Peștera Cetățile Rădesei
260 m de piatră umedă, lanțuri și lumină prin tavan
O peșteră activă, traversabilă pe toată lungimea ei, cu hornuri care sparg tavanul spre cer și un pârâu care te însoțește la fiecare pas — una din cele mai spectaculoase aventuri din Apuseni.
Peștera Cetățile Rădesei a fost a treia zi dintr-un weekend de trei zile petrecut în zona Padiș, poate cea mai intensă din punct de vedere speologic. Dacă ai timp, combină toate cele trei trasee pentru o experiență completă a platoului carstic:
- Ziua 1 — 6 iunie 2020: Glăvoi – Poiana Ponor – Lumea Pierdută – Peștera de la Căput (circuit)
- Ziua 2 — 7 iunie 2020: Circuitul Galbenei – Pietrele Galbenei – Peștera Ghețarul Focul Viu – Poiana Florilor – Cheile Galbenei – Izbucul Galbenei – Avenul Bortig – Circuitul Balcoanelor Cetățile Ponorului
- Ziua 3 — 8 iunie 2020: Peștera Cetățile Rădesei ← ești aici
Peștera Cetățile Rădesei este una din rarele peșteri active din România care poate fi traversată pe toată lungimea ei — intri pe un capăt și ieși pe celălalt, cu pârâul Rădeasa la picioare pe tot parcursul. Este situată în partea nordică a platoului carstic Padiș, în Munții Bihorului, pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, amonte de zona de formare a Cheilor Someșului Cald. Pârâul Rădeasa, care a sculptat această cavitate în calcarul jurasic, este în continuare activ — peștera se sapă în continuare, încet dar sigur, an după an.
Peștera a fost descrisă pentru prima dată de exploratorul Czaran Gyula, iar mai târziu vizitată și documentată de Emil Racoviță și R. Jeannel în 1921 — care au remarcat importanța complexului carstic de la izvoarele Someșului Cald. Ceea ce face această peșteră cu adevărat unică în România sunt hornurile din tavan — cinci avene-ferestre prin care tavanul s-a prăbușit și care lasă lumina naturală să pătrundă în interior. Specialiștii consideră că prăbușirea tavanului va continua, transformând în viitor peștera în chei deschise, similar Cheilor Someșului Cald.
📌 Platoul Padiș și Munții Bihor — cadrul geografic
Peștera Cetățile Rădesei se află în Munții Bihorului, în partea nordică a platoului carstic Padiș, pe teritoriul administrativ al comunei Pietroasa, județul Bihor. Platoul Padiș este considerat „inima" Parcului Natural Apuseni — o zonă carstică de excepție, cu fenomene subterane și de suprafață care nu se regăsesc nicăieri altundeva în România în aceeași densitate. Altitudinea medie a zonei este de aproximativ 1.200 m.
Peștera aparține ciclului II de formare a peșterilor din Apuseni, alături de Cetățile Ponorului, rețeaua subterană a Barsei și peșterile din Cheile Someșului Cald. La ieșirea din peșteră, pârâul Rădeasa își unește forțele cu Pârâul Feredeu, dând naștere Someșului Cald — unul din afluenții importanți ai bazinului Crișului Negru.
Traseu: Cabana Vărășoaia → Peștera Cetățile Rădesei → Retur pe deasupra peșterii (circuit)
Marcaj:
Punct Roșu (PR)
📋 Starea traseului — actualizare iunie 2020
În urmă cu 2 ani, la vizita anterioară, traseul de întoarcere era complet distrus de o furtună care doborâse aproape în totalitate pădurea de pe versant. Acum, la revenirea din 2020, traseul Cetățile Rădesei este curățat și practicabil. Vezi aici pozele din Cetățile Rădesei de acum 2 ani →
⚠️ Traseul Cheile Someșului Cald rămâne închis în această perioadă, din cauza copacilor căzuți care nu au fost încă curățați.
Descrierea traseului — pas cu pas
Circuitul Cetățile Rădesei este unul dintre puținele trasee din Apuseni care combină o drumeție prin pădure cu traversarea completă a unei peșteri active. Intrarea prin peșteră și revenirea pe deasupra ei pe marcajul PR formează un circuit scurt ca distanță, dar bogat în intensitate. Pășești prin apă, te ții de lanțuri, treci sub hornuri de lumină și ieși la suprafață cu altă perspectivă asupra muntelui sub care ai trecut.
1. Cabana Vărășoaia → Bifurcație Marcaj PR · ~1 km
Traseul pornește din Poiana Vărășoaia, de la Cabana Vărășoaia. De la Poiana Glăvoi, distanța până la cabană este de 7,5 km, parcurgibili cu orice tip de mașină în aproximativ 20 de minute sau pe jos în circa 2 ore. De la cabană, se urmează marcajul Punct Roșu (PR) pe poteca ce intră în pădure. După aproximativ 1 km, ajungi la o bifurcație importantă: în dreapta — spre Cetățile Rădesei pe marcaj PR; în stânga — spre Stâna de Vale pe marcaj Bandă Roșie. Cotim la dreapta.
2. Bifurcație → Intrarea în peșteră COVID · Circuit închis
Imediat după bifurcație, poteca coboară spre vale. Ne conformăm stării de alertă și păstrăm distanța regulamentară impusă de restricțiile COVID. La un moment dat, poteca se bifurcă din nou: aceasta este intrarea în circuitul Cetățile Rădesei. Poteca spre peșteră continuă în dreapta — pe poteca din stânga vom reveni la întoarcere, trecând pe deasupra peșterii.
3. Flora de pe traseu Detalii botanice
Înainte de a coborî spre portal, versantul oferă câteva surprize botanice. Pe pajiștile din apropierea potecii înfloresc margarete — Leucanthemum vulgare, floarea albă cu disc galben, sau complet galbene, comună în fânețele montane ale Apusenilor. Este una din florile cel mai ușor de identificat și, dacă vii în iunie, o vei întâlni la tot pasul.
4. Coborârea pe lanțuri spre portal ⚠️ Piatră umedă — risc de alunecare
De la bifurcație, poteca coboară abrupt spre albia pârâului Rădeasa. Coborârea se face cu ajutorul lanțurilor fixate în stâncă — nu ca element decorativ, ci ca instrument esențial. Piatra de calcar este permanent umedă și extrem de alunecoasă, chiar și pe vreme bună. Fără lanțuri, coborârea ar fi periculoasă. Cu ele, trebuie totuși atenție la fiecare pas.
5. Traversarea Peșterii Cetățile Rădesei 260 m · Fără electricitate · Frontală obligatorie
Traversarea peșterii este cel mai intens segment al întregului circuit. Galeria are o formă de tunel lung de 260 m, cu săli de mari dimensiuni pe alocuri — lățimea variază, dar în unele puncte spațiul se deschide spectaculos. Pârâul Rădeasa curge prin interior, iar nivelul apei poate ajunge și la genunchi în funcție de precipitații. Copacii căzuți sau cărați de apă îngreunează și mai mult traversarea în unele sectoare.
Peștera nu este electrificată — frontala este absolut necesară. Fără o sursă de lumină, trecerea prin sectoarele total întunecate este imposibilă. Zgomotul apei, amplificat de pereții de calcar, completează senzația de imensitate a spațiului subteran.
💡 Hornurile de lumină — ce fac peștera unică
Peștera Cetățile Rădesei are în tavanul ei cinci avene-ferestre — locuri unde bolta s-a prăbușit, lăsând să cadă coloane de lumină naturală în întunericul galeriei. Este un spectacol greu de descris: pătrunzi prin întuneric complet și dintr-odată o rază de soare taie aerul deasupra ta. Specialiștii avertizează că prăbușirea tavanului va continua — în viitor, peștera se va transforma treptat în chei deschise, similar Cheilor Someșului Cald de la ieșire.
6. Retur pe deasupra peșterii Marcaj PR · Flora de retur
La ieșirea din peșteră, în acest punct ne întoarcem pe marcajul Punct Roșu, pe traseul de ocolire pe deasupra peșterii. Este sectorul cel mai liniștit al circuitului — o potecă pe versant, prin pădure, care îți dă răgaz să procesezi ce tocmai ai trăit în subteran. Pe drum, un alt cadou botanic: bulbucii de munte (Trollius europaeus) înfloresc pe marginea potecii — flori galbene rotunde, specifice pajiștilor umede din etajul montan superior.
7. Revenire în Poiana Vărășoaia Final circuit
Circuitul se închide în Poiana Vărășoaia, locul de unde am pornit. 3 km și 2 ore și un sfert — distanța e mică, dar peștera are densitate de emoție mai mare decât multe trasee de 20 km. Înainte de a pleca, oprește-te un moment în poiană. Dacă ai adus ceva de mâncare, acesta e locul.
Sfaturi practice & Avertismente
- 🔦 Frontală — obligatorie: Peștera nu este electrificată. Fără sursă de lumină proprie, traversarea este imposibilă. Luați frontale, nu lanterne — aveți nevoie de mâini libere pentru lanțuri.
- 🌧️ Nu intrați pe ploaie sau după ploi abundente: Pârâul Rădeasa poate face viituri rapid. Dacă vremea este instabilă sau a plouat în zona Padiș în ultimele ore, renunțați la traversare. Riscul este real.
- 🥾 Bocanci cu talpă bună: Calcarul umed este extrem de alunecos. Papuci sport sau bocanci cu talpă uzată sunt periculoși pe acest traseu. Cizme de cauciuc sunt o alternativă bună pentru cei care vor să intre în apă fără griji.
- 💪 Condiție fizică minimă: Traseul scurt nu înseamnă ușor. Coborârile și urcările pe lanțuri necesită forță în brațe și picoare. Nu este recomandat copiilor mici sau persoanelor cu probleme de mobilitate.
- 👥 Nu intrați singuri: Peștera nu are ghid și nu este supravegheată. Intrați minimum în grup de 2 persoane, cu cel puțin o frontală de rezervă.
- 🎒 Haine de schimb în rucsac: Vei ieși cel puțin cu bocancii uzi, posibil cu pantaloni uzi. Un schimb în mașină este binevenit.
- 📶 Semnal telefon: Absent pe traseu și în peșteră. Anunțați un contact că mergeți pe traseu înainte de plecare.
- 🅿️ Parcare: Poiana Vărășoaia — drumul de la șoseaua Padiș spre cabană (7,5 km de la Poiana Glăvoi) este parcurgibil cu orice mașină în circa 20 de minute.
Date tehnice
| Lungime traseu | 3 km (circuit) |
| Durată | 2 ore 17 minute |
| Denivelări | 152 m |
| Dificultate | Ușor/Mediu — atenție sporită în peșteră |
| Tip traseu | Circuit (intrare prin peșteră, retur pe deasupra) |
| Marcaj | Punct Roșu (PR) |
| Starea marcajelor | Bună |
| Punct de start / final | Cabana Vărășoaia — Poiana Vărășoaia |
| Lungime peșteră | 260 m (galerie activă, traversabilă integral) |
| Portal intrare | >15 m înălțime, 7 m lățime |
| Hornuri-fereastră în tavan | 5 avene de lumină naturală |
| Iluminare peșteră | Niciuna — frontală obligatorie |
| Pârâul din peșteră | Rădeasa (la intrare) → Someșul Cald (la ieșire, cu Pârâul Feredeu) |
| Arie protejată | Parcul Natural Apuseni |
| Coordonate peșteră | 46.63214, 22.70966 |
| Track GPS | Wikiloc #50670979 |
Acces
Distanța dintre Poiana Glăvoi și Cabana Vărășoaia este de 7,5 km, parcurgibilă cu orice tip de mașină în aproximativ 20 de minute, sau pe jos în circa 2 ore. De la cabană, se urmează marcajul PR pe jos până la intrarea în traseu — aproximativ 15–30 de minute.
Track GPS — Circuit Cetățile Rădesei
Concluzie
Cetățile Rădesei este tipul de loc pe care nu îl uiți după prima vizită. Nu pentru că e cel mai lung, sau cel mai greu, sau cel mai spectaculos traseu din Apuseni — ci pentru că te pune față în față cu muntele dinăuntru. Intri prin calcar, mergi cu un pârâu la picioare, privești lumina care cade prin tavan ca printr-o rană în munte și ieși pe cealaltă parte cu sentimentul că ai văzut ceva ce nu a fost construit pentru tine, ci găsit.
A treia zi din weekend-ul de Padiș — și poate cea mai bine amintită. Padiș-ul este generos: orice traseu ai alege, ceva rămâne.
#pevisenusepunepraful #haisitumeritaefortul #jurnaldedrumetii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.