Crestele înalte ale Retezatului sunt unele din cele mai frumoase din România, oferindu-ne priveliști de neegalat, unicate, iar noi montaniarzii, mai mici sau mai mari, ne dorim sa ajungem pe vârfurile importante ale masivului din toate direcțiile posibile. Pe vârful Custura am mai urcat de la Stana de Râu, de data asta am ales să urcam dinspre Cabana Buta. Cea mai mare provocare la aceasta tură, este drumul de acces spre Cabana Buta. Știam că se poate ajunge cu mașina pana în zona La Beciuri, dar nu cu orice mașină. Asa ca am inceput tura la 3,5 km mai jos de beciuri, de frica, apoi am constatat ca puteam înainta liniștiți pana la beciuri, cu atenție, scurtând astfel tura. Dacă stau bine și ma gândesc, singurele cai de acces acceptabile spre Munții Retezat sunt dinspre Cârnic sau Râușor, dar dacă vrei sa ajungi în Poiana Pelegii, Stana de Râu sau Cabana Buta trebuie să fi pregătit psihic și dotat cu mașina cu garda înaltă.
Drumul spre cabana Buta, vom merge în paralel pe marcaj CR si BA.
CR vine de la Câmpul lui Neag - Cheile Butii - Cabana Buta - Șaua Plaiul Mic - Poiana Pelegii - Lacul Bucura, iar traseul marcat cu BA vine tocmai de pe partea cealaltă a masivului din localitatea Ohaba de sub Piatra - Cârnic - Cabana Pietrele - Cabana Gențiana - Curmătură Bucurei - Lacul Bucura - Poiana Pelegii - Șaua Plaiul Mic - Cabana Buta - Cheile Butii - Câmpul lui Neag
Urcam în amonte pe pârâul Buta și în stânga drumului descoperim o frumoasa cascada.
La Beciuri, până aici am făcut aproximativ 3,5 km de unde am lăsat noi mașina. Frustrant pentru noi a fost ca porțiunea de drum cea mai rea am depășit-o cu mașinile, iar pană aici am fi putut ajunge, scurtând tura noastră cu cca 2h. Asta e, data viitoare când vom ajunge în zonă vom ști ce avem de făcut.
După zece minute de la beciuri, poteca marcata părăsește drumul cotind la stânga, traversam pârâul Buta, și revenim apoi în drum. Poți continua și pe drum doar ca faci o buclă un pic mai lungă.
Cabana Buta este o cabana turistica în Parcul Național Retezat situata la o altitudine de 1580m. Cabana datează de pe vremea lui Carol I, când era folosita ca și cabana de vânătoare, iar ulterior a devenit cabana turistica. Contact: Piekny Albert (Bela) 0733 514 842
Izvorul amenajat de la Cabana Buta
Indicatorul ne spune ca mai avem 1h pana în Șaua Plaiul Mic.
Ignoram indicatorul, continuam înainte spre Șaua Plaiul Mic, la întoarcere vom merge și la locul de campare și la Refugiul Salvamont
Înainte de șaua, zăpada încă este foarte mare. Aici se găsește o momâia de 2m, acum este complet acoperită de zăpadă.
Șaua Plaiul Mic 1879m. Din acest punct poți continua spre stânga pe marcaj BR spre traseul de creasta al Retezatului Mic (Piule Iorgovanu), tura ce am făcut-o anul trecut, sau poți continua înainte pe marcaj CR sau BA spre Poiana Pelegii, noi cotim la dreapta pe marcaj BR spre vârful Custura 2457m.
Ajunși în creasta, panoramele ce se deschid în jurul nostru sunt fabuloase.
Cu ochii spre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului: Peleaga și Păpușa
Urcarea din Plaiul Mic spre Custura este destul de blândă, doar spre ultima portiune vom întâlni bolovani și lespezi.
trecem pe lângă vârful Păpușa Custurii ce se vede în spate, vom urca pe el la întoarcere.
vârful Custura cu cei 2457m ai săi este al 5-lea vârf ca înălțime din Munții Retezat după: Peleaga 2508m, Păpușa 2504m, Retezat 2482m și Varful Mare 2463m. Echipa de azi: Codrina, Cornel, Ionela, Erika, eu, Traian și Cosmina în spatele camerei foto.
Coborârea o facem aproximativ pe același traseu.
După ce ne-am atins pricipalul obiectiv, ne putem relaxa, fiecare cum crede de cuviință :)
Părăsim pentru puțin timp poteca și ne abatem spre vârful Păpușa Custurii, unde contribuim fiecare cu o piatra la momâia de pe vârf.
Jos în vale se vede Poiana Pelegii și vârfurile Slăveiu, Sintămăria și Judele.
Am ajuns din nou în Plaiul Mic, indicatorul spre Piatra Iorgovanului și continuare apoi în Munții Godeanu-Cernei spre Băile Herculane. O tura ce ne-am propus sa o facem. Noi cotim stânga spre Cabana Buta pe marcaj CR si BA
Din Șaua Plaiul Mic se vad jos în vale, Cabana Buta, refugiul Salvamont dar și vârful Piule, cel mai înalt punct din Retezatul Mic(Masivul Piule Iorgovanu)
De data asta ne abatem spre locul de campare și Refugiul Salvamont
locul de campare și Refugiul Salvamont
Refugiul Salvamont
câteva reguli ce trebuie respectate .
De la Refugiul Salvamont coboram la Cabana Buta apoi pe drum înapoi la mașini.
Track (Trail GPS): Varful Custura 2457m. Munții Retezat
Acces spre Cabana Buta dinspre Câmpul lui Neag:
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.
Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.
Județul Hunedoara · Valea Mureșului · Con vulcanic stins
Cetatea medievală a Devei Hunedoara
Ridicată după invazia tătarilor pe un con vulcanic imposibil de cucerit, a găzduit voievozi, un episcop condamnat la moarte pentru erezie și revoluționari. Distrusă de o explozie de muniție în 1849, restaurată printr-un program european de șapte ani. Astăzi, una dintre cele mai complete cetăți medievale vizitabile din România.
Cetatea Devei stă pe un con vulcanic stins la 378 de metri altitudine, la 184 de metri deasupra orașului care îi poartă numele, și se vede de pe autostradă înainte ca orice indicator rutier să te anunțe că ai intrat în județul Hunedoara. Nu ai cum să o ratezi. Forma ei, un vârf de deal cu ziduri care apar și dispar printre copaci, e genul de siluetă care rămâne în cap.
Cu o istorie de peste șapte secole, cetatea a trecut prin aproape tot ce se poate întâmpla unei fortărețe: donații regale, asedii, răscoale, întemniță un episcop, adăpostește nobili fugăriți de iobagi, este restaurată de un împărat, și în cele din urmă sare în aer din cauza unui depozit de muniție. După aproape 175 de ani de ruine, un amplu proiect european derulat între 2016 și 2023 i-a redat cele trei incinte și 13 obiective vizitabile, plus o telecabină modernizată în 2024.
Dacă mergi pe Valea Mureșului spre Hunedoara sau Retezat, Cetatea Devei merită cel puțin două ore. Dacă combini vizita cu Castelul Corvinilor de la Hunedoara, 17 kilometri mai departe, ai o zi plină de arhitectură medievală de cel mai bun calibru din Transilvania.
Cetatea văzută de pe autostradă, imposibil de ratat la trecerea prin Deva
Legende și povești adevărate
Există trei legende în jurul Cetății Devei, și cel puțin una dintre ele e adevărată.
Prima spune că Decebal a îngropat o comoară imensă pe dealul cetății înainte ca romanii să cucerească Sarmizegetusa, pentru ca aurul dacic să nu ajungă în mâinile lui Traian. Nicio săpătură arheologică nu a confirmat-o, dar asta n-a împiedicat pe nimeni să caute. A doua imită aproape identic legenda meșterului Manole de la Curtea de Argeș: pietrarul Kelemen, care trebuia să ridice cetatea, vedea că tot ce construia ziua se dărâma noaptea. Soluția, identică cu varianta românească, a fost sacrificarea soției și amestecarea cenușei ei în mortar. Ana a murit, cetatea s-a finalizat.
A treia poveste e reală, și e mai dramatică decât oricare legendă. Pe 13 august 1849, magazia cu pulbere de pușcă a cetății a explodat, distrugând latura de est și ucigând garnizoana. Honvezii maghiari tocmai ocupaseră fortăreața de la austrieci, iar la cinci zile după explozie, generalul Bem capitula la Deva în fața trupelor habsburgice. Legenda romantică adăugată ulterior, că un soldat gelos a aruncat în aer cetatea pentru a-și pedepsi soția necredincioasă, a fost consemnată de Octavian Floca în Ghidul județului Hunedoara din 1969, dar cronicile contemporane evenimentului nu o confirmă.
🗺️ Obiectiv:
Cetatea medievală a Devei, municipiul Deva, județul Hunedoara
Tip: Cetate medievală restaurată · Monument Istoric · Acces cu telecabina sau pe jos, trei trasee pietonale
🏰
Construită
1250–1269 (Béla al IV-lea)
💥
Explozie
13 august 1849
⏱️
Durată vizită
2 ore (minim) / 3 ore (complet)
🎟️
Intrare
Gratuită · Telecabina 30 lei adulți, 15 lei copii/pensionari
🚡
Telecabina
278 m lungime · 158 m diferență nivel · cea mai lungă din Europa
🚗 Acces autoParcare la baza dealului, lângă Palatul Magna Curia · stație telecabina la câteva sute de metri
📅 Program (oct–apr)08:00 – 20:00 zilnic · ultima cursă telecabina cu 45 min înainte de închidere
Despre cetate: un con vulcanic, șapte secole de istorie
Dealul pe care stă cetatea nu a ales bine locul, dar a ales bine momentul. Con vulcanic stins, izolat în mijlocul câmpiei Mureșului, cu pante abrupte pe toate laturile și vizibilitate în toate direcțiile, era locul perfect pentru o fortăreață. Primele urme de locuire urcă până în neolitic, iar blocuri de piatră cioplite cu tăieturi în formă de coadă de rândunică, descoperite de arheologi, sugerează că pe vârf existase o fortificație dacică. Romanii au știut și ei ce au, iar după retragerea aureliană dealul a rămas în memoria locului.
Regele Béla al IV-lea al Ungariei a poruncit construcția cetății în jurul anilor 1250, imediat după devastatoarea invazie tătară din 1241–1242. Scopul era explicit: controlul intrării și ieșirii din Transilvania pe Valea Mureșului, principalul culoar natural de acces spre inima provinciei. Prima mențiune documentară datează din 1269, într-un act al regelui Ștefan al V-lea, fiul lui Béla. De atunci, cetatea nu a mai dispărut din documente.
Cele trei incinte ale cetății văzute din dronă, adaptate reliefului abrupt al conului vulcanic
Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, cetatea devine reședință voievodală. Roland Borșa și Ladislau Kan, doi dintre cei mai puternici voievozi ai Transilvaniei medievale, au condus provincia de pe dealul acesta. Din 1444, regele Ladislau al V-lea o donează lui Ioan de Hunedoara ca răsplată pentru victoriile împotriva turcilor, și pentru câteva decenii cetatea intră în orbita celei mai puternice familii din Transilvania. Iancu moare în 1456, la puțin timp după victoria de la Belgrad. Fiul său, Matei Corvin, preia domeniul și îl ține până când, în 1504, cetatea revine Coroanei. De atunci, principi și conți, printre care Gabriel Bethlen, unul dintre cei mai capabili conducători ai Principatului, au folosit-o ca reședință și punct strategic alternativ.
Cetatea și-a câștigat și reputația de inexpugnabilă. În 1657, otomanii au ocupat-o, singurul moment din cei șapte secole de existență când zidurile ei au cedat unei forțe externe. Altfel, asediile s-au oprit în fața pantelor abrupte. Inclusiv iobagii lui Horea, Cloșca și Crișan, care în noiembrie 1784 s-au adunat în număr de circa 2.000 în preajma dealului, nu au reușit să ia cetatea folosită de nobilimea maghiară drept refugiu.
Istoria cetății în cinci momente
👑 Rezidență voievodală și donație regală (sec. XIII–XV)
Ridicată în grabă după invazia tătară, cetatea a intrat rapid în structura de putere a Transilvaniei medievale. Voievozii au condus-o din ea, regii au donat-o ca recompensă, iar cel care a primit-o în 1444, Ioan de Hunedoara, era deja cel mai puternic om din regat. Apartenența la familia Huniade a adus investiții și prestigiu. Matei Corvin, ajuns rege al Ungariei, a transformat-o în una dintre cele mai bine apărate fortărețe din vestul Transilvaniei.
⛓️ Închisorea care l-a ucis pe Francisc David (1579)
Francisc David a fondat Biserica Unitariană din Transilvania și a convins pe rând pe Sigismund I, pe Ioan Sigismund și o parte din nobilimea ardeleană să îmbrățișeze antitrinitarismul, doctrina că Dumnezeu e unul singur și Isus nu e o a doua persoană divină. Până la un punct, a funcționat: în 1568, edictul de la Turda a garantat libertatea religioasă, cel mai timpuriu act de toleranță religioasă din Europa modernă. Dar David a mers mai departe, respingând până și invocarea numelui lui Isus în rugăciune, ceea ce i-a adus acuzația de erezie în 1579. A fost judecat și întemniță în cetatea Devei. A murit acolo pe 15 noiembrie 1579. Pe locul închisorii există azi o placă memorială, iar comunitatea unitariană organizează anual o procesiune la cetate.
🔥 Răscoala lui Horea (1784) și refugiul nobililor
În toamna lui 1784, iobagii transilvăneni s-au ridicat sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan. Violența s-a extins rapid, iar nobilimea maghiară din regiune a fugit spre cele mai aproape puncte întărite. Cetatea Devei a primit valuri de refugiați. Pe 6 și 7 noiembrie, circa 2.000 de răsculați s-au strâns în preajma dealului, hotărâți să asedieze fortăreața. Cronica lui Vitan Șandor descrie cum garnizoana imperială, înarmată cu puști, a respins atacul și a provocat numeroase victime. Cetatea a rezistat. Horea și Cloșca au fost prinși la scurt timp și executați la Alba Iulia, în februarie 1785.
💣 Explozia din 1849 și ruinele
Înainte să explodeze, cetatea trecuse printr-o restaurare ordonată de împăratul Francisc I, care o văzuse în 1817 în stare de degradare avansată și donase fonduri pentru refacere. Lucrările au durat 12 ani, finalizate în 1830. Aproape douăzeci de ani mai târziu, în 1848, cetatea a intrat din nou într-un conflict major. Trupele austriece o foloseau ca bază, revoluționarii maghiari (honvezii) au cucerit-o. Pe 13 august 1849, magazia cu pulbere de pușcă a sărit în aer. Latura de est a fost distrusă complet, garnizoana a murit. La cinci zile după explozie, generalul Bem capitula la Deva. Cetatea nu a mai fost refăcută timp de aproape 175 de ani.
🏗️ Restaurarea (2016–2023) și telecabina nouă (2024)
Proiectul de reabilitare finanțat prin fonduri europene a durat șapte ani și a adus cetatea la o stare vizitabilă integral, cu toate cele trei incinte accesibile și 13 obiective marcate. Telecabina, veche și cu capacitate mică, a fost complet înlocuită în 2024 cu o instalație nouă de 30 de persoane, cu sistem de e-ticketing la stația de la baza dealului. Cu 278 de metri lungime și 158 de metri diferență de nivel, se clasează pe primul loc în Europa la parametrii aceștia. E un detaliu pe care ghizii locali îl menționează cu mândrie.
Vizita pas cu pas
1. Sosirea și alegerea urcușului (0 – 15 min)
Cetatea se vede din tot orașul, dar accesul se face din parcul de la baza dealului, lângă Palatul Magna Curia care găzduiește Muzeul Civilizației Dacice și Romane. De acolo pornesc atât telecabina, cât și cele trei trasee pietonale marcate. Telecabina durează câteva minute și costă 30 de lei dus-întors pentru adulți, 15 lei pentru copii sub 14 ani și pensionari. Urcatul pe jos durează 30 până la 45 de minute, în funcție de traseul ales. Se poate urca cu telecabina și coborî pe jos sau invers, ambele variante sunt valide. Biletele la telecabina se cumpără electronic la stația de plecare.
2. Incinta a III-a și Poarta I
Accesul pietonal în cetate se face prin Poarta I, în colțul de sud-est, o construcție din andezit cu ziduri de 2 metri grosime pe fundații de 2,5 până la 3 metri. Poarta e flancat de un turn de scară care funcționa și ca post de gardă. Construcția Porții I și a Incintei a III-a datează din sfârșitul secolului al XVII-lea, imediat după ce trupele imperiale austriece au preluat controlul Transilvaniei. De la Poarta I, drumul pietruit continuă spre Platformele Artilerie Vest, unde cercetările arheologice au descoperit două guri de tragere pe latura sud-vestică și un zid exterior care dubla zidul incintei.
3. Podul de lemn și Poarta Cezarului
Legătura dintre Incinta a III-a și incintele interioare se face printr-un pod de lemn cu o secțiune mobilă, care ducea la Poarta Cezarului. Poarta are dimensiunile interioare de 3 pe 3,4 metri și este închisă în partea superioară cu un arc semicircular din cărămidă. E unul dintre locurile din cetate unde restaurarea se simte cel mai bine: structura e consolidată, iar traseul de vizitare e clar marcat. Din dreptul Porții Cezarului se vede primul unghi de panoramă spre orașul Deva și spre Valea Mureșului.
Curtea interioară, cu ziduri restaurate și traseul de vizitare marcat
4. Incinta I și construcțiile de pe vârf
Prima incintă, de formă ovoidală, ocupă vârful propriu-zis al dealului și include clădirile ridicate în cei șase secole de existență activă a cetății: palatul princiar, zona cuptoarelor de pe latura de nord (bucătăria garnizoanei, descoperită arheologic), Bastionul Sud-Estic, Bastionul Bethlen și Camera de Artilerie. Pe latura de est se văd cel mai bine urmele exploziei din 1849: zidul e spart, iar excavațiile au scos la iveală stratigrafii din mai multe perioade de construcție suprapuse. Acordă timp acestei incinte. E densă.
5. Placa memorială Francisc David
Pe latura în care se credea că se afla închisoarea medievală, există o placă în memoria lui Francisc David. Locul e discret și trece neobservat dacă nu știi să îl cauți. Merită câteva minute de oprire, nu neapărat din convingere religioasă, ci pentru că povestea unui om care a murit pentru o idee teologică, în cetatea asta, acum aproape 450 de ani, are o greutate specifică. Comunitatea unitariană organizează anual o procesiune până la această placă.
6. Panorama de pe vârf
Vederea de la 378 de metri altitudine e motivul pentru care jumătate din vizitatori urcă exclusiv pentru poze. Spre nord-est, orașul Deva se întinde compact și compact în câmpie. Spre vest și sud, cursul sinuos al Mureșului se pierde printre dealuri. În zilele senine, siluetele munților Poiana Ruscă, Retezat și Apuseni se văd simultan pe orizont, trei masive distincte dintr-un singur unghi. Sunt amplasate binocluri fixe pentru detalii la distanță. Lumina de dimineață pe fațada estică și lumina de seară spre Mureș sunt cele mai bune momente pentru fotografii.
Zidurile incintei I, cu urme ale intervențiilor de construcție din mai multe secoleCurtea interioară cu detalii de zidărie și bolți, parte din complexul palatin restaurat
Panorama orașului Deva de la cetate
Panorama orașului Deva de la cetate: Valea Mureșului, câmpia și siluetele munților la orizont
Cum ajungi la Cetatea Devei
Itinerariu auto
Deva se află pe autostrada A1, la circa 335 km de București și 130 km de Cluj-Napoca. Din autostradă, ieșirea spre centrul orașului te aduce direct în preajma Palatului Magna Curia și a parcului de la baza dealului, de unde pornesc telecabina și traseele pietonale. Distanța față de Hunedoara (Castelul Corvinilor) e 17 km pe DN68A. Față de Orăștie e 30 km, față de Sibiu 105 km.
Parcarea la baza cetății, în zona Parcului Cetății, e gratuită și are suficiente locuri în afara sezonului de vârf. Vara, în weekenduri, se poate aglomera. Alternativa e parcarea de lângă Centrul Cultural sau în centrul orașului, la câteva minute de mers pe jos.
🚡 Funcționare telecabină: Instalația modernizată are o capacitate de 30 de persoane per cabină. Atenție însă la condițiile meteo: în caz de vânt puternic sau descărcări electrice, funcționarea ei este sistată temporar din motive de siguranță. Este util să verifici starea vremii înainte de a planifica urcarea mecanică.
👟 Echipament recomandat: Chiar dacă alegi să urci cu telecabina, interiorul cetății prezintă culoare pietruite, trepte și zone de pământ amenajate. Este obligatoriu să porți încălțăminte sport stabilă cu aderență bună (evită sandalele decupate sau încălțămintea cu talpă netedă).
🌿 Cea mai bună perioadă: Cetatea poate fi vizitată în orice anotimp, dar lunile de primăvară târzie și toamna timpurie oferă cele mai spectaculoase culori ale vegetației de pe versanții vulcanici și temperaturi perfecte pentru mersul pe jos.
📸 Fotografie și Drone: Lumina dimineții este ideală pentru a surprinde detaliile arhitecturale ale fațadelor estice, în timp ce apusul oferă cadre de revistă cu cursul Mureșului. Atenție: ridicarea dronelor pe teritoriul rezervației naturale Dealul Cetății necesită aprobare prealabilă de la Primăria Deva și respectarea legislației aeronautice (AACR).
♿ Accesibilitate: Stațiile de telecabină sunt prevăzute cu rampe, însă odată ajuns sus în cetate, relieful istoric accidentat și treptele înguste limitează semnificativ deplasarea scaunelor rulante sau a cărucioarelor pentru copii.
🏛️ Ce mai poți vizita la baza dealului: Nu rata Palatul Magna Curia (Muzeul Civilizației Dacice și Romane), situat chiar în parc. Adăpostește colecții arheologice valoroase provenite din siturile dacice și romane din județ (necesită bilet de intrare separat).
🔗 Trasee combinate în județul Hunedoara: Poți lega perfect vizita cu o oprire la Castelul Corvinilor (17 km distanță), o sesiune de relaxare la băile termale romane de la Geoagiu-Băi (35 km) sau o drumeție scurtă către ruinele sălbatice ale Cetății dacice Bănița (60 km).
🎟️ Bilet intrare: Accesul în incinta cetății este gratuit. Se plătește doar telecabina: 30 lei adulți, 15 lei copii sub 14 ani și pensionari (updete 2026). Persoanele cu dizabilități au acces gratuit la telecabina.
🚡 Telecabina: Modernizată în 2024, cu capacitate de 30 de persoane și sistem de e-ticketing la stație. Cu 278 m lungime și 158 m diferență de nivel, e cea mai lungă din Europa. Poate fi închisă temporar pentru întreținere sau vânt puternic. Verifică în avans pe site-ul primăriei dacă vizita e programată pe vânt.
👟 Urcatul pe jos: Trei trasee pietonale marcate, cu durată de 30 până la 45 de minute. Cel mai comod pornește din parcul de la baza dealului. Scările de la intrarea principală sunt abrupte; după ele urcarea continuă în serpentine prin pădure. Pantofi cu talpă bună, nu sandale.
🌿 Cel mai bun sezon: Cetatea e deschisă tot anul, dar vara (mai–septembrie) are cel mai lung program și cea mai bună lumină. Toamna e deosebit de frumos, cu frunzișul colorat pe pante. Iarna, la zăpadă, panorama e neobișnuită, dar verifică dacă telecabina funcționează.
📸 Fotografiat: Dimineața devreme e mai liniștit și lumina e mai buna pe fațadele din est. Panorama spre Mureș e mai bună seara, cu soarele la apus. Drona e permisă numai cu aviz de la Primăria Deva și aviz AACR.
♿ Accesibilitate: Telecabina poate fi folosită de persoane cu mobilitate redusă, dar în interiorul cetății terenul e accidentat. Nu există rampe sau poteci special amenajate pentru scaune rulante.
🏛️ Muzee complementare la baza dealului: Palatul Magna Curia găzduiește Muzeul Civilizației Dacice și Romane, cu artefacte din perioadele preistorice, dacice și romane. Bilet separat, merită 45 de minute după vizita la cetate.
🔗 Combină cu: Castelul Corvinilor din Hunedoara (17 km, una dintre cele mai impresionante construcții gotice din Europa de Est), Stațiunea Geoagiu-Băi (35 km, ape termale), sau Cetatea Bănița (circa 60 km, ruine dacice pe un masiv calcaros din Retezat).
⚠️ Aglomerație: Vara, în weekenduri și în concedii, telecabina are coadă. Planifică vizita devreme dimineața sau după ora 16:00 pentru a evita vârful de afluență.
Obiective complementare în zonă
Cel mai evident complement al Cetății Devei este Castelul Corvinilor din Hunedoara, la 17 kilometri distanță. E un salt de la cetatea de apărare la palatul gotic de reprezentare: dacă la Deva funcția primară era militară, la Hunedoara Iancu de Hunedoara a construit ceva gândit și pentru impresionat, cu turnuri înalte, galerii și o curte interioară cu pod peste râu. Combinarea celor două într-o singură zi e una dintre cele mai bune zile pe care le poți petrece în Hunedoara.
Dacă ai timp suplimentar, Stațiunea Geoagiu-Băi (35 km spre nord-est) funcționează de pe vremea romanilor, care veneau pentru apele termale. În direcția opusă, spre Retezat, Cetatea Bănița e o cetate dacică mai puțin frecventată, pe un masiv calcaros cu vedere spre Munții Retezat, pentru cei care vor ceva mai izolat și mai sălbatic.
Concluzie
Cetatea Devei e una dintre puținele fortărețe medievale din România care poate fi vizitată integral, cu traseu clar, restaurare serioasă și infrastructură funcțională. Nu e un sit arheologic în șantier sau un monument cu acces parțial și panou indescifrabil. E o cetate în care mergi, circuli prin cele trei incinte, afli despre Francisc David și explozia din 1849, și cobori cu o panoramă în minte pe care e greu să o uiți.
Dacă ești pe autostrada A1 și ai o jumătate de zi liberă între Sibiu și Arad, oprirea la Deva e automată. Dacă planifici o zi în Hunedoara, pune cetatea dimineața, Castelul Corvinilor după-masa, și seara ești mulțumit că ai văzut probabil cele mai bune două obiective medievale din vestul României în opt ore.
Traversarea Cheilor Râmeț prin apă în luna mai este destul de complicata, în primul rând pentru ca apa este foarte rece, și apoi datorită debitului răului, mai ales dacă prinzi și o viitură ce a tulburat pârâul, și nu mai vezi unde pui piciorul. Incă de la intrarea în chei ți se activează toți senzorii, și ți se aprind ledurile, cel al adrenalinei și cel al "pericolului iminent" pâlpâie accelerat, asa cum îți bate și inima, dar ledurile de la "fantastic de fain" și "incredibil" strălucesc atât de tare încât nu le mai bagi în seama pe celelalte. Un traseu plin de pasaje suspendate deasupra răului, pe scoabe și lanțuri, cu pietre alunecoase sau diferite obstacole, ce trebuie parcurs, într-un mediu sălbatic, modelat de natura în stancile calcaroase ce se înalță vertical. În ciuda acestor amenajări tot rămân porțiuni mari pe care ești nevoit să le traversezi de pe un mal pe altul, sau chiar să înaintezi pe firul apei, ceea ce face ca dificultatea traseului în această perioadă să fie una ridicată. Apa rece te pătrunde până în măduva oaselor, motiv pentru care te sfătuiesc să îți alegi cu mare grija perioada în care dorești să traversezi cheile prin apă. Perioada optimă pentru traversarea cheilor este în august - septembrie, cu condiția să nu fi plouat tare înainte. Mai există și varianta Brâna Caprelor, care la rândul lui este un traseu deosebit de frumos, dar de acolo, de sus, nu vezi frumusețea și sălbăticia cheilor. Indiferent cât de dificil este traseul, merita să-l faci, vei fi răsplătit la maxim de frumusețea acestui loc, pur și simplu rămâi fără cuvinte când vezi cum s-a jucat apa cu muntele, transformând culoarul îngust într-un spectacol al naturii. După traversarea cheilor, vom ajunge în două cătune a Trascaului, cu case acoperite de paie, unde se poate ajunge doar perpedes, apoi vom vizita Peștera lui Peștereanu, Muzeul Viu "La Origini" și Poiana cu Narcise de la Tecșești. La acest eveniment organizat și creat de SVM (Serviciul de Voluntariat Montan) au participat 81 de persoane din 14 județe, cărora le mulțumim tuturor pentru participare. Rolul meu la acest eveniment a fost de stabilire a obiectivelor și de a conduce grupul pe potecile nemarcate ale Trascaului.
Traseu ziua 1: Cabana Râmeț - Cheile Râmețului - Cătunul Cheia - Peștera cu apa - Peștera lui Peștereanu - Muzeul viu La origini - Poiana cu Narcise Tecșești
De la cabana Râmeț, punctul unde am intrat în traseu, până la intrarea în chei sunt aproximativ 3km, și am urmărit marcajul CG. In imagine avem indicatorul de la intrarea din chei, locul unde și noi ne vom închide circuitul. De aici vom intra pe marcajul CA ce parcurge cheile prin apa. Marcajul TA merge pe Brâna Caprelor, un traseu ce nu este recomandat începătorilor, sau celor ce au frica de înălțime, de asemenea interzis iarna.
Prima grota întâlnită, nu avem timp să o vizitam deoarece ne așteaptă o tură lunga cu multe obiective de vizitat.
O buna parte a traseului este asigurat cu scoabe, dar sunt și porțiuni în care acestea lipsesc.
Fiind un grup numeros, traversarea cheilor durează ceva mai mult.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului
Chiar înainte de a ajunge la Portal este poteca de intrare pe Brâna Caprelor, atenție trebuie traversat pârâul. (foto din aval)
Portalul din Cheile Râmețului foto din amonte.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului "La Cuptor"
Cheile Râmețului "La Cuptor"
Cheile Râmețului "La Cuptor" din acest punct încep traversările de pe un mal pe celalalt.
Traversare debitul mare al apei ne pune probleme.
înainte sa fie asigurată aceasta portiune erai nevoit să intri prin apa ce ajungea vara până la brâu. Ultima dată când am trecut pe aici, porțiunea era asigurata cu un cablu, ce era desprins de la mijloc, și trebuia să te lași periculos pe spate pentru a putea traversa. Acum au fost instalate lanțuri, foarte bine fixate.
Cheile Râmețului
Cheile Râmețului
Ajunși în satul Cheia am fost întâmpinați de Gabriel Suliman care ne povestește un scurt istoric al satului:
"Satul Cheia, unul dintre cele mai populate așezări din zona central-sudică a munților Trascău pe de-o parte datorită "zonei ascunse" și accesului dificil care împiedica eventualele atacuri armate dar și a morilor de măcinat grâne care a de-a lungul timpului a reprezentat principala ocupație a sătenilor. La începutul anilor '40, satul cunoaște cea mai înfloritoare perioadă însă tot atunci sunt luați pe front majoritatea bărbaților și puțini dintre aceștia își vor mai revedea familiile. Odată cu sosirea regimului comunist, satele din amonte de Cheia încep a fi electrificate și astfel apar morile de măcinat electrice care încet dar ireversibil stopează negoțul între locuitori. Tinerii iau calea orașelor, atrași de mirajul unei vieți mai ușoare iar bătrânii devin neputincioși in fața noilor viziuni. In 2013 când o familie din București a ales să se mute în Satul Cheia, aici mai locuia o singură bătrână nativă împreună cu toate poveștile nerostite. Gospodăria este alcătuită din două case tradiționale cu acoperiș de paie, specifice satelor mocănești de la sfârșitul sec. XIX. Casa Paraschiva - a fost transferată pe noul amplasament în 2014 din satul După Deal, comuna Ponor și este compusă din două camere, fiecare având cate un pat zidit lângă sobă denumit "ploaptan cu camniță". Specific acestor tipuri de case sunt acoperișurile înalte învelite cu paie de grâu și construcția hornului care nu străpunge acoperișul ci iese direct în pod iar fumul rezultat de la sobe este evacuat direct în interiorul podului unde se păstrau de obicei grânele și carnea la afumat. Vorbim în acest caz de un acoperiș de aproximativ 6 tone cu grosimea de un metru. Casa lui Gavrilă - poartă numele ultimului proprietar și a fost transferată pe noul amplasament în 2014. Construcție cu târnaț și o singură cameră de dormit. Arhitectura aceasta era cea mai răspândită până la începutul anilor 1900. Întreaga construcție a fost restaurată cu materiale naturale, argilă, nisip, var și izolată cu lână de oaie." Mulțumim Gabriel pentru cuvintele frumoase dar și pentru răbdarea și ospitalitatea cu care ai întâmpinat un asa grup numeros.
(foto Casa Paraschiva).
foto Casa lui Gavrila
Din Cheia continuam pe marcaj TA spre cătunul Boțani, și aflam tot de la
Gabi că puntea ce făcea legătura spre Boțani a fost dusă de o viitură anul trecut.
Ne-a îndrumat spre un arin ce era căzut peste parau unde aveam două
variante de traversare, fie peste arin, ceea ce însemna o operațiune
destul de riscanta, fie prin apa. După un urcuș de 15' ajungem la acest grajd, unde descoperim un interesant mijloc de apărare împotriva urșilor. Ușile și punctele pe unde ar putea pătrunde ursul sunt bătute piroane cu vârful spre exterior. Din acest punct continuam în ușoară coborâre spre peșterile ascunse de privirile drumetilor ce trec pe poteca marcata, iar dacă nu te duci cu cineva care știe nu le găsești.
Izvorul îl găsim la câteva minute după ce am trecut de grajd.
Pentru a ajunge la Peștera cu Apa, asa cum ii spun localnicii, suntem nevoiți să ieșim de pe poteca marcată și să traversăm curtea unui localnic. In general aceștia sunt ospitalieri și se bucura când văd că le trece cineva pragul, dar asta nu înseamnă că trebuie să năvălești peste ei fără a le cere acordul. Mă duc înainte sa cer permisiunea, ii explic ca suntem un grup mare, dar că vom căuta să îl deranjăm cat mai puțin. Practic am "deschis ușa pe jumate" de când am intrat în curte și am dat binețe, cererea de permisiune rămânând o simpla formalitate. Bucuria din ochii lui parcă spunea că el ne mulțumește ca-l vizităm. Chiar ne-a zis: "n-o mai trecut nime pe aici de tri săptămâni" .
Continuam prin stânga Peșterii cu Apa pe o poteca improvizata de localnici, o scurtătura spre Peștera lui Peștereanu dar și spre grajdul unde își țin animalele localnicii prin a căror curte am trecut adineauri. Ei traversează pe aici zilnic, de fiecare data când merg la animale, iar tu te gândești cum sa te urci pe scara aceea atât de periculos asigurata. In dreapta scării este un hău de vreo 3 metri.
Pestera lui Pestereanu, pestera proprietate a familiei Brlutiu, locul unde isi tineau animalele.
La 50 de m de peștera găsim casa lui Peștereanu, spre bucuria noastră, avem șansa să găsim și proprietarul acasă, dl. Barlutiu, care ne povestește în ce împrejurări a ajuns peștera în proprietatea familiei lui.
Am întrebat dacă nu are o poza cu Pestereanu, m-a invitat în casa unde am găsit fotografia tatălui sau pe un perete al casei.
Profitam de ospitalitatea lui Peștereanu și facem o pauza de masa împrăștiindu-ne prin ograda lui, imediat aduce din casa o sticla cu palinca din mere, servindu-ne cu drag.
Grajdul lui Pestereanu
Plecam de la Pestereanu spre următorul obiectiv. Pornim spre poteca marcata cu TA, dar o părăsim după nici 50m. Marcajul continua înainte spre Dealu Geoagiului, noi cotim stânga, pe o cale de căruțe, prin pădure spre Tecșești.
Dupa ce am urcat pe nemarcat, spre drumul de acces dintre Dealul Geoagiului și Tecșești, continuam pe drum pana spre intrarea în sat, unde ne abatem spre stânga pentru a ajunge la Muzeul Viu "La Origini" unde au fost reproduse case din vremurile neolitice.
Părăsim muzeul, și continuam spre Poiana cu Narcise de la Tecșești. Din păcate datorita vremii întârziate din acest an, am găsit doar câteva narcise înflorite. In aceasta perioada ar fi trebuit sa fie apogeul acestei flori, și sa ne ofere un spectacol floral fantastic.
Inca din Poiana cu Narcise a inceput ploaia, iar noi încă aveam în plan să urcam pe vârful Prisecu și apoi să coboram în cătunul Fata Pietrii. Planurile au fost schimbate și din cauza ploi ce nu se mai oprea, dar și datorită unora ce din neatenție au ratat intrarea pe poteca, abătându-se de la traseu. Am pierdut timp prețios până când am reușit să aflam poziția lor, asa că am renunțat sa mai mergem pe Prisecu. Am continuat pe CG spre Cabana Râmeț, punctul de unde am intrat în traseu.
Circuitul l-am închis la intrarea spre Cheile Râmeț, din acest punct am continuat spre dreapta spre Cabana Râmeț, pe același drum pe care am și venit. Maine, a doua zi a evenimentului, urmează sa urcam pe Piatra Secuiului.
Track (Trail GPS ): Cabana Râmeț - Cheile Râmețului - Cătunul Cheia - Peștera cu apa - Peștera lui Peștereanu - Muzeul viu La origini - Poiana cu Narcise Tecșești
Acces: Cabana Râmeț
Nu uita!
- Nu lăsa gunoaie pe munte, dacă ai adus un pet plin pe munte poți să-l duci și gol înapoi.
- Nu lăsa inscripții pe copaci, stânci sau refugii.
- Nu fă gălăgie pe munte.
- Nu rupe florile indiferent dacă sunt sau nu ocrotite prin lege, pentru a ne bucura toți de ele.
- Nu pleca singur pe traseu.
- Nu consuma alcool pe traseu.
- Nu pleca fără echipament adecvat.
- Nu pleca neinformat asupra stării traseului sau a condițiilor meteo.
- Nu pleca dacă se anunță vreme rea.
- Nu pleca pe un traseu ce-ți depășește puterile, tu trebuie să învingi muntele nu el pe tine.
Proiectul jurnaldedrumetii.ro a pornit din dorința de a ajuta pe cei ce doresc sa străbată potecile munților, împărtășind din experiența noastră. Dacă consideri că ți-au fost utile informațiile de pe blog susține și tu proiectul nostru.
Urcam în amonte pe pârâul Buta și în stânga drumului descoperim o frumoasa cascada.
La Beciuri, până aici am făcut aproximativ 3,5 km de unde am lăsat noi mașina. Frustrant pentru noi a fost ca porțiunea de drum cea mai rea am depășit-o cu mașinile, iar pană aici am fi putut ajunge, scurtând tura noastră cu cca 2h. Asta e, data viitoare când vom ajunge în zonă vom ști ce avem de făcut.
După zece minute de la beciuri, poteca marcata părăsește drumul cotind la stânga, traversam pârâul Buta, și revenim apoi în drum. Poți continua și pe drum doar ca faci o buclă un pic mai lungă.
Cabana Buta este o cabana turistica în Parcul Național Retezat situata la o altitudine de 1580m. Cabana datează de pe vremea lui Carol I, când era folosita ca și cabana de vânătoare, iar ulterior a devenit cabana turistica. Contact: Piekny Albert (Bela) 0733 514 842
Izvorul amenajat de la Cabana Buta
Indicatorul ne spune ca mai avem 1h pana în Șaua Plaiul Mic. 
Ignoram indicatorul, continuam înainte spre Șaua Plaiul Mic, la întoarcere vom merge și la locul de campare și la Refugiul Salvamont
Înainte de șaua, zăpada încă este foarte mare. Aici se găsește o momâia de 2m, acum este complet acoperită de zăpadă.
Șaua Plaiul Mic 1879m. Din acest punct poți continua spre stânga pe marcaj BR spre traseul de creasta al Retezatului Mic (Piule Iorgovanu), tura ce am făcut-o anul trecut, sau poți continua înainte pe marcaj CR sau BA spre Poiana Pelegii, noi cotim la dreapta pe marcaj BR spre vârful Custura 2457m.
Ajunși în creasta, panoramele ce se deschid în jurul nostru sunt fabuloase.
Cu ochii spre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului: Peleaga și Păpușa
Urcarea din Plaiul Mic spre Custura este destul de blândă, doar spre ultima portiune vom întâlni bolovani și lespezi.
trecem pe lângă vârful Păpușa Custurii ce se vede în spate, vom urca pe el la întoarcere.
vârful Custura cu cei 2457m ai săi este al 5-lea vârf ca înălțime din Munții Retezat după: Peleaga 2508m, Păpușa 2504m, Retezat 2482m și Varful Mare 2463m. Echipa de azi: Codrina, Cornel, Ionela, Erika, eu, Traian și Cosmina în spatele camerei foto.
Coborârea o facem aproximativ pe același traseu.
După ce ne-am atins pricipalul obiectiv, ne putem relaxa, fiecare cum crede de cuviință :)
Părăsim pentru puțin timp poteca și ne abatem spre vârful Păpușa Custurii, unde contribuim fiecare cu o piatra la momâia de pe vârf.
Jos în vale se vede Poiana Pelegii și vârfurile Slăveiu, Sintămăria și Judele.
Am ajuns din nou în Plaiul Mic, indicatorul spre Piatra Iorgovanului și continuare apoi în Munții Godeanu-Cernei spre Băile Herculane. O tura ce ne-am propus sa o facem. Noi cotim stânga spre Cabana Buta pe marcaj CR si BA
Din Șaua Plaiul Mic se vad jos în vale, Cabana Buta, refugiul Salvamont dar și vârful Piule, cel mai înalt punct din Retezatul Mic(Masivul Piule Iorgovanu)
De data asta ne abatem spre locul de campare și Refugiul Salvamont
locul de campare și Refugiul Salvamont
Refugiul Salvamont
câteva reguli ce trebuie respectate .
De la Refugiul Salvamont coboram la Cabana Buta apoi pe drum înapoi la mașini.
Nu uita!
