Peștera Scărișoara
Ghețarul de la Scărișoara
Cel mai mare ghețar subteran din România și al doilea din Europa — o minune ascunsă în inima Munților Bihorului, unde timpul pare înghețat de 3.500 de ani.
Peștera Scărișoara, cunoscută și sub denumirea de Ghețarul de la Scărișoara, este cel mai spectaculos obiectiv subteran din Munții Bihorului și, totodată, una dintre cele mai impresionante peșteri glaciare din lume. Adăpostind un ghețar subteran cu o vechime estimată la peste 3.500 de ani și un volum de aproximativ 75.000 m³ de gheață, peștera a fost declarată monument al naturii și face parte din Parcul Natural Apuseni.
Situată în apropierea satului Gârda de Sus, comuna Gârda de Sus din județul Alba, peștera se află la o altitudine de aproximativ 1.165 m și poate fi vizitată pe tot parcursul anului. Accesul se face pe un traseu marcat care pornește din centrul localității Gârda de Sus, urcând prin păduri de fag și pajiști către intrarea în peșteră — o adevărată fereastră deschisă spre lumea de sub pământ.
Traseu: Gârda de Sus → Peștera Scărișoara
Marcaj: Cruce Roșie
Despre Peștera Scărișoara
Peștera Scărișoara este o cavernă de tip dolinatic, formată printr-un proces de prăbușire a tavanului unui vechi sistem carstic. Intrarea în peșteră se face printr-un puț vertical de aproximativ 48 de metri adâncime și 60 de metri diametru — un adevărat amfiteatru natural, la baza căruia se află platoul de gheață. Ghețarul propriu-zis ocupă circa 75.000 m³ și are o grosime maximă de 26 de metri, acumulat în decursul a mii de ani prin infiltrarea și înghețarea apelor meteorice.
Peștera a fost explorată pentru prima dată în scopuri științifice în 1863 de către geologul austriac Emil Racovițe, iar mai târziu a devenit un punct de referință al speologiei române. Temperatura din interiorul ghețarului se menține constant între -1°C și +1°C, oferind vizitatorilor o experiență unică indiferent de anotimp. Ghețarul găzduiește și formațiuni spectaculoase: coloane de gheață, perdele transparente, cristale și stalactite de gheață care strălucesc în lumina lanternelor.
Dincolo de ghețar, peștera cuprinde mai multe săli: Sala Mare (sau „Biserica"), rezervată exclusiv cercetătorilor, Sala Mică — accesibilă publicului, și o serie de galerii mai puțin explorate. Peștera a fost electrificată și amenajată pentru vizite turistice, cu un traseu amenajat de aproximativ 250 de metri în interiorul ghețarului. Vizita durează în medie 30–45 de minute, iar intrarea este cu ghid.
Harta traseului
Track GPS: Descarcă fișierul GPX
Cum ajungi la punctul de start
Itinerariu auto: Cluj-Napoca / Alba Iulia → Gârda de Sus
Din Cluj-Napoca: se urmează DN1 spre Turda, apoi se face stânga pe DN75 prin Câmpeni și Albac până la Gârda de Sus (aproximativ 120 km, circa 2 ore).
Din Alba Iulia: DN74 până la Câmpeni, apoi DN75 spre Gârda de Sus (aproximativ 80 km, circa 1h30).
Satul Gârda de Sus este bine semnalizat, iar în centrul localității există spații de parcare. De la parcare până la intrarea în traseu sunt aproximativ 650 de metri pe drum asfaltat.
📍 Coordonate parcare / intrare traseu: 46°27'39.4"N 22°49'36.7"E
Descrierea traseului pas cu pas
1. Gârda de Sus → Mununa (0 – 1,5 ore)
Traseul pornește din centrul satului Gârda de Sus, de unde urmezi marcajul Cruce Roșie spre vest. Primii kilometri trec printr-o zonă de pădure de fag tânăr și pajiști, cu o pantă progresivă dar confortabilă. Terenul este bine bătătorit, iar poteca este ușor de urmărit. Treptat urci spre platoul Mununa, de unde se deschid primele priveliști spre văile din jur. Atenție la intersecțiile de poteci — marcajul trebuie urmărit cu atenție.
2. Mununa → Intrarea în peșteră (1,5 – 3 ore)
De la Mununa, traseul continuă prin poienițe și pădure spre nord-vest. Aproximativ la jumătatea distanței vei trece prin câteva zone deschise cu vederi frumoase asupra masivului. Pe măsură ce te apropii de peșteră, se poate observa că vegetația devine mai densă, iar temperaturile scad simțitor — semn că intrarea în ghețar este aproape. Ultima porțiune coboară ușor spre intrarea în peșteră, unde poți zări puțul de intrare și simți aerul rece ieșind din adâncuri.
3. Vizita Ghețarului de la Scărișoara (3 – 4 ore)
Intrarea în peșteră se face pe o scară metalică ce coboară aproximativ 48 de metri în interiorul puțului de prăbușire. La baza scării te întâmpină masa impunătoare de gheață, cu stalactite și coloane translucide. Traseul amenajat parcurge Sala Mică, oferind acces la formațiunile principale. Temperatura interioară este în jur de 0°C, deci un strat suplimentar de îmbrăcăminte este obligatoriu chiar și vara. Vizita se face obligatoriu cu ghid, iar biletele se achiziționează la intrare. Nu este permisă fotografierea cu blitz în anumite zone sensibile ale ghețarului.
Sfaturi practice & Avertismente
- 🧥 Echipament pentru peșteră: Ia obligatoriu un strat termic suplimentar — temperatura în interiorul ghețarului este în jurul lui 0°C indiferent de sezon. Vara, contrastul cu exteriorul poate fi șocant.
- 💧 Apă: Există surse de apă pe traseu. Ia totuși minimum 1,5 litri cu tine, mai ales în sezonul cald.
- 🎟️ Bilete și program: Vizita în peșteră se face cu ghid, în grupuri. Programul și prețul biletelor pot varia — verificați în prealabil la Administrația Parcului Natural Apuseni sau la fața locului.
- ⚠️ Sezon: Traseul este accesibil tot anul, însă iarna poate fi acoperit de zăpadă. Peștera se vizitează în orice anotimp — de fapt, iarna formațiunile de gheață sunt la apogeu.
- 🥾 Echipament traseu: Bocanci cu talpă bună, husă de ploaie, lanternă (utilă la intrarea în peșteră), bețe de trekking opționale.
- 🐕 Cu câine: Nu este permis accesul cu animale în interiorul peșterii.
- 📶 Semnal telefon: Parțial pe traseu, absent în interiorul peșterii.
- 🅿️ Parcare: Există parcare în centrul satului Gârda de Sus. De acolo, 650 m pe drum asfaltat până la intrarea în traseu.
Date tehnice
| Lungime totală | 12 km (dus-întors) |
| Durată | ~6 ore (inclusiv vizita peșterii) |
| Altitudine minimă | ~840 m (Gârda de Sus) |
| Altitudine maximă | ~1.165 m (intrare peșteră) |
| Diferență nivel pozitivă | +520 m |
| Diferență nivel negativă | -520 m |
| Dificultate | Ușor / Mediu |
| Tip traseu | Dus-întors |
| Marcaj | Cruce Roșie |
| Obiectiv principal | Ghețarul de la Scărișoara — cel mai mare ghețar subteran din România |
| Stare marcaje | Bună |
| Participanți (2007) | Marius, Ioana, Norbi, Erika și Toni |
Galerie foto
Variante alternative
Zona Gârda de Sus oferă mai multe combinații de trasee pentru cei care doresc să exploreze mai mult din Munții Bihorului. O variantă populară este extinderea spre Groapa Ruginoasă — un fenomen geologic spectaculos aflat la câțiva kilometri distanță, combinabil cu vizita la Scărișoara într-o zi lungă sau pe parcursul a două zile. De asemenea, în apropiere se află Cheile Ordâncușei, o altă bijuterie a Parcului Natural Apuseni, accesibilă dintr-un punct de plecare apropiat. Pentru drumeții mai experimentați, creasta Munților Bihorului oferă trasee de mai multe zile cu cabane și refugii în zonă.
Concluzie
Peștera Scărișoara este unul dintre acele locuri care îți taie respirația — la propriu, prin frigul din interior, și la figurat, prin spectacolul pe care îl oferă. Ghețarul milenar, formațiunile transparente de gheață și atmosfera de altă lume din adâncul puțului fac din această vizită o experiență de neuitat. Traseul de acces este accesibil familiilor și drumeților cu experiență medie, iar combinația dintre plimbarea prin pădurile Apusenilor și vizita în ghețar îl transformă într-o zi perfectă în natură. Îl recomand cu căldură (și un strat în plus de haine!) oricui vrea să vadă România la un nivel mai adânc — în toate sensurile cuvântului.
— Toni Grecu, Jurnal de Drumeții
#haisitumeritaefortul #jurnaldedrumetii #pescăriișoara #apuseni #muntiibihorului #ghețar
