Pe vise nu se pune praful

Jurnal de Drumeții · România

Jurnal de Drumeții · Munții României,
pas cu pas

Trasee detaliate, ghiduri complete și aventuri autentice
din Carpații României și din munții Europei

Explorează traseele
Scroll
300+ Trasee publicate
100+ Masive parcurse
526 Vârfuri atinse
33+ Ani de Experiență
Selectate aleatoriu

Trasee recomandate

Se afișează postările cu eticheta Zona Râușor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Zona Râușor. Afișați toate postările

Cetatea Colț: Cetatea Cnezială a Cândeștilor

Cetatea Cnezială a Cândeștilor (Cetatea Colț), Suseni, Râu de Mori, Munții Retezat
Munții Retezat, Carpații Meridionali

Cetatea Colț - Cetatea Cnezială a Cândeștilor
Suseni, Râu de Mori

Fortăreața medievală a cnezilor Cândeștilor, inspirație pentru „Castelul din Carpați" al lui Jules Verne, dominând Valea Răușorului din inima Retezatului.

Cetatea Cnezială a Cândeștilor, cunoscută în toată zona sub numele de Cetatea Colț, este principala mândrie a Văii Răușorului și una dintre cele mai fascinante ruine medievale din Carpații Meridionali. Situată în satul Suseni, comuna Râu de Mori, județul Hunedoara, fortăreața domină de deasupra Mănăstirii Colț-Suseni și se distinge, în zilele senine, de la mare distanță, din mijlocul Depresiunii Hațegului.

Am ajuns la Cetatea Colț în a doua zi a unui weekend de drumeție în zona Retezat. Ziua anterioară o petrecusem parcurgând un circuit lung în Munții Tarcu, în care atinsesem nu mai puțin de nouă vârfuri montane, cu o distanță totală de peste 34 de kilometri. Pentru a doua zi am ales ceva mai lejer: să pornim pe urmele lui Jules Verne și să parcurgem traseul complet spre cetate, dinspre ambele capete, pentru a oferi un ghid cât mai complet celor care vor să vină aici fie din direcția Suseni, fie din direcția Nucșoarei.

Cetatea Colț, Suseni, Râu de Mori

Cetatea Colț, istorie și legendă

Cetatea Colț este singurul monument medieval cu un vechi nume românesc din tot districtul Hațegului și din provincia Transilvaniei, în general, provenind de la forma pintenului de stâncă pe care este ridicată. Familia constructoare a fost cea a cnezilor, mai târziu a nobililor români din Râu de Mori, a căror ramură principală s-a tras dintr-un anume Cânde. Însuși numele Cândea vine de la o poreclă a timpului, „Nicolaus dictus Kende", cu sensul de „Nicolae zis căpetenie". Începând de la sfârșitul secolului al XV-lea, familia a adoptat numele de Kendeffy, pentru a se distinge de o ramură cadetă și pentru a fi în ton cu mentalitățile nobiliare ale epocii.

Cetatea a pornit de la un donjon, din care astăzi se conservă trei niveluri. Ea exista deja la sfârșitul secolului al XIV-lea, urmând probabil cetății regale de la Hațeg (Subcetate). Pintenul stâncos pe care este așezată este separat de masivul muntelui printr-un șanț sec, peste care trecea un pod mobil. Forma finală descoperită este aproximativ triunghiulară: cetatea era apărată spre nord, est și sud prin curtine, iar spre vest de o prăpastie. Inițial bazată pe rezistența curtinelor și a donjonului pătrat, apărarea ei a fost întărită ulterior, în secolul al XVII-lea, cu două turnuri poligonale prevăzute cu metereze.

Legenda cetății este vie în amintirea colectivă a locuitorilor prin povestirile despre zidirea ei miraculoasă, despre vitejii săi apărători și mai ales despre frumoasa Ileana Cândea, care se spune că torcea fire de aur. Documentele vremii amintesc că unul dintre Cândești a fost chiar călugăr, probabil Nicolae sau Nicodim, iar contribuția familiei la ridicarea și recondiționarea bisericilor din Râu de Mori și Suseni-Colț este bine cunoscută istoricilor regiunii.

Cronologie pe scurt

Înainte de 1377: Atestarea documentară a bisericii din Râu de Mori datează din 1377, an în care familia Cândea o lasă în grija țăranilor ortodocși din sat. Cetatea Colț a fost construită anterior acestui an, când familia cnezului s-a mutat în ea din motive politice și de apărare. Tot atunci fusese ridicată și biserica de la Suseni, cea care astăzi este Biserica Mănăstirii Colț.

1430: Drept recompensă pentru vitejia Cândeștilor în luptele împotriva năvălirilor externe, familia primește în administrare „Porțile de Fier ale Transilvaniei" (actuala Vamă Zeicani), importantă poartă de intrare în Transilvania dinspre Banat și sursă considerabilă de venituri.

18 decembrie 1462: Un act documentar atestă că Ioan Cânde și fratele său Ladislau, oameni de încredere ai lui Iancu de Hunedoara, obțin dreptul de stăpânire asupra turnului de la Subcetate.

Sfârșitul secolului al XV-lea: Stăpânii de la Colț adoptă numele de Kendeffy. Cetatea devenise o fortăreață adevărată, cu ziduri de curtină capabile să facă față artileriei.

Mijlocul secolului al XVII-lea: Cetatea a fost implicată în lupta împotriva invaziei turco-tătare. Liniștea ei a fost răscumpărată de la turcii veniți dinspre Banat, ocazie cu care au fost ridicate cele două turnuri poligonale de colț.

Cetatea Colț și Jules Verne

Renumele familiei Kendeffy și silueta spectaculoasă a cetății au contribuit la geneza unor povești romantice ajunse în marea literatură. Cea mai bine cunoscută rămâne „Castelul din Carpați" al lui Jules Verne, publicat în 1892 la editura Hetzel din Paris.

Conform tradiției locale, prezentată pe panourile informative de la cetate, există o perioadă cuprinsă între 1882 și 1886 în care niciunul dintre biografii romancierului, inclusiv rude ale acestuia, nu a reușit să stabilească cu certitudine traseul călătoriilor sale în căutare de inspirație. Jules Verne era și un împătimit navigator, posesor al mai multor iahturi cu care a colindat Marea Nordului și Mediterana. Legenda locală susține că în acea perioadă el ar fi vizitat Transilvania și că povestea de dragoste din roman ar fi inspirată de o experiență personală cu Luiza Teutch, o tânără din Homorod, județul Brașov, care ar fi fugit în ziua nunții sale și l-ar fi însoțit pe scriitor într-o călătorie mai lungă prin regiune.

Indiciile care susțin legătura romanului cu Cetatea Colț sunt, în parte, geografice și criptate, după stilul caracteristic al lui Verne: personajul „jupânul Koltz" (ca Colț), satul „Werst" (localitate din Retezat), „Patak" (traducerea maghiară a cuvântului Răușor, râul care curge la poalele cetății). La acestea se adaugă ilustrația din ediția Hetzel a romanului, în care turnul cetății seamănă izbitor cu donjonul Cetății Colț. Cu toate acestea, nicio sursă de arhivă nu confirmă cu certitudine vizita lui Jules Verne în zonă, iar această conexiune rămâne la granița dintre tradiție locală și ipoteză istorică.

Oricare ar fi adevărul, Cetatea Colț este astăzi un simbol al zonei Retezat-Hațeg, și merită vizitată atât pentru valoarea ei istorică certă, cât și pentru farmecul legendelor pe care le poartă.

🗺️ Fișă Tehnică

Traseu: Suseni (DJ686) → Cetatea Colț → Nucșoara (DJ667A)

Marcaj: fără marcaj spre cetate; potecă bine bătătorită prin pădure

📏
Distanță V1
5,65 km
📏
Distanță V2
5,03 km
⏱️
Durată V1
2h 18 min
⏱️
Durată V2
1h 18 min
Dificultate
Ușor-Moderat
Marcaj Suseni
Punct Roșu

Marcaj Nucșoara
Triunghi Albastru

📅
Sezon
tot anul
📅 Data drumeției 15 octombrie 2023
🧗 Dificultate Ușor ★★☆☆☆
🔄 Tip traseu Traversare (Suseni → Nucșoara) sau dus-întors
📈 D+ Varianta 1 (Suseni → Nucșoara) 327 m urcare / 173 m coborâre
📈 D+ Varianta 2 (Nucșoara → Suseni) 154 m urcare / 310 m coborâre
💧 Surse de apă Valea Nucșoarei la capătul traseului
🐻 Faună urme de urs semnalate pe traseu (bornele Via Transilvanica)
🌲 Sezon recomandat tot anul (cu atenție iarna pe poteca umeda)

Descrierea traseului pas cu pas

Am parcurs ambele variante de acces spre cetate, mergând dus dinspre Suseni și întorcându-ne dinspre Nucșoara. Descrierea de mai jos urmărește această ordine, pentru a oferi un tablou complet al traseului din ambele direcții.

1. Start: Schitul Colț, Suseni  (ora 10:30)

Punctul de plecare este la Schitul Colț, accesibil pe DJ686 dinspre Râu de Mori, urmând semnele spre Suseni și Răușor. Parcarea este generoasă, suficientă inclusiv pentru rulote sau autorulote. Chiar înainte de podul rutier peste care se vede mănăstirea, se desprind spre stânga potecile de pădure care urcă spre cetate. Accesul spre cetate pornește fără marcaje oficiale, dar poteca este bine conturată și ușor de urmărit.

Parcare Schitul Colț, Suseni, Râu de Mori

2. Poteca prin pădure, bifurcația dinspre Nucșoara  (ora 10:47)

Poteca largă urcă lin prin pădure. După circa 700 de metri ajungem la o bifurcație importantă, unde se întâlnesc marcajele Punct Roșu (PR), care vin dinspre Suseni (cel de pe care am urcat noi), cu cel de Triunghi Albastru (TA), ce urcă dinspre Nucșoara. Continuăm spre dreapta, în direcția cetății. Lumina de octombrie filtrată prin fagi galbeni și portocalii dă o calitate deosebită acestui segment de drum.

Poteca spre Cetatea Colț, bifurcație
Bifurcația traseelor, ora 10:47
Loc de popas înainte de Cetatea Colț
Loc de popas amenajat, chiar înainte de cetate, ora 10:55

3. Cetatea Colț  (ora 11:00)

La aproximativ 30 de minute de la plecare ajungem la cetate. Ruina este accesibilă doar dinspre răsărit, trecând peste urma unui șanț de apărare care izola platoul stâncos de masivul muntelui. Turnul-locuință (donjonul), conservat pe trei niveluri, se ridică pe pintenul cel mai înalt, de unde privești în jos spre Mănăstirea Colț-Suseni și spre văile ce se deschid spre Depresiunea Hațegului.

Zidurile de curtine păstrate, turnurile poligonale ale fazei a doua de construcție și urmele fundamentelor a două încăperi dreptunghiulare din zona nord-vestică a incintei compun un ansamblu medieval autentic, care nu necesită nicio restaurare reconstituită pentru a impresiona. La cetate există și un panou informativ detaliat, cu cronologia istorică a familiei Cândea și cu legenda Jules Verne.

Cetatea Colț, loc de popas amenajat
Cetatea Colț, vedere de ansamblu
Cetatea Colț, loc de popas și mese de picnic
Loc de popas amenajat cu mese și bănci lângă cetate

4. Continuare spre Nucșoara, Via Transilvanica  (ora 11:20 – 12:20)

Noi am continuat după vizitarea cetății spre Nucșoara (DJ667A), pentru a parcurge și varianta a doua de acces. Poteca este minunată, urmând prin pădure pe o creastă domoală. La un moment dat ajungem la o bifurcație unde trebuie să continuăm spre dreapta, cealaltă ramură coborând spre Râu de Mori.

La circa 2,5 kilometri de la cetate ajungem la bifurcația cu Via Transilvanica, marcată cu borna specifică. Urmează o coborâre de aproximativ 100 de metri diferență de nivel, un pic abruptă la început, spre Valea Nucșoarei. După alți 800 de metri întâlnim o a doua bornă de pe Via Transilvanica, chiar lângă care am observat urme proaspete de urs: se pare că ursul o frecventase recent, parcă revendicându-și teritoriul față de cei care plantaseră borna.

Coborâre spre Nucșoara, poteca prin pădure

5. Bifurcația și borna Via Transilvanica  (ora 12:19)

Borna Via Transilvanica, bifurcație spre Nucșoara
Borna Via Transilvanica la bifurcație
Podul peste Valea Nucșoarei
Podul peste Valea Nucșoarei

6. Valea Nucșoarei, DJ667A  (ora 12:49)

Ajungem în Valea Nucșoarei, la DJ667A. Drumul județean 667A este principala poartă de intrare în împărăția Retezatului, ducând spre Nucșoara și mai departe spre Carnic și Lacul Bucura. Noi am fost nevoiți să ne întoarcem pe același traseu spre Suseni, deoarece mașina ne aștepta la schit. Cei care vin cu două mașini pot lăsa una la capătul fiecărei variante și pot face traversarea fără întoarcere.

DJ667A Nucșoara, indicator rutier

Harta traseelor

Varianta 1: Suseni (Schitul Colț) → Cetatea Colț → Nucșoara (DJ667A)

Varianta mai lungă, recomandată celor care vin cu mașina dinspre Râu de Mori. Distanță: 5,65 km, D+327 m / D-173 m, durată cu vizitarea cetății: 2h 18 min.

Varianta 2: Nucșoara (DJ667A) → Cetatea Colț → Suseni (Schitul Colț)

Varianta mai scurtă, recomandată celor care vin dinspre Nucșoara sau din Retezat. Distanță: 5,03 km, D+154 m / D-310 m, durată fără vizitarea cetății: 1h 18 min.

Cum ajungi la punctul de start

Varianta 1: Start de la Schitul Colț, Suseni

Din Deva sau Hunedoara se urmează DN66 spre Hațeg, iar de acolo DJ686 în direcția Râu de Mori. Drumul județean urmărește Valea Râu de Mori, trece prin Clopotiva și Râu de Mori spre Suseni. La Suseni se continuă pe același drum spre Răușor, iar după câteva sute de metri după podul peste Răușor apare pe stânga intrarea spre Schitul Colț, unde există o parcare generoasă. Distanța de la Hațeg este de circa 35 de kilometri, timp estimat 45 de minute.

Din Alba Iulia sau Sebeș se poate ajunge via Orăștie sau Simeria spre Hațeg, cu același continuare pe DJ686.

📍 Coordonate parcare: în apropierea Schitul Colț, Suseni, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara

Varianta 2: Start de la Nucșoara, DJ667A

De pe DN66 (Hațeg spre Petroșani) se urmează DJ667A la intersecția de la Ohaba de sub Piatră, în direcția Nucșoara. Drumul urcă pe valea Nucșoarei spre Carnic și spre Retezat. Traseul spre cetate pornește de pe DJ667A înainte de a ajunge la Nucșoara, urmând indicatoarele spre Cetatea Colț sau Via Transilvanica. Distanța de la Hațeg până la punctul de plecare este de circa 20 de kilometri.

📍 Coordonate start V2: DJ667A, Nucșoara, jud. Hunedoara

Sfaturi practice

🚗 Parcare: la Schitul Colț există loc suficient inclusiv pentru rulote și autorulote. Noi am parcat fără probleme cu rulota.
🐻 Urme de urs: pe segmentul spre Nucșoara, în special lângă bornele Via Transilvanica, am observat urme proaspete de urs. Se recomandă prezența în grup și zgomot pe potecă.
🧭 Marcaje: spre cetate nu există marcaje oficiale, dar poteca este clară. Spre Nucșoara, Via Transilvanica are bornele proprii. La bifurcații, continuați pe poteca mai bătătorită.
💧 Apă: nu există surse de apă pe traseu, cu excepția pârâului Nucșoarei la capătul dinspre DJ667A.
⚠️ Acces la cetate: ruina este accesibilă din est, trecând peste șanțul de apărare. Zidurile sunt instabile în unele zone, atenție la stâncile din jur mai ales pe vreme umedă.
🏕️ Cazare: în Râu de Mori, Clopotiva și Nucșoara există pensiuni și cabane. Zona este frecventată turistic mai ales vara.
📶 Semnal telefon: semnal bun pe cea mai mare parte a traseului, cu mici lipsuri în pădure.
📅 Cel mai bun moment: toamna, pentru culorile foioaselor din pădure. Vara e aglomerat. Iarna e posibil, dar poteca devine alunecoasă pe segmentele mai abrupte.
🏛️ Mănăstirea Colț: merită vizitată înainte sau după traseu. Este situată chiar la baza cetății, accesibilă direct de pe DJ686.

📷 Cetatea Colț

📷 Floră de toamnă pe traseu

📷 Cetatea Colț

Concluzie

Cetatea Colț este un loc în care istoria medievală a Transilvaniei și a Hațegului devine palpabilă fără efort. Traseul scurt, de 30 de minute din dreptul Schitului Colț, nu solicită fizic, dar răsplătește cu una dintre cele mai autentice panorame medievale din toți Carpații Meridionali. Turnul-donjon conservat pe trei niveluri, zidurile de curtine, șanțul de apărare și prăpastia spre vest compun un tablou care nu are nevoie de reconstituiri sau puneri în scenă.

Misterul Jules Verne adaugă un strat în plus de farmec unui loc care ar fi fascinant și fără el. Indiferent dacă romancierul francez a trecut sau nu pe acolo la final de secol XIX, silueta cetății pe pinten de stâncă și povestea familiei Kendeffy sunt suficiente pentru a înțelege de ce un scriitor în căutare de inspirație nu ar fi trecut pe lângă ele indiferent.

Dacă aveți posibilitatea, parcurgeți traseul dinspre ambele capete, cu două mașini poziționate la Suseni și la Nucșoara. Veți vedea locul din două perspective diferite și veți evita întoarcerea pe același drum. Dacă veniți cu copii sau cu bunici, varianta simplă dus-întors de la Schitul Colț, în 1 oră de mers liniștit, este mai mult decât suficientă.


Varful Retezat - tura de iarna


Turele de iarnă depind atât de mult de conditiile meteo încât ești ca la loz în plic. Pleci de acasă cu gânduri mărețe și planuri bine făurite, dar ajuns la poalele muntelui există posibilitatea ca din diferite motive să renunti, fie din cauza stratului de zăpadă depus, fie a riscului de avalanșă sau de ce nu, a unui presentiment care îți tot spune lasă pe altă dată. De data asta, astrele au fost aliniate, fie cu Ecuatorul, fie cu poteca noastră, nu contează cu cine sau cu ce, important e că au fost. Meteo arăta vreme însorită și rece iar muntele a fost îngăduitor cu noi, permițându-ne să-i călcăm pe crestele încărunțite. Toate conditiile erau îndeplinite pentru ascensiune. Am stat de vorbă cu trei prieteni cerându-le informații despre ruta aleasă de ei. Doi au reușit să ajungă pe vârf, altul nu. Inițial eram decis urcăm spre Retezat pe la fosta stâna Muncelu - Colții Prelucelor. Asta  ar fi fost cea mai lungă dar și cea mai sigură, dpdv al riscului unei expuneri la avalanșa. A doua variantă ar fi fost să urc pe BR spre Ștevia și apoi în Șaua Lolaia - Varful Retezat, asta mi se părea a fi cea mai riscantă variantă. Până la urmă am ales a treia variantă, cu urcare de la Ștevia direct pe vârful Preluce și apoi spre vârf prin Șaua Preluce.

Tură de iarnă:  Râușor - Vârful Retezat

Râușor - Refugiul Condor - zona Ștevia
marcaj: BR
Ștevia - Varful Preluce 2265m - șaua Preluce - Vârful Retezat 2482m
marcaj: nemarcat 
Vârful Retezat - șaua Preluce - sub vârful Preluce - șaua Muncelu 1587 m - fosta stână Muncelu - Stâna Vălăreasca - Râușor
marcaj: TR
  • Coordonate intrare în traseu: Râușor 45°24'59.9"N 22°50'18.9"E
  • Durata: 9h19'
  • Distanta parcursa: 13.5 km
  • Diferențe de nivel: 1316m
  • Dificultate: dificil
  • Starea marcajelor: în mare parte nemarcat, marcaj întâlnit doar prin pădure.
  • Tipul Traseului: Circuit
  • Surse de apa: fără surse de apa
  • Obiective: Vârful Retezat - Varful Preluce
  • Track GPS: Râușor - Varful Retezat
  • Data: 20.03.2022
Chiar dacă suntem bine trecuți de jumătatea lui martie e mai frig ca de bobotează. Meteo arăta vreme însorită, dar temperatura era mult sub zero grade, să nu mai vorbesc de temperatura resimțită. Când am plecat de acasă, dimineața la ora 5:20 erau -8 grade, cam tot atât arăta și în Râușor, dar temperatura resimțită era cu mult sub -10 grade. Chiar a remarcat Cornel:  "- Ești sigur că îți merge bine termometrul de la mașină? Drumul din Râușor continuă până la stâna nouă Vălăreasca (impracticabil auto), de unde poți ajunge pe vârful Retezat prin Valea Vălăreasca - Șaua Muncelu - Colții Prelucelor - Șaua Preluce, este traseul marcat cu TR, varianta ce am ales-o pentru coborâre. Trecem pe lângă pârtia de schi și intrăm pe traseul marcat cu BR pe care îl vom urmări până la ieșire din pădure. 
Parcare Râușor în apropierea pârtiei de schi.
La inceput urmărim marcajul BR ce urca spre Ștevia până la ieșire din pădure, traseul de vara spre vârful Retezat. Refugiul Condor este situat la o distanta de aproximativ 50 m de poteca,  aproape la ieșirea din pădure, dar de data asta nu ne-am mai abătut spre el pentru a nu mai pierde timp. Ulterior mi-a părut rău că nu ne-am dus la refugiu, as fi vrut să-i văd starea. Ultima mea vizită aici a fost în 20 septembrie 2020 când am descris starea și conditiile  Refugiului Condor. La ieșire în golul alpin zăpada nu ne permite sa vedem marcajele traseului, dar studiind track-ul făcut de mine a doua zi, am observat ca am păstrat cu mici abateri aceeași direcție. La câteva sute de metri de la ieșire din pădure vedem urmele unei avalanșe ce dă cu moralul nostru de pământ, de două ori. Exact de asta nu aveam nevoie să vedem înaintea ascensiunii.
Urmele făcute de cei ce au urcat înaintea noastră, păstrează culmea, părăsind marcajul ce era undeva în dreapta prin vale.
După cum vedeți și în aceasta imagine, suntem abătuți de pe poteca de vară care urmărește vâlcelul din stânga.
Ajunși la bifurcația spre lacul Ștevia, constatăm că spre vârful Preluce pe unde au urcat săptămâna trecută prietenii noștri Sergiu și Diana, nu se mai vedeau urme deloc fiind acoperite de zăpada așternută recent. Măcar am avut noroc că am urcat pe urme până aici.
Spre Șaua Lolaia se vedeau urme în zăpadă, semn că a mai urcat cineva pe acolo zilele astea, după ninsorile de la începutul săptămânii. Stând în acest loc și privind spre urmele ce urcau spre Șaua Lolaia și apoi spre vârful Preluce unde nu se vedeau urme deloc, este destul de dificil să nu te lași ispitit de urmele care cu siguranță te-ar fi ajutat în urcare. Până la urmă am luat decizia să continuăm spre vârful Preluce în mod special pentru a evita ultima urcare pe Retezat dinspre Lolaia.
Continuăm încă vreo 100m spre Lacul Ștevia, ocolind o zonă unde se adunase zăpadă mare și ne-am afundat până peste genunchi. Privind spre piciorul pe care vom urca și pe care au urcat în urmă cu o săptămână prietenii noștri, îmi dau seama ce diferență poate fi de la o săptămână la alta. Speram să găsim urmele lăsate de ei.
In stânga vedem conturul Lacului Ștevia ce se distinge destul de greu sub stratul gros de zăpadă.
Vârful Preluce 2265m și piciorul pe care am ales să urcăm. Urmele vechi erau complet acoperite de zăpada viscolită.
Zăpada pe muchie era spulberată și nu punea probleme de înaintare, dar în unele locuri unde era risc de cădere și erai nevoit să te abați chiar și un metru de pe muchie, zăpada trecea cu ușurință de genunchi. Pe partea cealaltă, spre Șaua Lolaia urcau 2 persoane pe care am inceput sa le urmăresc cu interes. Ajutați de urmele făcute urcau ceva mai repede ca noi.
Ultima portiune spre vf. Preluce a fost ceva mai înclinată, inima îți sărea din piept de la efort, liniștea era asurzitoare. Toți urcam fără să scoatem un cuvânt, concentrați la fiecare pas făcut, ascultând și privind în jur zăpada cautând vreo fisură ce ar fi prevestit vreo posibila avalanșă. Filmând acești ultimi pași spre vârf mi-au venit în minte versurile melodiei "Iarna pe val", măcar că nu sunt un mare fan Cabron. 
Eu și iarna sunt pe val, ie-a, ie-a
N-aștept sezonul estival, ie-a, ie-a


Pe vârful Preluce ne felicităm pentru reușită cu o fotografie de grup, pregătindu-ne moral pentru ascensiunea pe vârful Retezat.
De pe Varful Preluce panoramele erau fenomenale, se puteau vedea vârfurile: Judele 2398m, Bârlea 2348m, Șesele 2278m,  Zănoaga 2262m,  Platoul Radeș - Zlata, vf. Radeș 2259m și Zlata 2142m toate din Masivul Retezat, apoi platoul Borăscu, vârful Gugu din Masivul Godeanu și vârful Țarcu din Munții Țarcu. Stand și contemplând imaginea din fața ochilor mi-am adus aminte că în urma cu câțiva ani, era o inscripție înfiptă în vârful unui par pe vârful Ugerului din Munții Trascău pe care scria: "VIZUALIS ORGAZMUS" Nu cred că are cineva nevoie de traducere.
Coborârea în Șaua Preluce o facem destul de rapid fără nici un risc evitând  cu vreo 5 m dreapta cornișele de pe marginea prăpastii spre Lacul Ștevia.
Din Șaua Preluce luăm decizia să continuăm spre Retezat direct pe creastă și să nu ocolim prin dreapta. Cele doua persoane ce urcau spre Retezat dinspre Lolaia ii vedem ca se întorc înapoi. Mai târziu când am ajuns jos în Râușor, am aflat ca au abandonat datorita faptului ca era prea multa gheata pe traseu.
 
Pe muchie zăpada era destul de înghețată și nu te afundai, înaintam cu precauție fiind foarte atenți la cornișele formate, dar în același timp trebuia să fiu atent și la gropile dintre stânci. La fel ca și la urcarea pe vârful Preluce, când erai nevoit să ocolești o zona cu cornișă, te afundai în zăpadă peste genunchi. Am fost inspirat să urcăm pe aici, cred că varianta de ocolire ne-ar fi dat mai multă bătaie de cap cu zăpada asta mare. Am avut și un pic de noroc, am fost ajunși de Adrian din Reșița care a făcut urme scutindu-ne de un efort suplimentar.
Privind spre Șaua Retezat cu vârfurile Bucura 1 și Bucura 2 în prim plan.
In sfârșit ajungem pe vârful Retezat 2482m unde ni se taie răsuflarea și la propriu dar mai ales la figurat, panorama din jurul nostru te lasă fără cuvinte, toate vârfurile importante din Retezat se vedeau cu atâta claritate de parcă le puteai atinge, iar satisfacția mea este și mai mare pentru că m-am cățărat pe toate aceste vârfuri. Facem planuri de viitor, pentru vara asta sper sa mai ajungem pe Vârful Mare, Judele din Retezat și pe Gugu din Godeanu.
vârful Retezat 2482m.
Nu e cutremur, este bucuria unei ascensiuni reușite manifestată în stilul nostru, fotogenic gălăgios.
Coboram pe același traseu pe care am urcat, profitând de urmele făcute de noi.
Reveniți în Șaua Preluce ne decidem sa nu mai coboram de pe vârful Preluce pe unde am urcat, evitând coborârea abrupta.  Continuam pe traseul marcat cu TR pe sub vârful Preluce spre Colții Prelucelor 
foto spre vârful Retezat.
Suntem sub vârful Preluce, ne scuturam de emoțiile coborârii, de aici ne așteaptă o coborâre lunga și obositoare prin zăpada mare spre Râușor.
Foto spre Munții Godeanu
Foto spre Munții Țarcu
Traseul spre Șaua Muncelul 1587m este aproximativ același cu cel de vara, cu mici abateri.
Ajunși în zona Colții Prelucelor speram să avem mai putina zăpadă ținând cont de faptul că am coborât la o altitudinea de 1800m.
Coborârea pe aici a durat ceva mai mult decât am crezut din cauza zăpezii.
Înainte de a ajunge la Șaua Muncelu cotim dreapta coborând direct spre stână scurtând traseul cu vreo 100 m. Din șaua până la fosta stână Muncelu mai sunt aproximativ 400m.
La fosta stână Muncelu ne bucurăm de zăpada bătătorită și putem să creștem ritmul, mai ales că din acest punct vom coborî fără diferențe mari de nivel pe o poteca destul de largă.
Stâna Vălăreasca. De aici până în Râușor mai avem doar 1.5km pe care ii vom parcurge pe drum.

Track GPS: Vârful Retezat - tura de iarna


Acces: DN68 - Râușor

Trimite si prietenilor:

Ultimele postari

S-ar putea să-ti placă si:
Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.


Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.


Ultimele postări

Cotrobăie pe blog

Postări populare

    Postări populare