Arieseni - Cheile Galbenei

Munții Bihor · Padiș

Cheile Galbenei
Aventura de pe Valea Luncșoarei

Unul dintre cele mai spectaculoase și sălbatice sectoare de chei din România, culminând cu uimitoarea Cascadă Evantai.

Drumul spre Cheile Galbenei începe din centrul comunei Arieșeni. Se urcă pe pitoreasca Vale a Cobleșului, trecând prin satul cu același nume, până în cătunul Poienița. De aici, traseul continuă pe Valea Gojii până în Șaua Ponița, ajungând după aproximativ 1 km la Cantonul Silvic Luncșoara.

Sfat logistic: Cei aproximativ 10 km de drum forestier sunt destul de dificili. Deși o mașină cu gardă înaltă (precum „Zamfiruța” lui Tibi) poate ajunge până la intrarea în chei, un autoturism obișnuit va întâmpina probleme serioase. Totuși, distanța este prea mare pentru a fi parcursă comod pe jos, deci alegeți cu grijă mijlocul de transport!

Etapele Traseului

Arieșeni — Șaua Ponița — Canton Silvic: Triunghi Galben

Canton Silvic — Cheile Galbenei: Triunghi Galben

Sector Chei — Cascada Evantai: Punct Galben

🗺️ Detalii Tehnice Drumeție

Distanță totală 10 km

Durată estimată 4 ore

Diferență de nivel 250 m

Dificultate Ușor (tehnic în chei) ★☆☆☆☆

Stare marcaje Bună

⏱️

Timp

4h

👣

Efort

Moderat

🌊

Obiectiv

Cascadă

📍

Track GPS

Descarcă

---

Din Poiana Florilor spre Abisul Galbenei

De la Cantonul Silvic se continuă pe Valea Luncșoara, în aval. Drumul trece pe lângă superba Poiana Florilor și se intersectează cu DJ763 (între Pietroasa și Boga). Această porțiune de drum forestier este într-o stare destul de degradată, motiv pentru care am ales să o parcurgem pe jos până la intrarea propriu-zisă în chei.

Odată intrați în Cheile Galbenei, peisajul se schimbă radical. Pereții de calcar se apropie, iar apa sapă forme fantastice în stâncă. Punctul culminant este, fără îndoială, Cascada Evantai, o cădere de apă de o eleganță rară, unde firul apei se deschide larg peste peretele stâncos, exact ca un evantai de argint.

Sălbăticia Cheilor Galbenei

Cascada Evantai — Splendoare în calcar

Galerie Foto: Momente de grup și peisaje

„Am încercat să stăm serioși la poza de grup de la Canton, dar nu ne-a reușit tuturor!”

Participanți: Tibi, Iutka, Tiberiu, Edi, Norbi, Erika și Toni

Citeşte mai mult >

Izbucul Tăuz

Munții Bihor · Parcul Natural Apuseni

Izbucul Tăuz
Smaraldul adâncurilor din Apuseni

Cea mai adâncă peșteră scufundată din România, un fenomen carstic spectaculos unde apele subterane revin la lumină sub o stâncă uriașă.

Izbucul Tăuz este o adevărată legendă a speologiei românești, fiind situat în comuna Gârda de Sus, județul Alba. Acest impresionant izvor intermitent reprezintă locul unde apele ce pătrund în subteran prin Peșterile Coiba Mare și Coiba Mică revin la suprafață după un parcurs misterios de circa 2,5 km prin inima muntelui.

Izbucul este cunoscut ca fiind cea mai adâncă peșteră scufundată din România, un loc de o frumusețe rară, dar și de o periculozitate extremă pentru scafandrii speologi, datorită pasajelor înguste și adâncimii record explorate până în prezent.

Traseu: DJ750 (Gârda Seacă) → Izbucul Tăuz

Marcaj: Punct Albastru

🗺️ Date Tehnice Traseu

Distanță (dus-întors) 0,6 km

Diferență de nivel 19 m

Durată estimată 30 minute

Dificultate Ușor ★☆☆☆☆

Sursă de apă Izvorul Filești

Coordonate intrare 46°30'38.7"N 22°46'58.0"E

⏱️

Timp

30 min

👣

Efort

Minim

📍

Obiectiv

Izbuc

⭐

Status

Marcat

---

Misterul de sub Piatra Tăuzului

Apa care dispare în uriașele guri ale peșterilor Coiba Mare și Coiba Mică străbate un labirint de galerii complet inundate înainte de a tâșni cu forță de sub peretele de calcar cunoscut sub numele de Piatra Tăuzului. Această resurgență formează un mic lac de un verde smarald fascinant, a cărui liniște de la suprafață ascunde un abis vertical.

Primele tentative de explorare au început în 1982. De-a lungul anilor, expediții internaționale conduse de scafandri celebri (precum polonezul Rafał Guszka) au împins limitele cunoașterii în acest izbuc, atingând adâncimi de peste 80 de metri, ceea ce îl confirmă ca fiind cel mai adânc sifon explorat din țara noastră.

Izbucul Tăuz - "Ochiul" de apă smarald

Izvorul Filești - Popas pe traseu

Galerie Foto: Pe cărările Tăuzului

Informații Utile

• 🚗 Acces: Din centrul satului Gârda de Sus, se urmează drumul spre cătunul Casa de Piatră aproximativ 9 km.
• 💦 Atenție: Malurile izbucului pot fi alunecoase. Nu vă apropiați de buza apei după ploi abundente.
• 🥾 Echipament: O pereche de încălțări cu aderență bună este suficientă pentru acest traseu scurt.
• 🌍 Context: Vizitați și Coiba Mare pentru a vedea locul unde "se nate" apa Tăuzului.

Localizare pe hartă

Citeşte mai mult >

Pestera Poarta Lui Ionele

Munții Bihor · Apuseni

Peștera lui Ionele
Poarta de calcar a Cheilor Ordâncușii

O incursiune fascinantă într-una dintre cele mai accesibile și spectaculoase peșteri din Parcul Natural Apuseni, faimoasă pentru coloniile de lilieci și portalul impunător.

Peștera lui Ionele reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona comunei Gârda de Sus, fiind situată la intrarea în spectaculoasele Chei ale Ordâncușii. Această cavitate naturală impresionează vizitatorii prin portalul său monumental și prin amenajările moderne care permit explorarea în siguranță a galeriilor sale.

Declarată monument al naturii, peștera oferă un adăpost crucial pentru diverse specii de chiroptere, fiind recunoscută la nivel regional pentru coloniile sale de lilieci. Accesul facil o face destinația ideală pentru familii și turiști care doresc să descopere frumusețea lumii subterane fără un echipament speologic specializat.

Localizare: Gârda de Sus → Cheile Ordâncușii

Acces: Drum asfaltat / Traseu amenajat

🗺️ Fișă Tehnică

Lungime totală 120 m (porțiune vizitabilă)

Dificultate Ușor ★☆☆☆☆

Altitudine ~800 m

Timp vizitare ~20 - 30 minute

Surse de apă Nu (în interior)

Sezon recomandat Tot anul

Marcaj acces Punct Roșu

📏

Lungime

120 m

📈

Dif. nivel

+50 m

⏱️

Durată

30 min

🧗

Efort

Scăzut

---

Despre Peștera lui Ionele

Peștera se deschide în versantul drept al Văii Ordâncușa, printr-un portal impunător ce atrage atenția imediat ce intri în chei. Interiorul este format dintr-o galerie principală largă, care a fost recent reamenajată cu podine metalice și un sistem de iluminat modern, făcând vizita extrem de confortabilă.

Planul topografic al peșterii cu denumirile camerelor

Zona vizitabilă se întinde pe aproximativ 120 de metri. În perioadele ploioase sau la topirea zăpezii, din interiorul peșterii țâșnește un curs de apă temporar, care formează o cascadă la ieșire. Dincolo de porțiunea amenajată, există și zone inaccesibile publicului larg, menite să protejeze habitatele fragile din adâncuri.

Colonia de Lilieci: Ionele vs. Huda lui Papară

Un element distinctiv al Peșterii lui Ionele este prezența unei colonii importante de lilieci, care hibernează sau se refugiază aici. Spre deosebire de Huda lui Papară (unde colonia este mult mai vastă și diversificată, fiind considerată una dintre cele mai mari din Europa), la Peștera lui Ionele liliecii pot fi observați mult mai ușor de către turiști, datorită accesibilității galeriei. Totuși, ambele peșteri impun reguli stricte de liniște pentru a nu deranja aceste mamifere protejate.

Interiorul iluminat — habitatul coloniilor de lilieci

Sistemul de acces și podinele metalice

Sfaturi practice & Avertismente

• 🧥 Îmbrăcăminte: Deși este o peșteră "caldă" față de Scărișoara, temperatura rămâne constantă în jur de 10-12°C. O jachetă ușoară este recomandată.
• 🎟️ Acces: Intrarea se face pe bază de bilet, iar programul poate varia în funcție de sezon.
• 🦇 Protecția Liliecilor: Este strict interzisă folosirea blițului sau producerea de zgomote puternice în zonele marcate.
• 🥾 Echipament: Încălțămintea sport este suficientă, deoarece traseul interior este compus integral din scări și podine de metal.

Date tehnice sumare

Lungime vizitabilă	120 m
Diferență nivel	+50 m
Dificultate	Ușor / Turistic
Sezon	Tot timpul anului
Localitate	Gârda de Sus, Alba

Citeşte mai mult >

Pestera Coiba Mare si Coiba Mica

Peștera Coiba Mare & Coiba Mică – Jurnal de drumeții

Home » Munții Bihor » Peștera Coiba Mare & Coiba Mică

Munții Bihor · Apuseni · județul Alba

Peștera Coiba Mare & Peștera Coiba Mică

Cel mai lat portal din România, un râu subteran care dispare în galerii misterioase, un lac botezat „al Morții" — și o peșteră vecină care a decis, pur și simplu, că nu are chef de vizitatori.

Peștera Coiba Mare este peștera cu cel mai lat portal din România, cu o înălțime de 47 m și o lățime de 74 m, cu o lungime de peste 4 km a tuturor galeriilor. Este situată în județul Alba, la 300 de metri de cătunul Casa de Piatră. Se poate vizita în orice perioadă a anului, până în anumite puncte, de unde se poate continua doar cu echipamente speciale de speologie.

De-a lungul timpului, echipe internaționale de speologi au încercat să pătrundă în adâncul acestei peșteri. Au ajuns până la un al treilea lac subteran sifonat căruia i se mai spune și Lacul Morții, unde nenumărați bușteni și cioturi fac imposibilă trecerea, chiar și scafandrilor speologi. Ultimii 2,5 km au rămas încă neexplorați, apa continuând prin galerii misterioase până sub Piatra Tăuzului de unde țâșnește spre lumină prin Izbucul Tăuzului.

Peștera Coiba Mică este complet inundată și nu se poate vizita. A hotărât-o singură și nimeni n-a contestat.

74 mLățime portal

47 mÎnălțime portal

4+ kmGalerii totale

2,5 kmNeexplorat

Traseu: La Moara Filii (DJ750) → Casa de Piatră → Peștera Coiba Mare → Peștera Coiba Mică

Marcaj:

🗺️ Fișă Tehnică

Durată

5h

Distanță parcursă

10 km

Diferențe de nivel

—

Dificultate

Ușor ★☆☆☆☆

Starea marcajelor

Bună

Surse de apă

Sunt izvoare pe drum, Casa de Piatră

Obiective

Peștera Coiba Mare și Peștera Coiba Mică

Sezon recomandat

Tot anul

Participanți

Tibi, Iutka, Edi, Tiberiu, Norbi, Erika și Toni

Despre Peștera Coiba Mare

Peștera Coiba Mare este o cavernă situată în Munții Bihorului, în zona carstică a Apusenilor. Intrarea se face printr-un portal atât de mare încât, văzut de la distanță, pare mai degrabă o rană în coastă muntelui decât o intrare obișnuită de peșteră. Cu cei 74 m lățime și 47 m înălțime, portalul său este cel mai lat din România — un record pe care muntele și-l poartă cu o liniște monumentală, complet indiferent la uimirea noastră.

Pe drum spre Coiba Mare

Galeriile totalizează peste 4 km, dar nu toți acești kilometri sunt disponibili vizitatorilor cu tenișii la purtător. Zona accesibilă publicului larg se termină undeva unde apa devine prezență activă, nu doar decor. Dincolo, intri în zona speologilor cu echipament complet, lumini de rezervă, combinezon, și o toleranță genetică față de spații înguste și umede.

La 300 m de Casa de Piatră întâlnim acest indicator. De aici coborâm pe o potecă prin pădure și în curând veți vedea imensul portal al peșterii

Portalul văzut din exterior — Peștera Coiba Mare

Portalul văzut din exterior — Peștera Coiba Mare

Ultima coborâre spre intrarea în peșteră

Lacul Morții și legătura cu Izbucul Tăuzului

Echipele internaționale de speologi care au coborât în Coiba Mare au ajuns până la un al treilea lac subteran sifonat — botezat cu toată franchețea Lacul Morții. Nenumărați bușteni și cioturi înghesuiți în acea zonă fac imposibilă trecerea, inclusiv pentru scafandrii speologi. Muntele și-a instalat propria barieră și funcționează impecabil.

Ultimii 2,5 km rămân neexplorați. Apa continuă prin galerii misterioase și iese la lumina zilei prin Izbucul Tăuzului, de sub Piatra Tăuzului. Această legătură a fost demonstrată prin teste de trasare a apei cu coloranți chimici — substanța introdusă în peșteră a apărut ulterior la izvor. Râul știe pe unde merge; speologii, deocamdată, nu.

Portalul văzut din interior — Peștera Coiba Mare

Peștera Coiba Mare

Peștera Coiba Mare

Peștera Coiba Mare

Peștera Coiba Mică — vecina care nu primește musafiri

Câteva sute de metri mai sus se află Peștera Coiba Mică. Dacă te așteptai la un bonus de explorat, realitatea te va dezamăgi cu grație: Coiba Mică este complet inundată și nu se poate vizita. Intrarea este colmatată, apa a ocupat tot spațiul disponibil, și peștera a decis că nu are chef de turiști. O decizie suverană, pe care o respectăm.

Peștera Coiba Mică — cu intrarea colmatată

Intrarea în Peștera Coiba Mică care este inundată

Intrarea în Peștera Coiba Mică care este inundată

Harta traseului

Cum ajungi la punctul de start

Itinerariu auto: Gârda de Sus → Casa de Piatră

Din Gârda de Sus se merge circa 12 km până în cătunul Casa de Piatră, de unde mai aveți aproximativ 300 m până la imensul portal al Peșterii Coiba Mare. Drumul este marcat și portalul se vede de la distanță — ceea ce ajută considerabil la navigare.

Descrierea traseului pas cu pas

1. La Moara Filii (DJ750) → Casa de Piatră

Traseul pornește de la intersecția cu DJ750, urmând marcajul triunghi albastru. Drumul trece prin peisaje tipice Apusenilor — păduri de fag, văi liniștite, izvoare la margine. Cătunul Casa de Piatră apare după câțiva kilometri.

2. Casa de Piatră → Peștera Coiba Mare (300 m)

La 300 de metri de cătun întâlnești indicatorul spre peșteră. De aici cobori pe o potecă prin pădure și, în scurt timp, portalul imens apare în față. Dacă nu îl vezi de la prima privire, mai caută — e practic imposibil de ratat, dar creierul uman mai are uneori nevoie de câteva secunde să proceseze dimensiunile.

3. Vizita Peșterii Coiba Mare

Intri și explorezi zona accesibilă — impresionantă prin dimensiuni și atmosferă. Apa curge prin interior, temperatura scade față de exterior, lumina lanternei tăie întunericul cu o precizie pe care soarele nu o cunoaște în aceste locuri. Dincolo de punctul vizitabil, zona speologilor — echipament special obligatoriu.

4. Peștera Coiba Mică

Câteva sute de metri mai departe — Coiba Mică. O vizită scurtă, mai mult documentară. Intrarea este colmatată și inundată. O privești, o fotografiezi, îi respecți decizia de a rămâne închisă, și te întorci.

Cătunul Casa de Piatră

Tibi le explică băieților cât de important e să te uiți într-un punct fix, fără să clipești, atunci când soția are chef de ceartă

Gusterul ascultă și el indicațiile prețioase — se vede că și el are situații dificile acasă

O mică pauză pe drum spre casă

Sfaturi practice & Avertismente

• 🔦 Lanternă obligatorie — întunericul din peșteră e total dacă stingi lumina. Nu e o metaforă.
• 🧥 Un strat suplimentar de îmbrăcăminte: temperatura în interiorul peșterilor scade semnificativ față de exterior, indiferent de anotimp.
• 💧 Apă: sunt izvoare pe drum și în Casa de Piatră. Ia totuși minimum 1,5 litri cu tine.
• 🥾 Încălțăminte: bocanci cu talpă bună — solul din peșteră este umed și alunecos.
• ⚠️ Coiba Mică nu se poate vizita — complet inundată. Nu e o restricție administrativă, e pur și simplu plină cu apă.
• 📶 Semnal telefon: slab sau absent în anumite zone, absent complet în peșteră.

Date tehnice

Lungime totală traseu	10 km (dus-întors)
Durată	~5 ore
Dificultate	Ușor
Tip traseu	Dus-întors
Marcaj	Triunghi albastru
Portal — lățime	74 m (cel mai lat din România)
Portal — înălțime	47 m
Lungime totală galerii	peste 4 km
Galerii neexplorate	2,5 km
Legătură hidrografică	Izbucul Tăuzului (demonstrat prin trasare chimică)
Stare marcaje	Bună
Coiba Mică	Complet inundată, nu se poate vizita
Participanți	Tibi, Iutka, Edi, Tiberiu, Norbi, Erika și Toni

---

Album foto

Concluzie

Peștera Coiba Mare este unul dintre acele locuri care îți demonstrează că România are lucruri serioase ascunse prin munți, și că „cel mai lat portal din România" nu e o supralicitare turistică, ci un fapt brut, verificabil pe loc. Traseul e accesibil, peisajul e frumos, iar peștera în sine e o experiență memorabilă. Coiba Mică o bifezi rapid la capitolul „am văzut-o, e inundată, am plecat", ceea ce tot e ceva. Îl recomand cu căldură (și o haină în plus!) oricui vrea să vadă România la un nivel mai adânc, în toate sensurile.

---

Citeşte mai mult >