Cetatea medievală a Devei
Hunedoara
Ridicată după invazia tătarilor pe un con vulcanic imposibil de cucerit, a găzduit voievozi, un episcop condamnat la moarte pentru erezie și revoluționari. Distrusă de o explozie de muniție în 1849, restaurată printr-un program european de șapte ani. Astăzi, una dintre cele mai complete cetăți medievale vizitabile din România.
Cetatea Devei stă pe un con vulcanic stins la 378 de metri altitudine, la 184 de metri deasupra orașului care îi poartă numele, și se vede de pe autostradă înainte ca orice indicator rutier să te anunțe că ai intrat în județul Hunedoara. Nu ai cum să o ratezi. Forma ei, un vârf de deal cu ziduri care apar și dispar printre copaci, e genul de siluetă care rămâne în cap.
Cu o istorie de peste șapte secole, cetatea a trecut prin aproape tot ce se poate întâmpla unei fortărețe: donații regale, asedii, răscoale, întemniță un episcop, adăpostește nobili fugăriți de iobagi, este restaurată de un împărat, și în cele din urmă sare în aer din cauza unui depozit de muniție. După aproape 175 de ani de ruine, un amplu proiect european derulat între 2016 și 2023 i-a redat cele trei incinte și 13 obiective vizitabile, plus o telecabină modernizată în 2024.
Dacă mergi pe Valea Mureșului spre Hunedoara sau Retezat, Cetatea Devei merită cel puțin două ore. Dacă combini vizita cu Castelul Corvinilor de la Hunedoara, 17 kilometri mai departe, ai o zi plină de arhitectură medievală de cel mai bun calibru din Transilvania.
Legende și povești adevărate
Există trei legende în jurul Cetății Devei, și cel puțin una dintre ele e adevărată.
Prima spune că Decebal a îngropat o comoară imensă pe dealul cetății înainte ca romanii să cucerească Sarmizegetusa, pentru ca aurul dacic să nu ajungă în mâinile lui Traian. Nicio săpătură arheologică nu a confirmat-o, dar asta n-a împiedicat pe nimeni să caute. A doua imită aproape identic legenda meșterului Manole de la Curtea de Argeș: pietrarul Kelemen, care trebuia să ridice cetatea, vedea că tot ce construia ziua se dărâma noaptea. Soluția, identică cu varianta românească, a fost sacrificarea soției și amestecarea cenușei ei în mortar. Ana a murit, cetatea s-a finalizat.
A treia poveste e reală, și e mai dramatică decât oricare legendă. Pe 13 august 1849, magazia cu pulbere de pușcă a cetății a explodat, distrugând latura de est și ucigând garnizoana. Honvezii maghiari tocmai ocupaseră fortăreața de la austrieci, iar la cinci zile după explozie, generalul Bem capitula la Deva în fața trupelor habsburgice. Legenda romantică adăugată ulterior, că un soldat gelos a aruncat în aer cetatea pentru a-și pedepsi soția necredincioasă, a fost consemnată de Octavian Floca în Ghidul județului Hunedoara din 1969, dar cronicile contemporane evenimentului nu o confirmă.
Cetatea medievală a Devei, municipiul Deva, județul Hunedoara
Tip: Cetate medievală restaurată · Monument Istoric · Acces cu telecabina sau pe jos, trei trasee pietonale
Despre cetate: un con vulcanic, șapte secole de istorie
Dealul pe care stă cetatea nu a ales bine locul, dar a ales bine momentul. Con vulcanic stins, izolat în mijlocul câmpiei Mureșului, cu pante abrupte pe toate laturile și vizibilitate în toate direcțiile, era locul perfect pentru o fortăreață. Primele urme de locuire urcă până în neolitic, iar blocuri de piatră cioplite cu tăieturi în formă de coadă de rândunică, descoperite de arheologi, sugerează că pe vârf existase o fortificație dacică. Romanii au știut și ei ce au, iar după retragerea aureliană dealul a rămas în memoria locului.
Regele Béla al IV-lea al Ungariei a poruncit construcția cetății în jurul anilor 1250, imediat după devastatoarea invazie tătară din 1241–1242. Scopul era explicit: controlul intrării și ieșirii din Transilvania pe Valea Mureșului, principalul culoar natural de acces spre inima provinciei. Prima mențiune documentară datează din 1269, într-un act al regelui Ștefan al V-lea, fiul lui Béla. De atunci, cetatea nu a mai dispărut din documente.
Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, cetatea devine reședință voievodală. Roland Borșa și Ladislau Kan, doi dintre cei mai puternici voievozi ai Transilvaniei medievale, au condus provincia de pe dealul acesta. Din 1444, regele Ladislau al V-lea o donează lui Ioan de Hunedoara ca răsplată pentru victoriile împotriva turcilor, și pentru câteva decenii cetatea intră în orbita celei mai puternice familii din Transilvania. Iancu moare în 1456, la puțin timp după victoria de la Belgrad. Fiul său, Matei Corvin, preia domeniul și îl ține până când, în 1504, cetatea revine Coroanei. De atunci, principi și conți, printre care Gabriel Bethlen, unul dintre cei mai capabili conducători ai Principatului, au folosit-o ca reședință și punct strategic alternativ.
Cetatea și-a câștigat și reputația de inexpugnabilă. În 1657, otomanii au ocupat-o, singurul moment din cei șapte secole de existență când zidurile ei au cedat unei forțe externe. Altfel, asediile s-au oprit în fața pantelor abrupte. Inclusiv iobagii lui Horea, Cloșca și Crișan, care în noiembrie 1784 s-au adunat în număr de circa 2.000 în preajma dealului, nu au reușit să ia cetatea folosită de nobilimea maghiară drept refugiu.
Istoria cetății în cinci momente
👑 Rezidență voievodală și donație regală (sec. XIII–XV)
Ridicată în grabă după invazia tătară, cetatea a intrat rapid în structura de putere a Transilvaniei medievale. Voievozii au condus-o din ea, regii au donat-o ca recompensă, iar cel care a primit-o în 1444, Ioan de Hunedoara, era deja cel mai puternic om din regat. Apartenența la familia Huniade a adus investiții și prestigiu. Matei Corvin, ajuns rege al Ungariei, a transformat-o în una dintre cele mai bine apărate fortărețe din vestul Transilvaniei.
⛓️ Închisorea care l-a ucis pe Francisc David (1579)
Francisc David a fondat Biserica Unitariană din Transilvania și a convins pe rând pe Sigismund I, pe Ioan Sigismund și o parte din nobilimea ardeleană să îmbrățișeze antitrinitarismul, doctrina că Dumnezeu e unul singur și Isus nu e o a doua persoană divină. Până la un punct, a funcționat: în 1568, edictul de la Turda a garantat libertatea religioasă, cel mai timpuriu act de toleranță religioasă din Europa modernă. Dar David a mers mai departe, respingând până și invocarea numelui lui Isus în rugăciune, ceea ce i-a adus acuzația de erezie în 1579. A fost judecat și întemniță în cetatea Devei. A murit acolo pe 15 noiembrie 1579. Pe locul închisorii există azi o placă memorială, iar comunitatea unitariană organizează anual o procesiune la cetate.
🔥 Răscoala lui Horea (1784) și refugiul nobililor
În toamna lui 1784, iobagii transilvăneni s-au ridicat sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan. Violența s-a extins rapid, iar nobilimea maghiară din regiune a fugit spre cele mai aproape puncte întărite. Cetatea Devei a primit valuri de refugiați. Pe 6 și 7 noiembrie, circa 2.000 de răsculați s-au strâns în preajma dealului, hotărâți să asedieze fortăreața. Cronica lui Vitan Șandor descrie cum garnizoana imperială, înarmată cu puști, a respins atacul și a provocat numeroase victime. Cetatea a rezistat. Horea și Cloșca au fost prinși la scurt timp și executați la Alba Iulia, în februarie 1785.
💣 Explozia din 1849 și ruinele
Înainte să explodeze, cetatea trecuse printr-o restaurare ordonată de împăratul Francisc I, care o văzuse în 1817 în stare de degradare avansată și donase fonduri pentru refacere. Lucrările au durat 12 ani, finalizate în 1830. Aproape douăzeci de ani mai târziu, în 1848, cetatea a intrat din nou într-un conflict major. Trupele austriece o foloseau ca bază, revoluționarii maghiari (honvezii) au cucerit-o. Pe 13 august 1849, magazia cu pulbere de pușcă a sărit în aer. Latura de est a fost distrusă complet, garnizoana a murit. La cinci zile după explozie, generalul Bem capitula la Deva. Cetatea nu a mai fost refăcută timp de aproape 175 de ani.
🏗️ Restaurarea (2016–2023) și telecabina nouă (2024)
Proiectul de reabilitare finanțat prin fonduri europene a durat șapte ani și a adus cetatea la o stare vizitabilă integral, cu toate cele trei incinte accesibile și 13 obiective marcate. Telecabina, veche și cu capacitate mică, a fost complet înlocuită în 2024 cu o instalație nouă de 30 de persoane, cu sistem de e-ticketing la stația de la baza dealului. Cu 278 de metri lungime și 158 de metri diferență de nivel, se clasează pe primul loc în Europa la parametrii aceștia. E un detaliu pe care ghizii locali îl menționează cu mândrie.
Vizita pas cu pas
1. Sosirea și alegerea urcușului (0 – 15 min)
Cetatea se vede din tot orașul, dar accesul se face din parcul de la baza dealului, lângă Palatul Magna Curia care găzduiește Muzeul Civilizației Dacice și Romane. De acolo pornesc atât telecabina, cât și cele trei trasee pietonale marcate. Telecabina durează câteva minute și costă 30 de lei dus-întors pentru adulți, 15 lei pentru copii sub 14 ani și pensionari. Urcatul pe jos durează 30 până la 45 de minute, în funcție de traseul ales. Se poate urca cu telecabina și coborî pe jos sau invers, ambele variante sunt valide. Biletele la telecabina se cumpără electronic la stația de plecare.
2. Incinta a III-a și Poarta I
Accesul pietonal în cetate se face prin Poarta I, în colțul de sud-est, o construcție din andezit cu ziduri de 2 metri grosime pe fundații de 2,5 până la 3 metri. Poarta e flancat de un turn de scară care funcționa și ca post de gardă. Construcția Porții I și a Incintei a III-a datează din sfârșitul secolului al XVII-lea, imediat după ce trupele imperiale austriece au preluat controlul Transilvaniei. De la Poarta I, drumul pietruit continuă spre Platformele Artilerie Vest, unde cercetările arheologice au descoperit două guri de tragere pe latura sud-vestică și un zid exterior care dubla zidul incintei.
3. Podul de lemn și Poarta Cezarului
Legătura dintre Incinta a III-a și incintele interioare se face printr-un pod de lemn cu o secțiune mobilă, care ducea la Poarta Cezarului. Poarta are dimensiunile interioare de 3 pe 3,4 metri și este închisă în partea superioară cu un arc semicircular din cărămidă. E unul dintre locurile din cetate unde restaurarea se simte cel mai bine: structura e consolidată, iar traseul de vizitare e clar marcat. Din dreptul Porții Cezarului se vede primul unghi de panoramă spre orașul Deva și spre Valea Mureșului.
4. Incinta I și construcțiile de pe vârf
Prima incintă, de formă ovoidală, ocupă vârful propriu-zis al dealului și include clădirile ridicate în cei șase secole de existență activă a cetății: palatul princiar, zona cuptoarelor de pe latura de nord (bucătăria garnizoanei, descoperită arheologic), Bastionul Sud-Estic, Bastionul Bethlen și Camera de Artilerie. Pe latura de est se văd cel mai bine urmele exploziei din 1849: zidul e spart, iar excavațiile au scos la iveală stratigrafii din mai multe perioade de construcție suprapuse. Acordă timp acestei incinte. E densă.
5. Placa memorială Francisc David
Pe latura în care se credea că se afla închisoarea medievală, există o placă în memoria lui Francisc David. Locul e discret și trece neobservat dacă nu știi să îl cauți. Merită câteva minute de oprire, nu neapărat din convingere religioasă, ci pentru că povestea unui om care a murit pentru o idee teologică, în cetatea asta, acum aproape 450 de ani, are o greutate specifică. Comunitatea unitariană organizează anual o procesiune până la această placă.
6. Panorama de pe vârf
Vederea de la 378 de metri altitudine e motivul pentru care jumătate din vizitatori urcă exclusiv pentru poze. Spre nord-est, orașul Deva se întinde compact și compact în câmpie. Spre vest și sud, cursul sinuos al Mureșului se pierde printre dealuri. În zilele senine, siluetele munților Poiana Ruscă, Retezat și Apuseni se văd simultan pe orizont, trei masive distincte dintr-un singur unghi. Sunt amplasate binocluri fixe pentru detalii la distanță. Lumina de dimineață pe fațada estică și lumina de seară spre Mureș sunt cele mai bune momente pentru fotografii.
Panorama orașului Deva de la cetate
Cum ajungi la Cetatea Devei
Itinerariu auto
Deva se află pe autostrada A1, la circa 335 km de București și 130 km de Cluj-Napoca. Din autostradă, ieșirea spre centrul orașului te aduce direct în preajma Palatului Magna Curia și a parcului de la baza dealului, de unde pornesc telecabina și traseele pietonale. Distanța față de Hunedoara (Castelul Corvinilor) e 17 km pe DN68A. Față de Orăștie e 30 km, față de Sibiu 105 km.
Parcarea la baza cetății, în zona Parcului Cetății, e gratuită și are suficiente locuri în afara sezonului de vârf. Vara, în weekenduri, se poate aglomera. Alternativa e parcarea de lângă Centrul Cultural sau în centrul orașului, la câteva minute de mers pe jos.
📍 Coordonate cetate: 45.8843, 22.9039
Sfaturi practice și informații utile
👟 Echipament recomandat: Chiar dacă alegi să urci cu telecabina, interiorul cetății prezintă culoare pietruite, trepte și zone de pământ amenajate. Este obligatoriu să porți încălțăminte sport stabilă cu aderență bună (evită sandalele decupate sau încălțămintea cu talpă netedă).
🌿 Cea mai bună perioadă: Cetatea poate fi vizitată în orice anotimp, dar lunile de primăvară târzie și toamna timpurie oferă cele mai spectaculoase culori ale vegetației de pe versanții vulcanici și temperaturi perfecte pentru mersul pe jos.
📸 Fotografie și Drone: Lumina dimineții este ideală pentru a surprinde detaliile arhitecturale ale fațadelor estice, în timp ce apusul oferă cadre de revistă cu cursul Mureșului. Atenție: ridicarea dronelor pe teritoriul rezervației naturale Dealul Cetății necesită aprobare prealabilă de la Primăria Deva și respectarea legislației aeronautice (AACR).
♿ Accesibilitate: Stațiile de telecabină sunt prevăzute cu rampe, însă odată ajuns sus în cetate, relieful istoric accidentat și treptele înguste limitează semnificativ deplasarea scaunelor rulante sau a cărucioarelor pentru copii.
🏛️ Ce mai poți vizita la baza dealului: Nu rata Palatul Magna Curia (Muzeul Civilizației Dacice și Romane), situat chiar în parc. Adăpostește colecții arheologice valoroase provenite din siturile dacice și romane din județ (necesită bilet de intrare separat).
🔗 Trasee combinate în județul Hunedoara: Poți lega perfect vizita cu o oprire la Castelul Corvinilor (17 km distanță), o sesiune de relaxare la băile termale romane de la Geoagiu-Băi (35 km) sau o drumeție scurtă către ruinele sălbatice ale Cetății dacice Bănița (60 km). 🎟️ Bilet intrare: Accesul în incinta cetății este gratuit. Se plătește doar telecabina: 30 lei adulți, 15 lei copii sub 14 ani și pensionari (updete 2026). Persoanele cu dizabilități au acces gratuit la telecabina.
🚡 Telecabina: Modernizată în 2024, cu capacitate de 30 de persoane și sistem de e-ticketing la stație. Cu 278 m lungime și 158 m diferență de nivel, e cea mai lungă din Europa. Poate fi închisă temporar pentru întreținere sau vânt puternic. Verifică în avans pe site-ul primăriei dacă vizita e programată pe vânt.
👟 Urcatul pe jos: Trei trasee pietonale marcate, cu durată de 30 până la 45 de minute. Cel mai comod pornește din parcul de la baza dealului. Scările de la intrarea principală sunt abrupte; după ele urcarea continuă în serpentine prin pădure. Pantofi cu talpă bună, nu sandale.
🌿 Cel mai bun sezon: Cetatea e deschisă tot anul, dar vara (mai–septembrie) are cel mai lung program și cea mai bună lumină. Toamna e deosebit de frumos, cu frunzișul colorat pe pante. Iarna, la zăpadă, panorama e neobișnuită, dar verifică dacă telecabina funcționează.
📸 Fotografiat: Dimineața devreme e mai liniștit și lumina e mai buna pe fațadele din est. Panorama spre Mureș e mai bună seara, cu soarele la apus. Drona e permisă numai cu aviz de la Primăria Deva și aviz AACR.
♿ Accesibilitate: Telecabina poate fi folosită de persoane cu mobilitate redusă, dar în interiorul cetății terenul e accidentat. Nu există rampe sau poteci special amenajate pentru scaune rulante.
🏛️ Muzee complementare la baza dealului: Palatul Magna Curia găzduiește Muzeul Civilizației Dacice și Romane, cu artefacte din perioadele preistorice, dacice și romane. Bilet separat, merită 45 de minute după vizita la cetate.
🔗 Combină cu: Castelul Corvinilor din Hunedoara (17 km, una dintre cele mai impresionante construcții gotice din Europa de Est), Stațiunea Geoagiu-Băi (35 km, ape termale), sau Cetatea Bănița (circa 60 km, ruine dacice pe un masiv calcaros din Retezat).
⚠️ Aglomerație: Vara, în weekenduri și în concedii, telecabina are coadă. Planifică vizita devreme dimineața sau după ora 16:00 pentru a evita vârful de afluență.
Obiective complementare în zonă
Cel mai evident complement al Cetății Devei este Castelul Corvinilor din Hunedoara, la 17 kilometri distanță. E un salt de la cetatea de apărare la palatul gotic de reprezentare: dacă la Deva funcția primară era militară, la Hunedoara Iancu de Hunedoara a construit ceva gândit și pentru impresionat, cu turnuri înalte, galerii și o curte interioară cu pod peste râu. Combinarea celor două într-o singură zi e una dintre cele mai bune zile pe care le poți petrece în Hunedoara.
Dacă ai timp suplimentar, Stațiunea Geoagiu-Băi (35 km spre nord-est) funcționează de pe vremea romanilor, care veneau pentru apele termale. În direcția opusă, spre Retezat, Cetatea Bănița e o cetate dacică mai puțin frecventată, pe un masiv calcaros cu vedere spre Munții Retezat, pentru cei care vor ceva mai izolat și mai sălbatic.
Concluzie
Cetatea Devei e una dintre puținele fortărețe medievale din România care poate fi vizitată integral, cu traseu clar, restaurare serioasă și infrastructură funcțională. Nu e un sit arheologic în șantier sau un monument cu acces parțial și panou indescifrabil. E o cetate în care mergi, circuli prin cele trei incinte, afli despre Francisc David și explozia din 1849, și cobori cu o panoramă în minte pe care e greu să o uiți.
Dacă ești pe autostrada A1 și ai o jumătate de zi liberă între Sibiu și Arad, oprirea la Deva e automată. Dacă planifici o zi în Hunedoara, pune cetatea dimineața, Castelul Corvinilor după-masa, și seara ești mulțumit că ai văzut probabil cele mai bune două obiective medievale din vestul României în opt ore.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.