Jurnal de drumeții

pe vise nu se pune praful

30 mai 2021

Vârful Custura 2457m, Munții Retezat.

Crestele înalte ale Retezatului sunt unele din cele mai frumoase din România, oferindu-ne priveliști de neegalat, unicate, iar noi montaniarzii, mai mici sau mai mari, ne dorim sa ajungem pe vârfurile importante ale masivului din toate direcțiile posibile. Pe vârful Custura am mai urcat de la Stana de Râu, de data asta am ales să urcam dinspre Cabana Buta. Cea mai mare provocare la aceasta tură, este drumul de acces spre Cabana Buta. Știam că se poate ajunge cu mașina pana în zona La Beciuri, dar nu cu orice mașină. Asa ca am inceput tura la 3,5 km mai jos de beciuri, de frica, apoi am constatat ca puteam înainta liniștiți pana la beciuri, cu atenție, scurtând astfel tura. Dacă stau bine și ma gândesc, singurele cai de acces acceptabile spre Munții Retezat sunt dinspre Cârnic sau Râușor, dar dacă vrei sa ajungi în Poiana Pelegii, Stana de Râu sau Cabana Buta trebuie să fi pregătit psihic și dotat cu mașina cu garda înaltă.

Traseu Vârful Custura 2457m. Munții Retezat

DN66A (Câmpul lui Neag) - La fânețe (acces auto)
 marcaj: CR + BA (în paralel)
La fânețe - Cabana Buta - Șaua Plaiul Mic
marcaj: CR + BA (în paralel)
 Șaua Plaiul Mic - Vârful Custura 2457m
marcaj:
 
(retur pe același traseu)


Drumul spre cabana Buta, vom merge în paralel pe marcaj CR si BA. 
CR vine de la Câmpul lui Neag - Cheile Butii - Cabana Buta - Șaua Plaiul Mic - Poiana Pelegii - Lacul Bucura, iar traseul marcat cu BA vine tocmai de pe partea cealaltă a masivului din localitatea Ohaba de sub Piatra - Cârnic - Cabana Pietrele - Cabana Gențiana - Curmătură Bucurei - Lacul Bucura - Poiana Pelegii - Șaua Plaiul Mic - Cabana Buta - Cheile Butii - Câmpul lui Neag
Urcam în amonte pe pârâul Buta și în stânga drumului descoperim o frumoasa cascada.
La Beciuri, până aici am făcut aproximativ 3,5 km de unde am lăsat noi mașina. Frustrant pentru noi a fost ca porțiunea de drum cea mai rea am depășit-o cu mașinile, iar pană aici am fi putut ajunge, scurtând tura noastră cu cca 2h. Asta e, data viitoare când vom ajunge în zonă vom ști ce avem de făcut.
După zece minute de la beciuri, poteca marcata părăsește drumul cotind la stânga, traversam pârâul Buta, și revenim apoi în drum. Poți continua și pe drum doar ca faci o buclă un pic mai lungă.
Cabana Buta este o cabana turistica în Parcul Național Retezat situata la o altitudine de 1580m. Cabana datează de pe vremea lui Carol I, când era folosita ca și cabana de vânătoare, iar ulterior a devenit cabana turistica. Contact: Piekny Albert (Bela) 0733 514 842
Izvorul amenajat de la Cabana Buta
Indicatorul ne spune ca mai avem 1h pana în Șaua Plaiul Mic.
Ignoram indicatorul, continuam înainte spre Șaua Plaiul Mic, la întoarcere vom merge și la locul de campare și la Refugiul Salvamont
Înainte de șaua, zăpada încă este foarte mare. Aici se găsește o momâia de 2m, acum este complet acoperită de zăpadă.
Șaua Plaiul Mic 1879m. Din acest punct poți continua spre stânga pe marcaj BR spre traseul de creasta al Retezatului Mic (Piule Iorgovanu), tura ce am făcut-o anul trecut, sau poți continua înainte pe marcaj CR sau BA spre Poiana Pelegii, noi cotim la dreapta pe marcaj BR spre vârful Custura 2457m.
Ajunși în creasta, panoramele ce se deschid în jurul nostru sunt fabuloase.
Cu ochii spre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului: Peleaga și Păpușa
Urcarea din Plaiul Mic spre Custura este destul de blândă, doar spre ultima portiune vom întâlni bolovani și lespezi.
trecem pe lângă vârful Păpușa Custurii ce se vede în spate, vom urca pe el la întoarcere.
vârful Custura cu cei 2457m ai săi este al 5-lea vârf ca înălțime din Munții Retezat după: Peleaga 2508m, Păpușa 2504m, Retezat 2482m și Varful Mare 2463m. Echipa de azi: Codrina, Cornel, Ionela, Erika, eu, Traian și Cosmina în spatele camerei foto.
Coborârea o facem aproximativ pe același traseu.
După ce ne-am atins pricipalul obiectiv, ne putem relaxa, fiecare cum crede de cuviință :)
Părăsim pentru puțin timp poteca și ne abatem spre vârful Păpușa Custurii, unde contribuim fiecare cu o piatra la momâia de pe vârf.
Jos în vale se vede Poiana Pelegii și vârfurile Slăveiu, Sintămăria și Judele.
Am ajuns din nou în Plaiul Mic, indicatorul spre Piatra Iorgovanului și continuare apoi în Munții Godeanu-Cernei spre Băile Herculane. O tura ce ne-am propus sa o facem. Noi cotim stânga spre Cabana Buta pe marcaj CR si BA
Din Șaua Plaiul Mic se vad jos în vale, Cabana Buta, refugiul Salvamont dar și vârful Piule, cel mai înalt punct din Retezatul Mic(Masivul Piule Iorgovanu)
De data asta ne abatem spre locul de campare și Refugiul Salvamont
locul de campare și Refugiul Salvamont
Refugiul Salvamont
câteva reguli ce trebuie respectate .
De la Refugiul Salvamont coboram la Cabana Buta apoi pe drum înapoi la mașini.

Track (Trail GPS): Varful Custura 2457m. Munții Retezat


Acces spre Cabana Buta dinspre Câmpul lui Neag:


jurnaldedrumetii.ro
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Distribuie pe:

Ultimele postări

S-ar putea să-ți placă și:
#pevisenusepunepraful
#haisitumeritaefortul
#jurnaldedrumetii

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.
Sustine jurnaldedrumetii.ro

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.

at Niciun comentariu

15 mai 2021

Pe urmele stramosilor, in inima Trascaului.

Traversarea Cheilor Râmeț prin apă în luna mai este destul de complicata, în primul rând pentru ca apa este foarte rece, și apoi datorită debitului răului, mai ales dacă prinzi și o viitură ce a tulburat pârâul, și nu mai vezi unde pui piciorul. Incă de la intrarea în chei ți se activează toți senzorii, și ți se aprind ledurile, cel al  adrenalinei și cel al "pericolului iminent" pâlpâie accelerat, asa cum îți bate și inima, dar ledurile de la  "fantastic de fain" și "incredibil" strălucesc atât de tare încât nu le mai bagi în seama pe celelalte. Un traseu plin de pasaje suspendate deasupra răului, pe scoabe și lanțuri, cu pietre alunecoase sau diferite obstacole, ce trebuie parcurs, într-un mediu sălbatic, modelat de natura în stancile calcaroase ce se înalță vertical. În ciuda acestor amenajări tot rămân porțiuni mari pe care ești nevoit să le traversezi de pe un mal pe altul, sau chiar să înaintezi pe firul apei, ceea ce face ca dificultatea traseului în această perioadă să fie una ridicată. Apa rece te pătrunde până în măduva oaselor, motiv pentru care te sfătuiesc să îți alegi cu mare grija perioada în care dorești să traversezi cheile prin apă. Perioada optimă pentru traversarea cheilor este în august - septembrie, cu condiția să nu fi plouat tare înainte. Mai există și varianta Brâna Caprelor, care la rândul lui este un traseu deosebit de frumos, dar de acolo, de sus, nu vezi frumusețea și sălbăticia cheilor. Indiferent cât de dificil este traseul, merita să-l faci, vei fi răsplătit la maxim de frumusețea acestui loc, pur și simplu rămâi fără cuvinte când vezi cum s-a jucat apa cu muntele, transformând culoarul îngust într-un spectacol al naturii. După traversarea cheilor, vom ajunge în două cătune a Trascaului, cu case acoperite de paie, unde se poate ajunge doar perpedes, apoi vom vizita Peștera lui Peștereanu, Muzeul Viu "La Origini" și Poiana cu Narcise de la Tecșești. La acest eveniment organizat și creat de SVM (Serviciul de Voluntariat Montan) au participat 81 de persoane din 14 județe, cărora le mulțumim tuturor pentru participare. Rolul meu la acest eveniment a fost de stabilire a obiectivelor și de a conduce grupul pe potecile nemarcate ale Trascaului.

Traseu ziua 1: Cabana Râmeț - Cheile Râmețului - Cătunul Cheia - Peștera cu apa - Peștera lui Peștereanu -  Muzeul viu La origini - Poiana cu Narcise Tecșești

Cabana Râmeț - Cheile Râmețului (prin apa) - Cătunul Cheia
 marcaj: 
Cătunul Cheia - Cătunul Boțani 
marcaj:
Cătunul Boțani - Peștera cu Apa - Peștera lui Peștereanu - Muzeul Viu "La Origini" Tecșești
 marcaj: nemarcat
 
Tecșești - Poiana cu Narcise Tecșești
 marcaj
 Poiana cu Narcise Tecșești - Cabana Râmeț
 marcaj: 

De la cabana Râmeț, punctul unde am intrat în traseu, până la intrarea în chei sunt aproximativ 3km, și am urmărit marcajul CG. In imagine avem indicatorul de la intrarea din chei, locul unde și noi ne vom închide circuitul. De aici vom intra pe marcajul CA ce parcurge cheile prin apa. Marcajul TA merge pe Brâna Caprelor, un traseu ce nu este recomandat începătorilor, sau celor ce au frica de înălțime, de asemenea interzis iarna.
Prima grota întâlnită, nu avem timp să o vizitam deoarece ne așteaptă o tură lunga cu multe obiective de vizitat.
O buna parte a traseului este asigurat cu scoabe, dar sunt și porțiuni în care acestea lipsesc.
Fiind un grup numeros, traversarea cheilor durează ceva mai mult.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului
Chiar înainte de a ajunge la Portal este poteca de intrare pe Brâna Caprelor, atenție trebuie traversat pârâul.  (foto din aval)
Portalul din Cheile Râmețului foto din amonte.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului "La Cuptor" 
Cheile Râmețului "La Cuptor"
Cheile Râmețului "La Cuptor" din acest punct încep traversările de pe un mal pe celalalt.
Traversare debitul mare al apei ne pune probleme.
înainte sa fie asigurată aceasta portiune erai nevoit să intri prin apa ce ajungea vara până la brâu. Ultima dată când am trecut pe aici, porțiunea era asigurata cu un cablu, ce era desprins de la mijloc, și trebuia să te lași periculos pe spate pentru a putea traversa. Acum au fost instalate lanțuri, foarte bine fixate.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului
Ajunși în satul Cheia am fost întâmpinați de Gabriel Suliman care ne povestește un scurt istoric al satului: "Satul Cheia, unul dintre cele mai populate așezări din zona central-sudică a munților Trascău pe de-o parte datorită "zonei ascunse" și accesului dificil care împiedica eventualele atacuri armate dar și a morilor de măcinat grâne care a de-a lungul timpului a reprezentat principala ocupație a sătenilor. La începutul anilor '40, satul cunoaște cea mai înfloritoare perioadă însă tot atunci sunt luați pe front majoritatea bărbaților și puțini dintre aceștia își vor mai revedea familiile. Odată cu sosirea regimului comunist, satele din amonte de Cheia încep a fi electrificate și astfel apar morile de măcinat electrice care încet dar ireversibil stopează negoțul între locuitori. Tinerii iau calea orașelor, atrași de mirajul unei vieți mai ușoare iar bătrânii devin neputincioși in fața noilor viziuni. In 2013 când o familie din București a ales să se mute în Satul Cheia, aici mai locuia o singură bătrână nativă împreună cu toate poveștile nerostite. Gospodăria este alcătuită din două case tradiționale cu acoperiș de paie, specifice satelor mocănești de la sfârșitul sec. XIX. Casa Paraschiva - a fost transferată pe noul amplasament în 2014 din satul După Deal, comuna Ponor și este compusă din două camere, fiecare având cate un pat zidit lângă sobă denumit "ploaptan cu camniță". Specific acestor tipuri de case sunt acoperișurile înalte învelite cu paie de grâu și construcția hornului care nu străpunge acoperișul ci iese direct în pod iar fumul rezultat de la sobe este evacuat direct în interiorul podului unde se păstrau de obicei grânele și carnea la afumat. Vorbim în acest caz de un acoperiș de aproximativ 6 tone cu grosimea de un metru. Casa lui Gavrilă - poartă numele ultimului proprietar și a fost transferată pe noul amplasament în 2014. Construcție cu târnaț și o singură cameră de dormit. Arhitectura aceasta era cea mai răspândită până la începutul anilor 1900. Întreaga construcție a fost restaurată cu materiale naturale, argilă, nisip, var și izolată cu lână de oaie." Mulțumim Gabriel pentru cuvintele frumoase dar și pentru răbdarea și ospitalitatea cu care ai întâmpinat un asa grup numeros.
(foto Casa Paraschiva).
foto Casa lui Gavrila
 Din Cheia continuam pe marcaj TA spre cătunul Boțani, și aflam tot de la Gabi că puntea ce făcea legătura spre Boțani a fost dusă de o viitură anul trecut. Ne-a îndrumat spre un arin ce era căzut peste parau unde aveam două variante de traversare, fie peste arin, ceea ce însemna o operațiune destul de riscanta, fie prin apa. După un urcuș de 15' ajungem la acest grajd, unde descoperim un interesant mijloc de apărare împotriva urșilor. Ușile și punctele pe unde ar putea pătrunde ursul sunt bătute piroane cu vârful spre exterior. Din acest punct continuam în ușoară coborâre spre peșterile ascunse de privirile drumetilor ce trec pe poteca marcata, iar dacă nu te duci cu cineva care știe nu le găsești.
Izvorul îl găsim la câteva minute după ce am trecut de grajd.
Pentru a ajunge la Peștera cu Apa, asa cum ii spun localnicii, suntem nevoiți să ieșim de pe poteca marcată și să traversăm curtea unui localnic. In general aceștia sunt ospitalieri și se bucura când văd că le trece cineva pragul, dar asta nu înseamnă că trebuie să năvălești peste ei fără a le cere acordul. Mă duc înainte sa cer permisiunea, ii explic ca suntem un grup mare, dar că vom căuta să îl deranjăm cat mai puțin. Practic am "deschis ușa pe jumate" de când am intrat în curte și am dat binețe, cererea de permisiune rămânând o simpla formalitate. Bucuria din ochii lui parcă spunea că el ne mulțumește ca-l vizităm. Chiar ne-a zis:  "n-o mai trecut nime pe aici de tri săptămâni" .
Continuam prin stânga Peșterii cu Apa pe o poteca improvizata de localnici, o scurtătura spre Peștera lui Peștereanu dar și spre grajdul unde își țin animalele localnicii prin a căror curte am trecut adineauri. Ei traversează pe aici zilnic, de fiecare data când merg la animale, iar tu te gândești cum sa te urci pe scara aceea atât de periculos asigurata. In dreapta scării este un hău de vreo 3 metri.
Pestera lui Pestereanu, pestera proprietate a familiei Brlutiu, locul unde isi tineau animalele.
La 50 de m de peștera găsim casa lui Peștereanu, spre bucuria noastră, avem șansa să găsim și proprietarul acasă, dl. Barlutiu, care ne povestește în ce împrejurări a ajuns peștera în proprietatea familiei lui.
Am întrebat dacă nu are o poza cu Pestereanu, m-a invitat în casa unde am găsit fotografia tatălui sau pe un perete al casei. 
Profitam de ospitalitatea lui Peștereanu și facem o pauza de masa împrăștiindu-ne prin ograda lui, imediat aduce din casa o sticla cu palinca din mere, servindu-ne cu drag.
Grajdul lui Pestereanu
Plecam de la Pestereanu spre următorul obiectiv. Pornim spre poteca marcata cu TA, dar o părăsim după nici 50m. Marcajul continua înainte spre Dealu Geoagiului, noi cotim stânga, pe o cale de căruțe, prin pădure spre Tecșești. 
Dupa ce am urcat pe nemarcat, spre drumul de acces dintre Dealul Geoagiului și Tecșești, continuam pe drum pana spre intrarea în sat, unde ne abatem spre stânga pentru a ajunge la Muzeul Viu "La Origini" unde au fost reproduse case din vremurile neolitice.
Părăsim muzeul, și continuam spre Poiana cu Narcise de la Tecșești. Din păcate datorita vremii întârziate din acest an, am găsit doar câteva narcise înflorite. In aceasta perioada ar fi trebuit sa fie apogeul acestei flori, și sa ne ofere un spectacol floral fantastic.
Inca din Poiana cu Narcise a inceput ploaia, iar noi încă aveam în plan să urcam pe vârful Prisecu și apoi să coboram în cătunul Fata Pietrii. Planurile au fost schimbate și din cauza ploi ce nu se mai oprea, dar și datorită unora ce din neatenție au ratat intrarea pe poteca, abătându-se de la traseu. Am pierdut timp prețios până când am reușit să aflam poziția lor, asa că am renunțat sa mai mergem pe Prisecu. Am continuat pe CG spre Cabana Râmeț, punctul de unde am intrat în traseu.
Circuitul l-am închis la intrarea spre Cheile Râmeț, din acest punct am continuat spre dreapta spre Cabana Râmeț, pe același drum pe care am și venit. Maine, a doua zi a evenimentului, urmează sa urcam pe Piatra Secuiului.

Track (Trail GPS ): Cabana Râmeț - Cheile Râmețului - Cătunul Cheia - Peștera cu apa - Peștera lui Peștereanu - Muzeul viu La origini - Poiana cu Narcise Tecșești


Acces: Cabana Râmeț



jurnaldedrumetii.ro
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Distribuie pe:

Ultimele postări

S-ar putea să-ti placă si:
#pevisenusepunepraful
#haisitumeritaefortul
#jurnaldedrumetii

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Sustine jurnaldedrumetii.ro

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.

at Niciun comentariu