Pe vise nu se pune praful

Jurnal de Drumeții · România

Munții României,
pas cu pas

Trasee detaliate, ghiduri complete și aventuri autentice
din Carpații României și din munții Europei

Explorează traseele
Scroll
300+ Trasee publicate
100+ Masive parcurse
551 Vârfuri atinse
33+ Ani de Experiență
Selectate aleatoriu

Trasee recomandate

Cabana Mălăiești: Munții Bucegi.

Cabana Mălăiești la 1720 m altitudine, sub creasta Padinei Crucii, Munții Bucegi
Munții Bucegi · Județul Brașov

Cabana Mălăiești 1720 m

Din Râșnov, prin Valea Glăjăriei și Poiana Mălăiești, spre una dintre cele mai vechi cabane din Carpații românești

Cabana Mălăiești stă pe o morenă a unei foste văi glaciare, sub creasta zimțată a Padinei Crucii și sub Bucșoiu, pe versantul nordic al Bucegilor, la 1720 m altitudine. Este una dintre cele mai vechi cabane din România, ridicată în 1882 de Asociația Transilvăneană a Carpaților (SKV), cu mult înainte ca majoritatea cabanelor de azi să existe.

O istorie mai zbuciumată decât pare Cabana pe care o vedem azi e a patra construcție de pe această vale

Prima cabană de la Mălăiești a fost ridicată de SKV chiar pe locul actual (1720 m altitudine), cu lucrări începute pe 7 mai 1882 și inaugurare pe 29 iulie în același an. A ars în august 1897, a fost reclădită un an mai târziu, iar în 1923 o avalanșă puternică pornită din jgheaburile Bucșoiului a distrus-o complet. Pentru a evita riscul altor avalanșe, asociația a ridicat în 1924 o nouă cabană mai jos pe vale, în zona numită La Bliduri (la cca. 1570 m altitudine). În perioada 1938–1939 s-a revenit la amplasamentul inițial de la 1720 m, unde s-a construit o clădire mai spațioasă. Mărită și modernizată ulterior, cabana a găzduit ani la rând festivalul folk Floare de Colț. În martie 1998, un incendiu izbucnit de la un horn a ars-o din nou până la temelii, iar construcția pe care o vedem astăzi a fost redeschisă abia în 2007.

Primul cabanier a fost Ioan Stănilă, poreclit Pușcălupi, un râșnovean născut în 1846, fiu de vânător de urși, care umbla în opinci și cunoștea flora Bucegilor atât de bine încât l-a însoțit pe botanistul brașovean Julius Römer la strângerea ierbarului său. O parte din exemplarele colectate se păstrează și azi.

Traseu: Uzina Electrică Râșnov → Poiana Buhacu → Valea Glăjăriei → Valea Mălăiești → Poiana Mălăiești → Cabana Mălăiești

Marcaj: Bandă Albastră Bandă Albastră  ·  Tip: Dus întors

📏 7,34 km Distanță (dus)
🏔️ +830 m Dif. de nivel
🧭 ~3h 20' Durată
⭐ Mediu Dificultate
🏔️
Altitudine cabană
1720 m
📅
Sezon
Tot anul

Detalii traseu

Punct de plecare Râșnov, Uzina Electrică (~830 m)
Coordonate start 45.505637, 25.465380
Acces auto Din Râșnov, pe drum asfaltat până la Uzina Electrică, unde se lasă mașina; parcare gratuită
Traseu Uzina Electrică Râșnov → Poiana Buhacu → Valea Glăjăriei → Valea Mălăiești → Poiana Mălăiești (7 izvoare) → Cabana Mălăiești
Tip traseu Dus întors, pe același marcaj
Surse de apă Cele 7 izvoare din Poiana Mălăiești, plus izvor la cabană
Data 27 iulie 2019

Descrierea traseului: pas cu pas

1. Râșnov, Uzina Electrică  Altitudine: ~800 m · Parcare · Start marcaj

Lăsăm mașinile în zona Uzinei Electrice, în locul unde se termină drumul asfaltat. Deși se mai poate continua pe drumul forestier încă aproximativ 400 de metri, am preferat să parcăm aici, spațiul fiind mult mai generos. Este un punct de plecare comod și accesibil, chiar dacă în weekendurile de vară zona devine destul de aglomerată.

După circa 400 m de mers pe drumul forestier, ajungem la indicatorul turistic spre Cabana Mălăiești, de unde părăsim drumul principal și continuăm pe poteca marcată cu Bandă Albastră (BA).

Locul de parcare: Râșnov, zona La Uzina Electrică
Locul de parcare: Râșnov, zona La Uzina Electrică
Indicatorul spre Cabana Mălăiești, Valea Glăjăriei
Indicatorul spre Cabana Mălăiești, Valea Glăjăriei

2. Drumul forestier Mălăiești  Bifurcație la km 2 · Marcaj bun

Prima parte a traseului este o plimbare lejeră de încălzire, ce urmează firul drumului forestier Mălăiești de-a lungul pârâului. Înaintăm lin prin pădurea umbroasă, pe un drum lat și accesibil, perfect pentru a ne intra în ritm înainte de zonele mai înclinate. După circa 2 km parcurși, ajungem la o bifurcație importantă: drumul din stânga continuă de-a lungul Văii Glăjăriei spre Diham, în timp ce noi urmăm varianta din dreapta, care urcă ușor pe lângă Pârâul Mălăiești. Punctul este bine semnalizat prin stâlpi și panouri turistice, așa că orientare este extrem de simplă.

Indicator la 2 km
Indicator la 2 km
Continuăm pe drumul forestier
Continuăm pe drumul forestier

Continuăm încă aproximativ 600 de metri pe forestier până la kilometrul 2,6, unde drumul practic se termină și face loc potecii turistice propriu-zise. Aici terenul își schimba caracterul: drumul lat este înlocuit de o potecă mai îngustă de munte ce se strecoară printre copaci. Trecem pârâul pe o punte de lemn improvizată, iar de pe malul opus începe cu adevărat urcușul susținut prin pădure, panta devenind treptat tot mai înclinată.

Capătul drumului forestier
Capătul drumului forestier
Traversare pe punte
Traversare pe punte

3. Izvorul Mălăiești, Șapte Izvoare → bifurcația spre Cabana Diham  Alimentare cu apă · Marcaj CA

Continuând urcușul pe Valea Glăjăriei, ajungem în zona cunoscută pe hărți drept Șapte Izvoare loc unde se află și binecunoscutul Izvor Mălăiești. Este un punct amenajat cu un mic loc de popas, perfect pentru o scurtă pauză de rehidratare și reglare a respirației. Aici, firișoarele de apă care izvorăsc din versanți se adună spre firul principal al văii, oferind un cadru răcoros în plină pădure.

La scurt timp după acest punct, poteca noastră întâlnește bifurcația cu traseul marcat cu Cruce Albastră (CA), care vine dinspre Cabana Diham și Pichetul Roșu. Indicatorul montan de aici ne arată că mai avem aproximativ 2 ore de mers până la Cabana Mălăiești. Ne aflăm la o altitudine de circa 1100 metri, ceea ce înseamnă că am depășit abia prima treime a denivelării totale a zilei.

Această primă parte a traseului se desfășoară în întregime prin pădurea umbroasă de pe versantul stâng al Văii Glăjăriei. În zona inferioară au dominat fagii seculari, însă pe măsură ce câștigăm altitudine, aceștia lasă treptat locul brazilor și molizilor.

Poteca spre bifurcația cu Cabana Diham
Poteca spre bifurcația cu Cabana Diham
Bifurcația spre Cabana Diham
Bifurcația spre Cabana Diham

4. Punctul de belvedere, Poiana Mălăiești și zona „La Bliduri”  Loc de popas, panoramă și istorie

Urmează una dintre cele mai solicitante porțiuni de pe traseu, cu o înclinație pronunțată a pantei, unde rucsacul din spate pare că devine din ce în ce mai greu la fiecare pas. După circa 1,2 km de urcuș susținut de la ultima intersecție, ieșim temporar din desiul pădurii și ajungem într-un minunat punct de belvedere dotat cu un loc de popas, o masă cu băncuțe ideale pentru o binemeritată odihnă.

Locul este perfect pentru a trage sufletul și a lăsa pulsul să revină la normal. Panorama deschisă de aici este cu adevărat superbă: privind în urmă, admirăm întreaga Vale a Glăjăriei pe care am urcat, iar în zilele cu cer senin se pot distinge clar în depărtare Măgura Codlei și zonele înconjurătoare.

Punctul de belvedere și panorama spre Valea Glăjăriei
Punctul de belvedere și panorama

Continuăm drumeția și trecem prin zona cunoscută pe hărți sub denumirea La Bliduri (sau La Blide), situată la altitudinea de aproximativ 1570 m. Acest loc nu este doar o simple stațiune pe traseu, ci poartă o importantă încărcătură istorică pentru Valea Mălăiești: aici a fost construită în anul 1924 o cabană de către SKV, amplasată intenționat mai jos pe vale pentru a fi ferită de furia avalanșelor care distruseră clădirea anterioară de pe morenă. Deși construcția de atunci nu mai există astăzi (ulterior revenindu-se la amplasamentul superior de la 1720 m), trecerea prin zona La Bliduri ne amintește de eforturile pionierilor turismului din Carpați de a ține cabana deschisă în această vale sălbatică.

5. La Bliduri → Cabana Mălăiești, 1720 m  3h 20' de la start · Platoul de la Mălăiești

Pe măsură ce urcăm de la zona La Bliduri, vegetația înaltă scade treptat în intensitate, lăsând loc jneapănului și pajiștilor alpine, iar orizontul se deschide brusc într-un spectacol grandios. În față ni se dezvăluie impunătoarea creastă zimțată a Padinei Crucii, în timp ce spre stânga domină versanții verticali și grandioși ai Bucșoiului. Sub căldura arzătoare a verii, panta devine tot mai solicitantă, ritmul de mers scade inevitabil, iar opririle pentru a admira peisajul și a imortaliza cadrele spectaculoase devin tot mai dese.

După aproximativ 3 ore și 20 de minute de la plecarea din Valea Glăjăriei, timp ce include rucsacurile grele de drumeție și micile pauze, ieșim în cele din urmă pe platou și ajungem la destinație. Cabana Mălăiești este amplasată pe o veche moraină glaciară la 1720 m altitudine, având pereții Bucșoiului în lateral și crestele semețe chiar deasupra, alcătuind unul dintre cele mai pitorești și spectaculoase locuri din toți Munții Bucegi. Imediat lângă clădirea principală se zărește și Refugiul Salvamont, o construcție istorică importantă, fiind de altfel singura clădire care a scăpat neatinsă din devastatorul incendiu din martie 1998.

Ultimii pași înainte de ieșirea din pădure
Ultimii pași înainte de a ieși din pădure
Cabana Mălăiești, 1720 m
Cabana Mălăiești, 1720 m

Cabana Mălăiești, informații practice

Capacitate Aproximativ 110 locuri, camere cu 2, 3, 4, 6, 9 și 14 paturi
Program Deschisă permanent, restaurant 7:30–19:30
Servicii Cazare, masă caldă, băuturi alcoolice și nealcoolice, refugiu Salvamont alăturat
Rezervări Pe număr de persoane, nu pe cameră; recomandat contact telefonic în avans, mai ales vara
Trasee din cabană Spre Vârful Omu, prin Hornul Mare sau pe traseul de vară; spre Vârful Bucșoiu, pe Brâna Caprelor ori prin zona Prepeleac; spre Gura Diham, pe Poteca Take Ionescu; spre Țigănești, prin Padina Crucii. Verifică dificultatea și condițiile traseului înainte de plecare.

Variante și trasee conexe

Din Bușteni O variantă trece pe la Gura Diham, Pichetul Roșu și apoi spre Cabana Mălăiești, pe poteca Take Ionescu. Este un traseu lung și solicitant: aproximativ 12 km și 1.380 m diferență pozitivă, cu un timp orientativ de 6–6,5 ore. Poteca este dificilă și periculoasă iarna; verifică starea traseului înainte de plecare.
Spre Vârful Omu De la cabană se poate continua spre Vârful Omu, pe trasee montane marcate, cu porțiuni solicitante și expuse. Consultă descrierea traseului și condițiile meteo înainte de a porni.
Spre creasta Bucșoiului Există și o variantă spre Bucșoiu, pe Brâna Caprelor. Traseul este abrupt și solicitant, cu un sector echipat cu lanțuri; nu este potrivit pe timp de iarnă.
💬
Tu ai fost pe acest traseu?

Dacă acest articol ți-a oferit inspirație pentru următoarea ta aventură pe munte, lasă-ne un gând în secțiunea de comentarii. Fiecare mesaj din partea ta contează enorm și ne demonstrează că munca din spatele acestor ghiduri aduce valoare comunității.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.

Ultimele postări

Cotrobăie pe blog

Postări populare