vânătare, care înseamnă un loc aflat la înălțime. O altă interpretare a cuvântului se regăsește în documentele care atestă valoarea unui teren, vânătarea fiind o pășune plină de pietre, nefolositoare crescătorilor de animale. Cel mai probabil doar pentru că e mai ușor de pronunțat, uneori i se mai spune în mod eronat și Vânătoarea lui Buteanu
 Am început în 27 iunie cu Dara și Hârtopul Darei, o tură lungă și solicitantă cu zăpadă și rododendroni înfloriți, în iulie am atins și Negoiu în condiții grele cu zăpadă înghețată și vreme rea, pe Vârful Omu - Bucura Dumbrava am urcat din Bran pe superba Culme Țigănești, una din cele mai faine ture, cu pajiștii pline de flori de te îmbătai de la mirosul lor. Am revenit pe Negoiu parcă neîmpliniți, de data asta pe la înspăimântătoarea Custură a Sărații, Vârfurile Moldoveanu și Viștea Mare le-am atins într-o tură faină cu 2 nopți la cort la Cabana Podragu, o experiență pe care o recomand tuturor, iar în septembrie au urmat Lespezi și Cornul Călțunului. A venit rândul Retezatului cu vârfurile Păpușa și Peleaga, unde am făcut un circuit fantastic din Poiana Pelegii, iar pe vârful Parângul Mare, am făcut tot un circuit de data asta cu schimb de mașini, rămânând la urmă Vârful Vânătarea lui Buteanu, cel mai facil vârf de peste 2500m din România. Îmi aduc aminte că ideea mi-a venit când eram pe vârful Scara în Munții Bucegi, atunci era pregătită o urcare din Bran pe Culmea Țigănești și cu coborâre de la Curmătura Hornurilor pe Valea Gaura, fără sa atingem cele vârfurile cu pricina. Privind spre Omu de pe vârful Scara, i-am zis lui Traian:
- Ce zici dacă am urca în vara asta pe toate vârfurile de peste 2500? Avem deja 3 vârfuri atinse, dacă le urcăm și pe astea două, sunt 5. Restul le facem rapid, mai ales că sunt mai apropiate de casă. 
Nu pot să uit cum Traian a început să-și frece mâinile așa cum se manifestă el când se bucură de ceva. Gestul lui a fost suficient, nu mai avea rost să zică nimic, m-am uitat către Erika, și ea a răspuns aprobator.
- La mine să nu te uiți, atâta timp cât nu mă duci pe dealuri, știi că eu sunt de acord. Și uite așa, într-un timp relativ scurt am reușit să atingem cele 13 vârfuri de peste 2500m din Romania. 
Azi vom detalia traseul spre vârful Vânătarea lui Buteanu, iar pentru detalii despre celelalte intra pe link-ul aferent fiecărui vârf. 

Traseu turistic Vârful Vânătarea Lui Buteanu

Bâlea Lac - Șaua Caprei
marcaj:
 
Șaua Caprei - Șaua Văiuga -Vârful Vânătarea lui Buteanu - vârful Capra
marcaj:

(retur pe același traseu)
  • Data: 25.09.2021
  • Coordonate intrare în traseu: 45°36'16.1"N 24°37'07.6"E (Lacul Bâlea)
  • Durata: 2h56'
  • Distanta parcursa:3,89km
  • Diferențe de nivel: 461m
  • Dificultate: ușor
  • Starea marcajelor: bună
  • Tipul Traseului: dus întors
  • Surse de apa: nu sunt(Lacul Capra)
  • Obiective: Bâlea Lac, Vârful Vânătoarea Lui Buteanu, Vârful Capra. Munții Făgăraș.
  • Track GPS: Bâlea Lac, Vârful Vânătoarea Lui Buteanu, Vârful Capra.
Distribuie pe:
Pornim de la Cabana Balea Lac. Aici e o adevărată aventura sa găsești un loc de parcare gratis,  dacă vrei poți să te duci in parcările cu plată. De aici de la Cabana Balea pornesc mai multe trasee, traseul marcat cu BA ce vine de pe Transfăgărășan pe Vârful Netedu si continua spre Șaua Paltinu, traseul marcat cu PA spre șaua Văiuga si  marcajul TA spre Șaua Caprei pe care vom urca acum.
ora 15:06
Transfăgărășanul, Căldarea Bâlea, Lacul Bâlea si Muchia Bâlea. 
In șaua Caprei găsim bifurcația cu traseul de creastă marcat cu BR al Munților Făgăraș ce vine de pe Iezerul Caprei si continuă spre Lacul Capra - Fereastra Zmeilor, noi schimbăm marcajul, de aici continuăm pe marcaj CA până pe vârful Vânătarea lui Buteanu.
ora 15:40
Lacul Capra capătă culori ireale.  
 In depărtare vedem vârfurile:  Lespezi 2517m, Cornul Călțunului 2505m , Dintre Strungi 2476m si Negoiu 2535m, iar in plan apropiat vârfurile:  Văiuga 2443m, Iezerul Caprei 2417m, Paltinul 2399m, Turnul Paltinu, Lăița 2397m si Lăițel 2391m. In Șaua Văiuga găsim bifurcația cu traseul marcat cu PA ce coboară in Căldarea Văiuga unde face legătura cu traseul marcat cu BA ce vine de pe vârful Netedu si duce la Balea Lac. 
Ajungem si la săritoarea Buteanului unde poteca se bifurca spre vârful Capra si spre Vânătarea lui Buteanu. Daca continui doar spre vârful Capra eviți zona de risc, spre Buteanu trebuie sa traversezi săritoarea dar acum este mult mai ușor de trecut pe aici după ce au fost montate lanțuri de siguranță.  
ora 16:16
Pe Vârful Vânătarea lui Buteanu sărbătorim reușita, și ne felicităm reciproc pentru performanța atingerii celor 13 vârfuri din România. Pe toate aceste vârfuri ne-am mai cățărat, si nu o dată, dar este prima data când o facem într-o singură vară. Recomand tuturor să vă stabiliți astfel de provocări. Nu pot descrie ce sentiment te cuprinde când îți vezi visul indeplinit. Imediat după ce euforia trece, mi-am stabilit noi provocări, dar mi-am adus aminte și de celalalt vis, să mă urc pe toate cele mai înalte vârfuri din toate masivele din România. Aici încă mai am de lucru. 
ora 16:29
 Ne întoarcem înapoi la săritoare si continuam pe poteca pentru a ajunge si pe Vârful Capra 2494m.
ora 16:53
Întoarcerea o facem pe același traseu prin șaua Capra.
17:29
Cabana Balea Lac 

Track GPS: Bâlea Lac - Vârful Vânătoarea Lui Buteanu Vârful Capra, Munții Făgăraș.


Distribuie pe:

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Munții Parâng: Vârful Parângul Mare.

 
Drumețiile în care ești nevoit să faci un transfer de mașini sau schimb de mașini necesită o organizare eficientă pentru a evita costurile în plus sau mai rău, timp pierdut. Varianta cu schimbul de mașini e cel mai greu de realizat, pentru că trebuie formate două echipe ce intră pe traseu deodată din locuri diferite, iar undeva pe la jumătatea traseului, sau unde au stabilit, se întâlnesc și fac schimbul cheilor de la mașini. Mie personal mi se pare mai bună metoda transferului, așa cum am procedat și în drumeția de azi. Am stabilit locul de campare la punctul de ieșire din traseu, în cazul de față, am campat undeva în zona Cabana Groapa Seacă, locul unde vom încheia drumeția. A doua zi dimineața, am lăsat o mașină pentru recuperare iar cu celelalte mașini ne-am deplasat toți spre punctul de intrare în traseu, Stațiunea Parâng. In funcție de mărimea grupului trebuie calculat câte mașini lași la recuperare în funcție de câte mașini trebuie recuperate. Traseul propus azi nu este unul dificil pentru un montaniard ce a mai parcurs trasee de creastă, mai ales că nu vom parcurge porțiuni expuse sau tehnice. Dar din punctul de vedere a clasificării traseelor, ținând cont de distanta parcursă și diferențele de nivel urcate și coborâte, l-am clasificat ca fiind dificil. In fond și la urma urmei, trebuie să ai o pregătire fizică bună pentru a realiza acest traseu. 

Traseul: Stațiunea Parâng - vârful Parângul Mare - Groapa Seaca

Stațiunea Parâng - Șaua Izvorul - Șaua Scurtu - Refugiul Cârja - Vârful Cârja - Șaua Stoinița - Șaua Gemănarea - Șaua Tecanu - Refugiul nou - Vârful Părângul Mare - Șaua Gruiu
marcaj: BR
Șaua Gruiu - Lacul Mandra - Lacul Lung - Lacul Roșiile - Lacul Zănoaga Stanei - Valea Roșiile - Refugiul Agățat - Valea Jiețului - Groapa Seaca
 marcaj: PR
Acest traseu a fost realizat cu transfer auto, 24km fiind distanta dintre punctul de intrare și cel de ieșire de pe traseu
  • Data: 19 septembrie 2021
  • Coordonate intrare în traseu: 45°23'19.9"N 23°27'39.3"E - Stațiunea Parâng (1km mai jos de telescaun - acces auto)
  • Coordonate ieșire din traseu: Cabana Groapa Seaca
  • Durata: 9h:45'
  • Distanta parcursa: 22km
  • Diferențe de nivel: ↗1153m - 1484m↘
  • Dificultate: dificil
  • Starea marcajelor: buna
  • Tipul Traseului: Circuit (One way)
  • Surse de apa: Stațiunea Parâng - Refugiul Agățat
  • Obiective: Vf. Cârja,Vf. Parângul Mare și lacurile glaciare din Valea Roșiile (Mandra, Roșiile , Lung și Zănoaga Stanei)
  • Track GPS: Stațiunea Parâng - Vârful Parângul Mare - Groapa Seaca
Pornim în traseu din Stațiunea Parâng. Acum este destul de simplu să ajungi sus în stațiune cu propria mașina, de când a fost reabilitat drumul de acces, nemaifiind nevoit să depinzi de telescaunul ce avea un program ce nu ne avantaja pe noi, montaniarzii. Prima urcare la ora 9 și ultima coborâre la 15:30, asta în cazul în care e vreme bună, că dacă bătea tare vântul instalația nu mai funcționa. Am parcat mașinile în capătul asfaltului unde am găsit suficiente locuri de parcare, dar pentru a nu avea surprize ar fi bine să fi matinal.
ora 8:35
Până la telescaun avem de urcat circa 1.1 km și aproximativ 180m de urcat.
ora 8:55
Peste încă 1 km ajungem la bifurcația unde poți merge spre vârful Parângul Mic iar  traseul de creastă continuă spre dreapta pe curbă de nivel, pe unde vom continua noi.
ora 9:27
Stațiunea Parâng de unde am urcat.
Poteca continuă pe curbă de nivel pe sub vârful Părângul Mic și ajunge în Șaua Izvorul. Suntem poziționați chiar sub plafonul de nori, si se pare ca imediat ce vom câștiga altitudine nu vom mai avea vizibilitate.
în Șaua Izvorul 2050m, găsim alt indicator ce ne îndrumă spre Parângul Mic. Noi cotim dreapta și intrăm pe creastă spre vârful Cârja.
ora 10.05
Pe creasta ceata are legea ei și se pare ca azi și-a propus să nu ne permită sa vedem ceva. 


Șaua Scurtu este situata la câteva minute de Șaua Izvorul. 
ora 10:18
tot în Șaua Scurtu avem bifurcația cu traseul marcat cu PG spre lacul Mija. 
 
Vom continua pe traseul de creastă pe sub vârful Scurtu 2203m. Refugiul Cârja îl găsim la aproximativ 1.7 km de Șaua Scurtu, și se află în aceeași stare deplorabilă, cum era și în anii trecuți. 
Refugiul Cârja 2231m, ora 10:50
După o pauză de 20 minute, în care am luat o mică gustare, ne continuăm traseul spre vârful Parângul Mare.
Refugiul Cârja ora 11:11
De la refugiu Cârja spre vârful omonim, avem de parcurs cca 700m și o diferență de nivel de 174m. Este cred, cea mai abruptă porțiune a întregului traseu. Poteca urcă în zigzag, îndulcind urcușul susținut. Nu ai motive să te sperii, noi am urcat în 23 minute. Vizavi de noi ar fi trebui să vedem Custura Mija si vârful omonim.
vârful Cârja ora 11:34

@jurnaldedrumetii.ro Creasta Munților Parâng #jurnaldedrumetiiro♬ STAY - The Kid LAROI & Justin Bieber
O fereastră mică ne permite să vedem în Căldarea Slivei, Lacul Verde, Lacul Mic și Lacul Slivei.
Soarele se arată timid dându-ne speranțe că vremea se va îmbunătății.
Noutatea în aceasta tură a fost să descoperim un nou refugiu. Acesta este situat la aproximativ 4 km de refugiul Cârja, la 300 m sub vârful Parângul Mare. Bineînțeles că a fost deja fircălit de un tâmpit ce vrea să ne anunțe pe toți că el e cel mai prost din curtea scolii.
ora 12:54
Interiorul era gol, neamenajat cu priciuri sau paturi. Ce am remarcat după ce am intrat e că pereții erau transpirați și apa curgea de pe pereți pe jos. Ai șanse mari dacă te culci pe jos să îți uzi tot echipamentul, asta în condițiile în care nici nu era iarnă și diferența de temperatură fată de exterior nu era foarte mare.
Vârful Parângul Mare 2519m este al patrulea vârf ca înălțime din România și penultimul din lista noastră de anul asta. Mai avem de urcat pe Buteanu și terminam toate vârfurile de 2500+
vârful Parângul Mare ora 13:08
Cu toată echipa pe vârf.
Pe vârf nu am putut zăbovii prea mult, vântul rece ce sufla cu putere ne-a cam scurtat timpul alocat pauzei. Pornim coborârea spre Șaua Gruiu, spre bucuria noastră vântul a mai împrăștiat din nori și ne bucuram din plin de o superba panorama cu lacurile. lacul Mândra cel din plan apropiat, lacul Lung și lacul Roșiile.
De pe vârful Parângul Mare până în Șaua Gruiu sunt aproximativ 800m pe care i-am făcut în cca 30 minute. Se putea și mai repede dar am stat mult la poze. In Șaua Gruiu părăsim traseul de creasta marcat cu BR și vom continua la stânga în coborâre spre căldarea Mândra pe marcaj PR.
Șaua Gruiu ora 13:46
Jos în căldare vizibilitatea era bună.
Pe vârf, de unde am coborât ceata era prezenta.
Coborârea spre lacul Mandra este destul de abruptă, dar nu periculoasă. 
Lacul Mandra are o suprafață de 1.2 ha, o adâncime de 8.5m și este situat la cea mai mare altitudine din Munții Parâng de 2150m.
Lacul Mandra 14:08
Coborând de la Mandra spre lacul Roșiile vom traversa o porțiune foarte accidentata și cu multe lespezi. Poteca trece pe lângă Lacul Lung de unde te poți duce spre Lacul Roșiile. De la Mandra pana la lacul Lung avem de parcurs cca 900m Lacul Roșiile sau Tăul fără Fund are o suprafață de 3,76 ha, și o adâncime de 17.6m, la altitudinea de 1980m. Este considerat ca fiind lacul glaciar cu cea mai mare adâncime din Munții Parâng.
Lacul Lung are o suprafața de 0.3 ha, adâncime de 1,2m și este situat la altitudinea de 2000m.
Lacul Lung ora 14:58

După circa 800 m ajungem la Zănoaga Stanei ce este situat la altitudinea de 1910m cu o suprafață de 0.6ha și o adâncime de 1.5m. De aici pornește pârâul Jieț, un afluent important al răului Jiului de Est.
Lacul Zănoaga Stanei ora 15:20
In imediata apropiere a lacului Zănoaga Stanei începem să găsim resturile avionului prăbușit.
  Cinci oameni au murit în 1964, când un avion militar s-a prăbușit într-o zonă unde curenții de aer sunt extrem de periculoși. Condițiile atmosferice erau total neprielnice, iar militarii nu au avut nicio șansă când aeronava s-a izbit de sol. Trupurile au fost găsite printre resturile împrăștiate pe o distanță considerabilă și nu a existat nici un supraviețuitor. Avionul efectua un zbor ultrasecret între Craiova și Timișoara, în iarna anului 1964, avea la bord un echipaj militar format din 5 ofițeri și a fost prins de o furtună deasupra vârfului Parâng. Pilotul a încercat să aterizeze forțat pentru a scoate aparatul din furtună. Singurul loc unde putea ateriza era să se întoarcă spre Petroșani unde găsea un platou care să-i permită operațiunea. Din păcate, nu a mai apucat. Șeful Salvamont Petroșani, Dumitru Bârlida, știe întreaga poveste și atunci, în urmă cu aproape 50 de ani, a participat la prima misiune de căutare a avionului prăbușit, fiind tânăr alpinist în echipa CFR. „Avionul militar traversa peste Parâng. Fiind furtună și ceață, pilotul a cerut permisiunea să coboare mai în jos. A vrut să aterizeze forțat pe partea cu Rusu, dar a luat un stâlp de marcaj în elice și a aterizat exact contrariul locului unde vroia să aterizeze. El mergea înspre Craiova, s-a întors și a vrut să aterizeze forțat, nu a mai putut, s-a terminat și platoul. A intrat în Valea Roșie și acolo a declanșat și o avalanșă”, povestește Dumitru Bârlida. Imediat în căutarea avionului a plecat echipa de alpinism a CFR Petroșani, care a răscolit muntele timp de două zile. sursa: http://zhd.ro
Traseul de vara continua pe aval pe malul Jieț-ului, traseul de iarna este prin poiana de deasupra jnepenilor. Noi am fost nevoiți în urma cu câțiva ani sa abordam varianta de iarna obligați fiind de debitul mare al Jieț-ului și de lipsa podețelor.
La prima traversare a Jieț-ului constatam ca puntea a fost refăcută, de aici mai avem aproximativ 300m pana la puntea următoare apoi vom ajunge la Refugiul Agățat.
a doua traversare a Jieț-ului, din acest punct mai sunt 5'pana la refugiul Agățat, cca 100m.
O construcție de lemn foarte bine izolată, ridicată în anii '80, cocoțată pe o stâncă la înălțimea de 5,5 m, de unde ii vine și numele de Refugiul Agățat. Refugiul dispune de un hol generos la intrare și o camera cu 2 priciuri suprapuse, cu o capacitate de 10 locuri, dar la nevoie se pot adăposti și 30 de persoane. Are în dotare o masa cu băncuță și o sobă pe lemne.
Refugiul Agățat ora 16:13
Indicatorul de la Refugiu spre vârful Părângul Mare. Timpi expuși pe indicator mi se par destul de greu de atins, de aceea nu cred că ar trebui să îi iei în considerare decât în cazul în care ești un maratonist. Noi am făcut 3h în coborâre de pe Parângul Mare până aici la refugiu.
De la Refugiul Agățat coboram prin pădure pe o poteca bine conturată circa 1.8km până la baraj. Ajunși la baraj intram pe drumul forestier ce ne duce până la DN7A.
ora 17:22
 Loc de popas amenajat. Din acest punct mai avem circa 3.3 km pe care ii vom parcurge pe un drum forestier. 
Cu 400 m înainte de terminarea traseului ajungem la bifurcația cu traseele spre vârful Mija și spre lacurile verzi marcate cu CR și CG.

Track GPS:

Acces: Groapa Seaca - Statiunea Parang

Distribuie pe:

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.


Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Ultimele postari:

Ultimele postări

Google Translate

Search

Postări populare

Random Post

    Recent post:

    Contact:

    Nume *

    E-mail *

    Mesaj *