Lumea Pierdută
Circuit din Glăvoi · Padiș
Poiana Ponor cu sorburile ei misterioase, avenele ascunse în iarbă înaltă și Peștera de la Căput la capătul unui circuit de o zi, pornind din Poiana Glăvoi,
unul dintre cele mai puțin aglomerate puncte de acces în Padiș.
Padiș este unul dintre cele mai bogate platouri carstice din România, dar puțini drumeți îl abordează altfel decât din zona cabanei. Circuitul pe care îl descriem în acest articol pornește din Poiana Glăvoi, o poiană liniștită aflată la marginea platoului, accesibilă din Arieșeni prin Sudrigiu. De aici, traseul te poartă prin Poiana Ponor, cu sistemul său unic de sorburi, urcă spre avenele Lumii Pierdute și coboară la Peștera de la Căput, al cărei pârău subteran alimentează, câteva kilometri mai jos, cel mai mare râu subteran din România, la Cetățile Ponorului.
Este un circuit de o zi, cu o lungime accesibilă și o diferență de nivel modestă, dar cu o diversitate de obiective carstice spectaculoase, greu de egalat pe oricare alt traseu din zonă.
Circuit: Glăvoi → Poiana Ponor → Izbucul Ponor → Lumea Pierdută → Peștera de la Căput → Glăvoi
Marcaje:
Punct Albastru (Glăvoi, Izbucul Ponor),
Cruce Galbenă (Poiana Ponor, Lumea Pierdută) — mare parte nemarcat (TR și albia râului spre Peștera de la Căput)
Despre traseu
Poiana Glăvoi este unul dintre acele locuri pe care turiștii grăbiți le parcurg cu mașina fără să se oprească, pe drumul spre Cabana Padiș. Dar dacă lași mașina aici și pornești pe jos, descoperi o altă față a platoului carstic, mai tăcută și mai sălbatică. Circuitul pe care l-am parcurs în 6 iunie 2020 este o combinație rară de obiective, toate înlănțuite firesc într-o singură zi de drumeție, fără să forțezi ritmul.
Primul segment te duce spre Poiana Ponor, una dintre cele mai spectaculoase polii carstice din Munții Apuseni. De acolo, o scurtă deviație spre Izbucul Ponor, o apariție aproape miraculoasă a apei la poalele unui abrupt stâncos, apoi urcuș lin spre platoul Lumii Pierdute, cu cele patru avene ale sale. Finalul circuitului coboară spre Peștera de la Căput, o peșteră activă a cărei apă dispare în munte și reapare câțiva kilometri mai departe, la Cetățile Ponorului.
Traseul nu este tehnic dificil, dar are câteva particularități care îl fac potrivit mai ales pentru drumeții cu experiență: marcajele sunt parțiale și inconsistente pe unele segmente, o porțiune se parcurge printr-o albie de râu, iar la avene nu există garduri de protecție. Cu atenție și un track GPS descărcat în avans, toate acestea se gestionează fără probleme.
Descrierea traseului pas cu pas
1. Poiana Glăvoi → Poiana Ponor (~45 min) · nemarcat
Din Poiana Glăvoi pornești pe poteca marcată cu un indicator spre Poiana Ponor. Primele sute de metri se parcurg pe un drum larg de pădure, iar peisajul este dominat de pădure de conifere amestecată cu fag. Traseul este nemarcat pe acest segment, dar poteca este suficient de conturată pentru a fi urmărită fără dificultate. Diferența de nivel este mică, urcarea este blândă și ritmul se instalează natural.
2. Poiana Ponor și Sorburile (~30 min) · nemarcat
Poiana Ponor este una dintre cele mai remarcabile poli carstice din Munții Apuseni, o depresiune închisă, împrejmuită de culmi înalte, parțial împădurite. Suprafața poienii, cu iarbă măruntă, se prelungește pe culmile înconjurătoare spre bazinele vecine. Faptul cel mai spectaculos al acestei poieni este sistemul de pierdere al apei, care se face în patul râului prin orificii strâmte, acoperite de nisip fin, numite sorburi.
Când nivelul apei este scăzut, funcționează doar două sorburi. Pe vreme ploioasă sau la topirea zăpezii, sorburile nu mai pot drena întreaga cantitate de apă acumulată și întreaga poiană se transformă într-un lac. Excesul se deversează printr-un prag stâncos dinspre nord-vest, dând naștere unui torent care curge spre Valea Cetăților. Râul care traversează poiana provine din Izbucul Ponor, aflat la baza unui abrupt stâncos din apropiere. Poiana Ponor îndeplinește dubla condiție de a avea atât alimentare cu apă, cât și drenaj subteran pe canale carstice, ceea ce o face una dintre puținele polii tipice din munții României.
3. Izbucul Ponor (~15 min dus-întors) · marcaj Punct Albastru
De la indicatorul din poiană, o cotitură la stânga pe marcajul Punct Albastru te duce în câteva minute la Izbucul Ponor. Izbucul este deosebit de spectaculos: un mic lac la intrare, alimentat printr-un sifon subteran, din care țâșnește apa cu o forță surprinzătoare. Apa lui provine din Șesul Padiș, prin pierderile pe sub pământ ale Văii Trânghieștilor, Gârjoabei și altor văi din platou. De la izvuc, pârâul parcurge un mic sector cu pat înclinat, după care se meandreazâ lin prin poiană timp de circa 240 de metri, până se pierde în sorburi. Deasupra sorburilor, un perete calcaros cu câteva grote întregește farmecul locului.
4. Poiana Ponor → Izvorul Rece → Lumea Pierdută (~1h) · marcaj Cruce Galbenă
Revenind în Poiana Ponor, la intrarea în pădure găsim indicatorul spre Lumea Pierdută și intrăm pe marcajul Cruce Galbenă. Poteca este bine conturată și urcă lin prin pădure de conifere. Ajunși pe Valea Ursului, coborâți aproximativ 50 de metri pe drumul forestier pentru a întâlni indicatorul. Traversând pârâul, dați de Izvorul Rece, o sursă de apă potabilă rece, ideală pentru alimentarea bidoanelor la mijlocul traseului. Urmează un urcuș moderat, cu pantă acceptabilă, spre platoul Lumii Pierdute.
5. Circuitul Avenelor din Lumea Pierdută (~1h, cca. 3 km) · marcaj Cruce Galbenă
După aproximativ 1 km (20 de minute) de la traversarea Văii Ursului, dai de indicatoarele spre avenele din Lumea Pierdută. De la bifurcație poți alege să iei la stânga sau la dreapta, deoarece traseul formează un circuit care se închide în același punct. Noi am ales stânga. Indiferent de opțiunea aleasă, vei vizita toate patru avene și vei reveni în același punct de plecare.
Avenul Acoperit
Primul aven întâlnit pe circuit este Avenul Acoperit. Deschiderea sa este parțial mascată de vegetație și bolovani, de unde vine și denumirea, și îți dezvăluie adâncimea abia când ești la marginea sa. Este un bun exercițiu de prudență înainte de celelalte avene.
Avenul Pionierilor
Avenul Pionierilor își datorează numele unei expediții speologice din perioada comunistă, când tineri pionieri au coborât pentru prima dată în adâncul său. Este mai îngust decât celelalte avene, dar cu pereți aproape verticali care impresionează prin verticalitate. Un loc care amestecă istoria cu senzația de vertij.
Avenul Negru ⚠️ Pericol de cădere
Avenul Negru este cel mai impunător și, totodată, cel mai periculos aven din Lumea Pierdută. Deschiderea sa largă se ghicește abia când ești la câțiva pași, pentru că vegetația înaltă îl ascunde complet din depărtare. Nu există garduri sau balustrade. Avertismentul de pericol de cădere marcat la fața locului trebuie luat în serios. Apropierea se face cu maximă atenție, pas cu pas, fără copii sau câini nesupravegheați.
Avenul Gemănata
Ultimul aven al circuitului este Avenul Gemănata, care închide bucla. Asemeni celorlalte, este ascuns în iarbă și vegetație până ești la marginea lui. Din acest punct te întorci pe aceeași potecă marcată cu Cruce Galbenă, înapoi spre Valea Ursului.
6. Întoarcere prin Valea Ursului → Peștera de la Căput (~45 min) · parțial nemarcat, TR, albia râului
Reveniți în Valea Ursului pe marcajul Cruce Galbenă și o luați la stânga pe drumul forestier, în direcția Cabanei Cetățile Ponorului. Această porțiune este în mare parte nemarcată. La o clădire dezafectată întâlniți marcajul Triunghi Roșu (Padiș, Cabana Cetățile Ponorului). Continuați câteva zeci de metri pe acest marcaj până la marginea pârâului, unde îl părăsiți și coborâți prin albia râului spre Peștera de la Căput.
7. Peștera de la Căput · obiectiv final al circuitului
Peștera de la Căput este colectorul apelor din bazinul Văii Izvorul Ursului. Intrarea are dimensiuni de aproximativ 10 pe 6 metri și este situată la o altitudine de 1.065 m. Apa care intră pe timp de secetă se pierde în patul pârâului, iar în ani secetoși se aruncă într-un puț de 10 metri. Cascada și puțul se pot admira de pe o platformă din dreapta intrării. Peștera are o singură galerie activă, cu o lungime de 1.873 de metri, cu sărituri, marmite și galerii de presiune. Apa care intră în Peștera de la Căput reapare câțiva kilometri mai departe, la Cetățile Ponorului, unde alimentează cel mai mare râu subteran din România. Peștera este periculoasă pe timp de viituri și se recomandă exclusiv speologilor cu experiență.
Ca turist, poți admira intrarea, platforma de vizitare și primii metri ai galeriei, fără echipament de speologie. Este un final impresionant al circuitului, care îți dă perspectiva întregului sistem carstic din zonă.
8. Retur spre Glăvoi (~25 min) · marcaj TR
După vizitarea peșterii, reveniți pe drumul forestier spre Cabana Cetățile Ponorului. La indicator aveți posibilitatea să vizitați și cabana, aflată la circa 200 de metri. De la indicator, marcajul Triunghi Roșu vă conduce înapoi spre Glăvoi în aproximativ 25 de minute. Închideți astfel un circuit cu o diversitate de obiective carstice greu de egalat în Apuseni: o polie cu sorburi, un izbuc, patru avene și o peșteră activă, totul în mai puțin de 14 kilometri.
Sfaturi practice și avertismente
- ⚠️ Avene fără garduri: La Avenul Negru și celelalte avene nu există bariere de protecție. Vegetația înaltă maschează marginile. Apropiați-vă cu maximă atenție și supravegheați copiii și câinii în permanență.
- 🧭 Marcaje lipsă: Traseul este nemarcat pe segmente importante, mai ales între Glăvoi și Poiana Ponor, și pe porțiunea spre Peștera de la Căput. Descărcați trackul GPS înainte de plecare.
- 💧 Apă: Izvorul Rece din Valea Ursului este singura sursă sigură de apă pe traseu. Porniți cu cel puțin 1,5 litri de persoană.
- 🥾 Echipament: Bocanci cu talpă bună sunt recomandați, mai ales pentru segmentul prin albia pârâului spre Peștera de la Căput.
- 🌦️ Vreme: Pe ceață platoul devine periculos, avenele sunt invizibile. Albia pârâului spre Peștera de la Căput este impracticabilă pe ploaie puternică sau după viituri.
- ⛺ Variante de cazare: Cabana Cetățile Ponorului se află la câteva sute de metri de finele circuitului și poate fi punct de bază pentru o noapte în zonă.
- 📶 Semnal: Slab sau absent pe cea mai mare parte a traseului. Anunțați pe cineva înainte de plecare.
- 👥 Grup: Recomandat minimum 2 persoane, mai ales pe segmentele nemarcate și la avene.
- 🔍 Peștera de la Căput: Vizitabil doar la intrare, ca turist. Galeria activă este accesibilă exclusiv speologilor cu echipament complet.
Date tehnice
| Distanță totală | 13,17 km |
| Durată | 5 ore 34 minute |
| Diferență de nivel | 334 m |
| Dificultate | Ușor, Mediu |
| Tip traseu | Circuit |
| Marcaje | Punct Albastru, Cruce Galbenă, Triunghi Roșu, porțiuni nemarcate |
| Punct de start și final | Poiana Glăvoi (~950 m) |
| Obiective principale | Poiana Ponor, Sorburi, Izbucul Ponor, Avenul Acoperit, Avenul Pionierilor, Avenul Negru, Avenul Gemănata, Peștera de la Căput |
| Surse de apă | Poiana Ponor, Izvorul Rece (Valea Ursului) |
| Risc special | Avene fără garduri, porțiuni nemarcate, albie de râu |
| Data parcurgerii | 6 iunie 2020 |
Concluzie
Circuitul din Glăvoi este poate cel mai complex traseu de o zi din zona Padiș, dacă luăm în calcul numărul și diversitatea obiectivelor carstice. Ai parte de o polie cu sorburi, un izbuc, patru avene și o peșteră activă, totul la o distanță accesibilă și cu o diferență de nivel care nu obosește inutil. Punctul de start mai puțin obișnuit, din Poiana Glăvoi, îi conferă și un plus de liniște față de traseele clasice din Padiș, frecventate intens în weekend.
Necesită atenție sporită la navigare și la avene, dar pentru un drumeț cu experiență și un track GPS descărcat în prealabil, nu ridică dificultăți majore. Un traseu care merită repetat în fiecare anotimp, pentru că fiecare aducere aminte dezvăluie o față nouă a aceluiași platou carstic fascinant. #jurnaldedrumetii #Padis #LumeaPierduta #MuntiiApuseni
Cum ajungi la Glăvoi
Poiana Glăvoi se află la capătul unui drum comunal care pornește din Sudrigiu, localitate situată pe DN76, între Oradea și Beiuș. Din Sudrigiu urmezi indicatoarele spre Padiș, pe un drum asfaltat parțial care urcă prin pădure și poieni. Glăvoi nu este un sat, ci o poiană cu câteva structuri turistice, marcată ca punct de acces în platoul Padiș dinspre est, mai puțin frecventată decât intrarea principală dinspre Pietroasa. Parcarea este informală, în marginea poienii, lângă indicator.
Ruta de acces: Sudrigiu → Glăvoi (punct de start al circuitului)
Track GPS: Glăvoi → Poiana Ponor → Izbucul Ponor → Lumea Pierdută → Peștera de la Căput → Glăvoi
Explorând Adâncurile din Lumea Pierdută
Drumeția noastră prin carstul Munților Bihor a dezvăluit peisaje de o sălbăticie rară. La Izbucul Ponor, apa reapare cu forță de sub masivul calcaros, fiind încadrată în luna iunie de o vegetație luxuriantă. Tot aici, sorburile din Poiana Ponor oferă un spectacol vizual prin reflexiile perfecte ale cerului și pădurii, chiar înainte ca pârâul să se piardă din nou în labirintul subteran.
Avenele: Ferestre spre centrul pământului
În platoul Lumea Pierdută, am vizitat patru dintre cele mai spectaculoase avene ale zonei. Avenul Acoperit și Avenul Pionierilor impresionează prin deschiderile lor naturale ce par să "înghită" pădurea din jur.
Avenul Negru își merită numele prin întunericul dens ce se vede dincolo de gura sa verticală, în timp ce Avenul Gemănata rămâne un punct culminant al traseului datorită structurii sale geologice unice, unde două intrări se unesc într-un singur puț adânc. Toate aceste puncte sunt înconjurate de o floră montană diversă, care în luna iunie atinge apogeul cromatic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.