Fenesasa - Piatra Haldahaia - Ciumerna - Pestera Bisericuta - vârful Muncelului

Tura asta a fost stabilita pentru a vizita Peștera Frumoasa, din Munții Trascău, dar nu am găsit intrarea. Se zice ca e foarte frumoasa, iar secretul intrării în peșteră este păstrat tocmai pentru a fi protejata. Am ajuns și noi aici în speranță că zăpadă era deja topită, și avem șanse mai mari să găsim intrarea îngustă, dar nu am avut noroc. Asta e, acum avem motiv să revenim în zonă.

Traseu Fenesașa - Piatra Hăldăhaia - Ciumărna - Peștera Bisericuța - vârful Muncelului

Feneșasa - Piatra Hăldăhaia - vârful Băieșului 1300m - Platou Carstic Ciumărna
marcaj:

Platou Carstic Ciumărna - Peștera Bisericuța - Platou Carstic Ciumărna

marcaj: nemarcat

Platou Carstic Ciumărna - vârful Muncelului 1282m - Pădurea Citera
marca:

Pădurea Citera - Valea Mare - Feneșasa
nemarcat

• Coordonate intrare în traseu:46°10'16.3"N 23°17'35.1"E
• Durata: 8h
• Distanta parcursa: 19,69 km
• Diferențe de nivel: 1095
• Dificultate: mediu
• Starea marcajelor: buna, o parte din acest traseu a fost făcut pe poteci nemarcate
• Surse de apa: -
• Obiective: Piatra Hăldăhaia - Platoul Carstic Ciumărna - Peștera Bisericuța - vârful Muncelului
• Participanți: Traian, Sorin, Cosmina, Cornel, Ionela, Dorel, Misi, Erika și Toni
• Track (Trail GPS): Feneșasa - Piatra Hăldăhaia - Ciumerna - Peștera Bisericuța - vârful Muncelului

La 500 m după Cheile Feneșului, ajungem la intersecția cu traseul nr. 22 (Zlatna - Ighiel) marcat cu CA. Un traseu lung, de peste 35km cu diferențe de nivel de peste 1800m.Vom parcurge o bucata din acest traseu, mai exact porțiunea: Fenesașa - Poiana Măguri - Platoul Carstic Ciumărna. 

Traversam peste pod, pârâul Feneș și continuam pe drumul forestier în amonte a pârâului Bâlcelelor

Trecem pe lângă un grajd, ce poate fi folosit ca adăpost în caz de vreme rea.

părăsim drumul forestier și traversam pârâul Bâlcelelor

urcam prin pădure spre Poiana Măguri.

Poiana Măguri, aici cotim stânga

Poiana Măgurii

din Poiana Măgurii coboram pe D. Podul Măgurii spre Valea Muntelui.

Piatra Hăldăhaia, acolo vom ajunge în curând.

traversam Valea Muntelui

Brandusa

Pe partea cealaltă găsim un saivan, de asemenea și acesta poate fi folosit ca adăpost în caz de vreme rea

Saivan, în capătul celalalt este o camera unde te poți adăposti.

după circa 10' de la saivan cotim dreapta spre Piatra Hăldăhaia. Poteca trece pe sub piatra, apoi continua spre Platoul Carstic Ciumerna. Când am ajuns pe platou, părăsim marcajul CA ce coboară ușor spre dreapta spre Iezerul Ighiel și continuam în urcare spre vârful Băieșului.

un buchet de ghiocei

Brândușă

vârful Băieșului 1300m , Platoul Carstic Ciumerna. din acest punct coboram spre stânga spre peștera Bisericuța. la un moment dat ne intersectam cu traseu de creasta BR la care vom reveni după ce vizitam Peștera.

coborârea de pe vârful Băieșului

Nu are rost sa îți dau detalii despre cum ajungi la Peștera Bisericuța ca oricum nu o găsești dacă nu ai cu tine pe cineva care a mai fost aici. mai ai alternativa sa urmărești track-ul meu, în acest caz el te duce la peșteră.

la intrarea în Peștera Bisericuța găsim "stalagmite" din gheata, în diferite forme și mărimi, spre amuzamentul tuturor.

Pielea de leopard, un fenomen rar, specific Peșterii Bisericuța.

Stalactite uriașe ce atârna din tavanul peșterii

Peștera Bisericuța

Peștera Bisericuța

Liliac în Peștera Bisericuța, evitați pe cat posibil sa ii deranjați din hibernare, nu vor avea suficienta putere pentru a reintra și vor muri.

Peștera Bisericuța

liliac în Peștera Bisericuța

Peștera Bisericuța

Plecam de la peșteră și ne întoarcem pe Platoul Carstic. Acesta este traversat de traseul de creasta BR. marcajele sunt rare, o parte acoperite de zăpadă. In imagine se vede Platoul Carstic Ciumerna, în dreapta, vârful Băieșului, împădurit, noi am revenit din stânga imaginii de la Peștera Bisericuța. Imediat din acest punct vom intra în pădure pe un vechi drum forestier, marcajele vor fi mai ușor de urmărit.

Miagi San, veteranul echipei noastre.

Poteca marcata cu BR ce merge de pe Platou spre Poiana cu Narcise de la Negrileasa, continua pe sub vârful Muncelului 1282m. Noi ieșim de pe poteca pentru a bifa și acest vârf.

panorama spre Cheile Feneșului - vârful Dâmbău.

Urmele din zăpadă ne confirma ca mai sunt și alte viețuitoare prin zona. Trebuie sa știți ca în Munții Trascău nu a fost înregistrat, (sau nu am aflat eu pana acum) de nici un atac al urșilor la turiști. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie sa fi precaut.

La nici 20'(cca 1,5km) după ce am trecut de vârful Muncelului 1282m părăsim BR si coboram spre stânga pe Valea mare spre Feneșasa

Feneșasa. Ajungem pe drumul principal unde vom coti la stânga spre a închide circuitul și a ajunge la punctul de plecare în traseu.

Feneșasa

Track (Trail GPS): Feneșasa - Piatra Hăldăhaia - Ciumerna - Peștera Bisericuța - vârful Muncelului

Acces: DN74 Fenes - Fenesasa

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Distribuie pe:

Ultimele postari

S-ar putea să-ti placă si:

#pevisenusepunepraful
#haisitumeritaefortul
#jurnaldedrumetii

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.

Pestera lui Pestereanu si Muzeul viu "La Origini"

 

Tătă iarna n-o fost atâta zăpadă în Trascău, câtă am avut în primăvara asta. In loc de ghiocei și leurda am avut parte de poteci neumblate acoperite de zăpadă, făcând o adevărată aventura traversarea lor. Azi vom porni spre un alt cătun uitat de vreme, cu case părăsite și ferecate, ce nu le-au trecut nimeni pragul de mult timp. Un cătun ce număra cândva douăzeci de familii, a rămas acum cu puține suflete care să-i animeze ulițele. Vântul sufla a pustiu, timpul nemilos își lasă amprenta, casele cu uși și ferestre strâmbe, acoperite cu paie sunt din ce în ce mai dărăpănate cu acoperișuri găurite și încărcate cu mușchi. Aceste case sunt un simbol al Trascaului și se pierd cu fiecare an ce trece, fără a mai putea fi recuperate. Artă adevărată, pierdută sub ochii noștri. Oare chiar nu se pot aloca fonduri pentru a se putea conserva astfel de lăcașuri?

foto: Vasile Sirbu

 

 

Traseul de azi:

Modolești - Dealu Geoagiului - Boțani

marcaj: 

Peștera cu Apa - Peștera Lui Peștereanu

nemarcat

 Peștera Lui Peștereanu - "Muzeul viu La Origini" Tecșești

nemarcat

Tecșești - Dealu Geoagiului

nemarcat

Dealu Geoagiului - Modolești

marcaj:

• Coordonate intrare în traseu: 46°15'02.0"N 23°25'26.7"E
• Durata: 7h
• Distanta parcursa: 20, 34km
• Diferențe de nivel: 814m
• Dificultate: mediu/dificil (datorita stratului de zăpadă)
  
• Starea marcajelor: buna (atenție acest traseu a fost făcut și pe poteci nemarcate)
• Surse de apa:
• Obiective: Peștera lui Peștereanu și Muzeul viu "La Origini"
• Participanți: Cosmina, Sile, Erika și Toni
• Track (Trail GPS ): Peștera lui Peștereanu - Muzeul viu "La Origini"

Punctul de intrare în traseu: satul Modolești. 

Traseul nostru, marcat cu TA spre Dealu Geoagiului - Boțani. 

(Nu ajungem în cătunul Cheia sau în Cheile Râmețului) 

Traseul marcat cu TR urca pe Muntele Cetii, Poiana cu Narcise de la Tecșești, Piatra Cetii și coboară spre satul Cetea.

Pană să ajungem în Dealu Geoagiului am numărat vreo 3 izvoare frumos amenajate.

Cuptor pentru "pită de casă"

Iarna se agata cu disperare de ultimele zile ale lunii martie.

Dealu Geoagiului, cotim dreapta pe drumul pavat ce vine din cătunul Iliești și duce spre satul Tecșești. După cca 150m cotim stânga, în coborâre, spre cătunul Boțani.

stângă vârful Chicerii 1117m

coboram spre cătunul Boțani

Casa cu fundație din piatra

Pârâul Ivanestilor îl traversam de cate ori.

Ajungem la gospodăria unor oameni, ce trebuie sa o traversam pentru a ajunge la prima peșteră. Ne cerem permisiunea de a urca spre peștera, ei ne-au spus ca "la asta ii zicem Peștera cu Apa, iar la aialaltă Peștera lui Peștereanu".

Peștera cu Apa

Peștera cu Apa

Peștera cu Apa

Dupa ce am vizitat Peștera cu Apa, am inceput sa ne catarăm, la propriu, spre Peștera lui Peștereanu, puteam sa și ocolim, dar nu putem refuza doza mica de adrenalina. Zăpada destul de mare face cățăratul mai palpitant, dar gândul că și localnicii folosesc aceasta scurtătura, îți da aripi. O scara improvizata, șubredă și asigurata cu un lanț agățat în vârful unui târnăcop înfipt în stâncă, nu inspira mare încredere, dar cu atenție reușim sa trecem. La Peștera Lui Peștereanu se mai poate ajunge și din Brădești - Cheia - Boțani, sau prin Cheile Râmeț - Brâna Caprelor -  Cheia - Boțani

Jos se vede gospodăria prin care am trecut.

Trecuți de porțiunea cu risc de alunecare, mai avem 10 m și ajungem la Peștera Lui Peștereanu

 

Peștera Lui Peștereanu. 

Pe Peștereanu nu îl chema asa, numele l-a primit de la peștera din propria-i ograda, în care își ținea oile.

Peștera Lui Peștereanu

Peștera Lui Peștereanu

Peștera Lui Peștereanu

Peștera Lui Peștereanu

Casa Lui Peștereanu

Un loc perfect de stat la taclale, ce a stat mărturie atâtor povesti spuse în jurul ei, 

a rămas acum o "masa a tăcerii"

Perechea de opinci uzate, făcute din piele nituita pe la îmbinări, sade atârnată, lângă coase, împodobind sura de lângă casa.

Belciugul ce se punea la boi atârna și el nefolosit. Sper ca toate aceste obiecte sa rămână acolo unde sunt și sa nu fie furate de către trecători.

Grajdul lui Pestereanu

Grajdul lui Pestereanu

Carul pentru carat fanul sta uitat, așteptându-și stăpânul.

Plecam de la Peștera lui Peștereanu pe o poteca nemarcata, spre satul Tecșești. Aici în pădure zăpada este destul de mare,

Înainte de a ajunge în Tecșești cotim stânga vreo 300m și ajungem la Muzeul Viu: "La Origini", un loc în care niște oameni au reușit sa reproducă casele strămoșilor noștri, asa cum trăiau ei încă din vremurile neolitice.

Muzeul viu "La Origini"

Muzeul viu "La Origini"

Muzeul viu "La Origini"

Muzeul viu "La Origini"

Muzeul viu "La Origini"

Muzeul viu "La Origini"

Muzeul viu "La Origini"

Terminam vizita la Muzeul viu "La Origini" și ne întoarcem în  Dealu Geoagiului, de unde coboram înapoi în Modolești. Inițial as fi vrut sa facem un circuit, din Tecșești sa urcam spre Poiana cu Narcise, si apoi sa coboram în Modolești pe traseul marcat cu TR, dar zăpada este prea mare, și noi eram deja obosiți.

Track GPS: Modolești - Peștera lui Pestereanu - Muzeul Viu "La Origini" - Modolești

Acces: DN1 (Galda de Jos) - Modolesti intrare in traseu

Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.

Distribuie pe:

Ultimele postari

S-ar putea să-ti placă si:

#pevisenusepunepraful
#haisitumeritaefortul
#jurnaldedrumetii

Dacă ți-a plăcut dă un like paginii noastre.

Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.