Cetatea Colț - Cetatea Cnezială a Cândeștilor
Suseni, Râu de Mori
Fortăreața medievală a cnezilor Cândeștilor, inspirație pentru „Castelul din Carpați" al lui Jules Verne, dominând Valea Răușorului din inima Retezatului.
Cetatea Cnezială a Cândeștilor, cunoscută în toată zona sub numele de Cetatea Colț, este principala mândrie a Văii Răușorului și una dintre cele mai fascinante ruine medievale din Carpații Meridionali. Situată în satul Suseni, comuna Râu de Mori, județul Hunedoara, fortăreața domină de deasupra Mănăstirii Colț-Suseni și se distinge, în zilele senine, de la mare distanță, din mijlocul Depresiunii Hațegului.
Am ajuns la Cetatea Colț în a doua zi a unui weekend de drumeție în zona Retezat. Ziua anterioară o petrecusem parcurgând un circuit lung în Munții Tarcu, în care atinsesem nu mai puțin de nouă vârfuri montane, cu o distanță totală de peste 34 de kilometri. Pentru a doua zi am ales ceva mai lejer: să pornim pe urmele lui Jules Verne și să parcurgem traseul complet spre cetate, dinspre ambele capete, pentru a oferi un ghid cât mai complet celor care vor să vină aici fie din direcția Suseni, fie din direcția Nucșoarei.
Cetatea Colț, istorie și legendă
Cetatea Colț este singurul monument medieval cu un vechi nume românesc din tot districtul Hațegului și din provincia Transilvaniei, în general, provenind de la forma pintenului de stâncă pe care este ridicată. Familia constructoare a fost cea a cnezilor, mai târziu a nobililor români din Râu de Mori, a căror ramură principală s-a tras dintr-un anume Cânde. Însuși numele Cândea vine de la o poreclă a timpului, „Nicolaus dictus Kende", cu sensul de „Nicolae zis căpetenie". Începând de la sfârșitul secolului al XV-lea, familia a adoptat numele de Kendeffy, pentru a se distinge de o ramură cadetă și pentru a fi în ton cu mentalitățile nobiliare ale epocii.
Cetatea a pornit de la un donjon, din care astăzi se conservă trei niveluri. Ea exista deja la sfârșitul secolului al XIV-lea, urmând probabil cetății regale de la Hațeg (Subcetate). Pintenul stâncos pe care este așezată este separat de masivul muntelui printr-un șanț sec, peste care trecea un pod mobil. Forma finală descoperită este aproximativ triunghiulară: cetatea era apărată spre nord, est și sud prin curtine, iar spre vest de o prăpastie. Inițial bazată pe rezistența curtinelor și a donjonului pătrat, apărarea ei a fost întărită ulterior, în secolul al XVII-lea, cu două turnuri poligonale prevăzute cu metereze.
Legenda cetății este vie în amintirea colectivă a locuitorilor prin povestirile despre zidirea ei miraculoasă, despre vitejii săi apărători și mai ales despre frumoasa Ileana Cândea, care se spune că torcea fire de aur. Documentele vremii amintesc că unul dintre Cândești a fost chiar călugăr, probabil Nicolae sau Nicodim, iar contribuția familiei la ridicarea și recondiționarea bisericilor din Râu de Mori și Suseni-Colț este bine cunoscută istoricilor regiunii.
Cronologie pe scurt
Înainte de 1377: Atestarea documentară a bisericii din Râu de Mori datează din 1377, an în care familia Cândea o lasă în grija țăranilor ortodocși din sat. Cetatea Colț a fost construită anterior acestui an, când familia cnezului s-a mutat în ea din motive politice și de apărare. Tot atunci fusese ridicată și biserica de la Suseni, cea care astăzi este Biserica Mănăstirii Colț.
1430: Drept recompensă pentru vitejia Cândeștilor în luptele împotriva năvălirilor externe, familia primește în administrare „Porțile de Fier ale Transilvaniei" (actuala Vamă Zeicani), importantă poartă de intrare în Transilvania dinspre Banat și sursă considerabilă de venituri.
18 decembrie 1462: Un act documentar atestă că Ioan Cânde și fratele său Ladislau, oameni de încredere ai lui Iancu de Hunedoara, obțin dreptul de stăpânire asupra turnului de la Subcetate.
Sfârșitul secolului al XV-lea: Stăpânii de la Colț adoptă numele de Kendeffy. Cetatea devenise o fortăreață adevărată, cu ziduri de curtină capabile să facă față artileriei.
Mijlocul secolului al XVII-lea: Cetatea a fost implicată în lupta împotriva invaziei turco-tătare. Liniștea ei a fost răscumpărată de la turcii veniți dinspre Banat, ocazie cu care au fost ridicate cele două turnuri poligonale de colț.
Cetatea Colț și Jules Verne
Renumele familiei Kendeffy și silueta spectaculoasă a cetății au contribuit la geneza unor povești romantice ajunse în marea literatură. Cea mai bine cunoscută rămâne „Castelul din Carpați" al lui Jules Verne, publicat în 1892 la editura Hetzel din Paris.
Conform tradiției locale, prezentată pe panourile informative de la cetate, există o perioadă cuprinsă între 1882 și 1886 în care niciunul dintre biografii romancierului, inclusiv rude ale acestuia, nu a reușit să stabilească cu certitudine traseul călătoriilor sale în căutare de inspirație. Jules Verne era și un împătimit navigator, posesor al mai multor iahturi cu care a colindat Marea Nordului și Mediterana. Legenda locală susține că în acea perioadă el ar fi vizitat Transilvania și că povestea de dragoste din roman ar fi inspirată de o experiență personală cu Luiza Teutch, o tânără din Homorod, județul Brașov, care ar fi fugit în ziua nunții sale și l-ar fi însoțit pe scriitor într-o călătorie mai lungă prin regiune.
Indiciile care susțin legătura romanului cu Cetatea Colț sunt, în parte, geografice și criptate, după stilul caracteristic al lui Verne: personajul „jupânul Koltz" (ca Colț), satul „Werst" (localitate din Retezat), „Patak" (traducerea maghiară a cuvântului Răușor, râul care curge la poalele cetății). La acestea se adaugă ilustrația din ediția Hetzel a romanului, în care turnul cetății seamănă izbitor cu donjonul Cetății Colț. Cu toate acestea, nicio sursă de arhivă nu confirmă cu certitudine vizita lui Jules Verne în zonă, iar această conexiune rămâne la granița dintre tradiție locală și ipoteză istorică.
Oricare ar fi adevărul, Cetatea Colț este astăzi un simbol al zonei Retezat-Hațeg, și merită vizitată atât pentru valoarea ei istorică certă, cât și pentru farmecul legendelor pe care le poartă.
Traseu: Suseni (DJ686) → Cetatea Colț → Nucșoara (DJ667A)
Marcaj: fără marcaj spre cetate; potecă bine bătătorită prin pădure
Descrierea traseului pas cu pas
Am parcurs ambele variante de acces spre cetate, mergând dus dinspre Suseni și întorcându-ne dinspre Nucșoara. Descrierea de mai jos urmărește această ordine, pentru a oferi un tablou complet al traseului din ambele direcții.
1. Start: Schitul Colț, Suseni (ora 10:30)
Punctul de plecare este la Schitul Colț, accesibil pe DJ686 dinspre Râu de Mori, urmând semnele spre Suseni și Răușor. Parcarea este generoasă, suficientă inclusiv pentru rulote sau autorulote. Chiar înainte de podul rutier peste care se vede mănăstirea, se desprind spre stânga potecile de pădure care urcă spre cetate. Accesul spre cetate pornește fără marcaje oficiale, dar poteca este bine conturată și ușor de urmărit.
2. Poteca prin pădure, bifurcația dinspre Nucșoara (ora 10:47)
Poteca largă urcă lin prin pădure. După circa 700 de metri ajungem la o bifurcație importantă, unde se întâlnesc marcajele Punct Roșu (PR), care vin dinspre Suseni (cel de pe care am urcat noi), cu cel de Triunghi Albastru (TA), ce urcă dinspre Nucșoara. Continuăm spre dreapta, în direcția cetății. Lumina de octombrie filtrată prin fagi galbeni și portocalii dă o calitate deosebită acestui segment de drum.
3. Cetatea Colț (ora 11:00)
La aproximativ 30 de minute de la plecare ajungem la cetate. Ruina este accesibilă doar dinspre răsărit, trecând peste urma unui șanț de apărare care izola platoul stâncos de masivul muntelui. Turnul-locuință (donjonul), conservat pe trei niveluri, se ridică pe pintenul cel mai înalt, de unde privești în jos spre Mănăstirea Colț-Suseni și spre văile ce se deschid spre Depresiunea Hațegului.
Zidurile de curtine păstrate, turnurile poligonale ale fazei a doua de construcție și urmele fundamentelor a două încăperi dreptunghiulare din zona nord-vestică a incintei compun un ansamblu medieval autentic, care nu necesită nicio restaurare reconstituită pentru a impresiona. La cetate există și un panou informativ detaliat, cu cronologia istorică a familiei Cândea și cu legenda Jules Verne.
4. Continuare spre Nucșoara, Via Transilvanica (ora 11:20 – 12:20)
Noi am continuat după vizitarea cetății spre Nucșoara (DJ667A), pentru a parcurge și varianta a doua de acces. Poteca este minunată, urmând prin pădure pe o creastă domoală. La un moment dat ajungem la o bifurcație unde trebuie să continuăm spre dreapta, cealaltă ramură coborând spre Râu de Mori.
La circa 2,5 kilometri de la cetate ajungem la bifurcația cu Via Transilvanica, marcată cu borna specifică. Urmează o coborâre de aproximativ 100 de metri diferență de nivel, un pic abruptă la început, spre Valea Nucșoarei. După alți 800 de metri întâlnim o a doua bornă de pe Via Transilvanica, chiar lângă care am observat urme proaspete de urs: se pare că ursul o frecventase recent, parcă revendicându-și teritoriul față de cei care plantaseră borna.
5. Bifurcația și borna Via Transilvanica (ora 12:19)
6. Valea Nucșoarei, DJ667A (ora 12:49)
Ajungem în Valea Nucșoarei, la DJ667A. Drumul județean 667A este principala poartă de intrare în împărăția Retezatului, ducând spre Nucșoara și mai departe spre Carnic și Lacul Bucura. Noi am fost nevoiți să ne întoarcem pe același traseu spre Suseni, deoarece mașina ne aștepta la schit. Cei care vin cu două mașini pot lăsa una la capătul fiecărei variante și pot face traversarea fără întoarcere.
Harta traseelor
Varianta 1: Suseni (Schitul Colț) → Cetatea Colț → Nucșoara (DJ667A)
Varianta mai lungă, recomandată celor care vin cu mașina dinspre Râu de Mori. Distanță: 5,65 km, D+327 m / D-173 m, durată cu vizitarea cetății: 2h 18 min.
Varianta 2: Nucșoara (DJ667A) → Cetatea Colț → Suseni (Schitul Colț)
Varianta mai scurtă, recomandată celor care vin dinspre Nucșoara sau din Retezat. Distanță: 5,03 km, D+154 m / D-310 m, durată fără vizitarea cetății: 1h 18 min.
Cum ajungi la punctul de start
Varianta 1: Start de la Schitul Colț, Suseni
Din Deva sau Hunedoara se urmează DN66 spre Hațeg, iar de acolo DJ686 în direcția Râu de Mori. Drumul județean urmărește Valea Râu de Mori, trece prin Clopotiva și Râu de Mori spre Suseni. La Suseni se continuă pe același drum spre Răușor, iar după câteva sute de metri după podul peste Răușor apare pe stânga intrarea spre Schitul Colț, unde există o parcare generoasă. Distanța de la Hațeg este de circa 35 de kilometri, timp estimat 45 de minute.
Din Alba Iulia sau Sebeș se poate ajunge via Orăștie sau Simeria spre Hațeg, cu același continuare pe DJ686.
📍 Coordonate parcare: în apropierea Schitul Colț, Suseni, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara
Varianta 2: Start de la Nucșoara, DJ667A
De pe DN66 (Hațeg spre Petroșani) se urmează DJ667A la intersecția de la Ohaba de sub Piatră, în direcția Nucșoara. Drumul urcă pe valea Nucșoarei spre Carnic și spre Retezat. Traseul spre cetate pornește de pe DJ667A înainte de a ajunge la Nucșoara, urmând indicatoarele spre Cetatea Colț sau Via Transilvanica. Distanța de la Hațeg până la punctul de plecare este de circa 20 de kilometri.
📍 Coordonate start V2: DJ667A, Nucșoara, jud. Hunedoara
Sfaturi practice
🐻 Urme de urs: pe segmentul spre Nucșoara, în special lângă bornele Via Transilvanica, am observat urme proaspete de urs. Se recomandă prezența în grup și zgomot pe potecă.
🧭 Marcaje: spre cetate nu există marcaje oficiale, dar poteca este clară. Spre Nucșoara, Via Transilvanica are bornele proprii. La bifurcații, continuați pe poteca mai bătătorită.
💧 Apă: nu există surse de apă pe traseu, cu excepția pârâului Nucșoarei la capătul dinspre DJ667A.
⚠️ Acces la cetate: ruina este accesibilă din est, trecând peste șanțul de apărare. Zidurile sunt instabile în unele zone, atenție la stâncile din jur mai ales pe vreme umedă.
🏕️ Cazare: în Râu de Mori, Clopotiva și Nucșoara există pensiuni și cabane. Zona este frecventată turistic mai ales vara.
📶 Semnal telefon: semnal bun pe cea mai mare parte a traseului, cu mici lipsuri în pădure.
📅 Cel mai bun moment: toamna, pentru culorile foioaselor din pădure. Vara e aglomerat. Iarna e posibil, dar poteca devine alunecoasă pe segmentele mai abrupte.
🏛️ Mănăstirea Colț: merită vizitată înainte sau după traseu. Este situată chiar la baza cetății, accesibilă direct de pe DJ686.
📷 Cetatea Colț
📷 Floră de toamnă pe traseu
📷 Cetatea Colț
Concluzie
Cetatea Colț este un loc în care istoria medievală a Transilvaniei și a Hațegului devine palpabilă fără efort. Traseul scurt, de 30 de minute din dreptul Schitului Colț, nu solicită fizic, dar răsplătește cu una dintre cele mai autentice panorame medievale din toți Carpații Meridionali. Turnul-donjon conservat pe trei niveluri, zidurile de curtine, șanțul de apărare și prăpastia spre vest compun un tablou care nu are nevoie de reconstituiri sau puneri în scenă.
Misterul Jules Verne adaugă un strat în plus de farmec unui loc care ar fi fascinant și fără el. Indiferent dacă romancierul francez a trecut sau nu pe acolo la final de secol XIX, silueta cetății pe pinten de stâncă și povestea familiei Kendeffy sunt suficiente pentru a înțelege de ce un scriitor în căutare de inspirație nu ar fi trecut pe lângă ele indiferent.
Dacă aveți posibilitatea, parcurgeți traseul dinspre ambele capete, cu două mașini poziționate la Suseni și la Nucșoara. Veți vedea locul din două perspective diferite și veți evita întoarcerea pe același drum. Dacă veniți cu copii sau cu bunici, varianta simplă dus-întors de la Schitul Colț, în 1 oră de mers liniștit, este mai mult decât suficientă.
