Cheile Plaiului - Poarta Zmeilor - Peștera de la Groși

Masivul Bedeleu · Munții Trascăului · Apuseni

Peștera de la Groși - Poarta Zmeilor
Balconul Bedeleu · Drumul Carelor

Circuit complet din Izvoarele — Cheile Plaiului, Platoul Bedeleu, Poarta Zmeilor, Peștera de la Groși, belvederea suspendată la 650 m deasupra Văii Arieșului și întoarcere pe „Calea Muntelui", drumul carelor săpat în stâncă de localnicii de altădată.

Traseul Izvoarele – Cheile Plaiului – Poarta Zmeilor – Peștera de la Groși – Balconul Bedeleu – La Rogoaze – Drumul Carelor – Izvoarele este unul dintre cele mai spectaculoase circuite din Masivul Bedeleu, în Munții Trascăului. Desfășurat în cea mai mare parte pe marcaj Cruce Roșie (CR), traseul îmbină varietatea geologică a cheilor calcaroase, misterul unei peșteri fosile cu lilieci, un portal natural de piatră înconjurat de legendă, un balcon belvedere suspendat la peste 650 m deasupra Văii Arieșului și un drum de întoarcere pe poteca istorică a localnicilor — „Calea Muntelui" sau Drumul Carelor, săpat în stânca vie.

Punctul de start este satul Izvoarele, aparținând comunei Livezile, județul Alba, accesibil pe DJ 107M (Aiud–Buru) sau pe DJ 75 (Turda–Câmpeni). Coordonatele de intrare în traseu sunt 46.397951, 23.560049. Obiectivele principale ale traseului: Peștera Poarta Zmeilor (125 m lungime, 1.150 m altitudine) și Balconul Bedeleu — sunt rezervații naturale declarate de interes național.

⚠️ Atenție — actualizare traseu: Sectorul Peștera Poarta Zmeilor – Cheile Plaiului poate fi temporar afectat de împrejmuirea unui sector al Platoului Bedeleu, folosit ca pășune. Marcajele sunt rare pe platou. Urmați gardul împrejmuitor prin dreapta și căutați stâlpul indicator cu 4 săgeți. Consultați informații recente înainte de plecare.

🐉 Legenda locului — „Poarta Zmeilor"

În vremuri de altădată, pe acest munte se ridica un castel al zmeilor. Aceștia nu coborau în sat, însă uneori, sub înfățișarea omenească, câte unul dintre ei venea la horele sătești. Dansa cu cea mai mândră dintre fete, iar la miezul nopții o răpea, dispărând în munte. Într-o zi, sătenii au aflat năravul zmeilor, iar flăcăii din satele învecinate au pornit la drum, hotărâți să se răzbune, dând foc tuturor pădurilor împrejmuitoare și doborând castelul din munte. Din acesta a mai rămas doar poarta, care mai așteaptă sfidătoare și astăzi, doar, doar îi mai calcă pragul vreo fată frumoasă.

Portalul natural, o arcadă de calcar de peste 20 m înălțime, înconjurată de abrupturile Masivului Bedeleu, justifică pe deplin imaginarul local legat de zmei și castele.

🗺️ Fișă Tehnică

Traseu: Izvoarele → Cheile Plaiului → Platoul Bedeleu → Poarta Zmeilor → Peștera de la Groși → Balconul Bedeleu → La Rogoaze → „Meri Drecului" → Drumul Carelor → Izvoarele

Marcaj: Cruce Roșie (CR) · retur parțial pe Bandă Roșie / Bandă Albastră + Bandă Galbenă

📏

Distanță

~16 km

⏱️

Durată

~6–7 ore

⭐

Dificultate

Mediu

🏔️

Altitudine max.

~1.200 m

🧭

Marcaj

CR - BR - BG

📅

Sezon

tot anul

🔄 Tip traseu Circuit

🧗 Dificultate Mediu ★★★☆☆

🏔️ Altitudine maximă ~1.200 m (Platoul Bedeleu / Balcon)

🦇 Peștera Poarta Zmeilor 125 m lungime · 1.150 m altitudine · lilieci!

💧 Surse de apă Pârâul Izvoarele în chei · izvor La Rogoaze

📍 Coordonate start (Izvoarele) 46.397951, 23.560049

📍 Coordonate Peștera / Poarta Zmeilor 46°24′32″N 23°28′17″E

🌲 Sezon recomandat mai – octombrie; toamna este excepțional

⬇ Descarcă Track GPX (Wikiloc)

---

Despre traseu

Masivul Bedeleu este cel mai spectaculos platou carstic din Munții Trascău, o masă considerabilă de calcar care domină relieful înconjurător, cu un abrupt vestic impresionant, cu pereți și turnuri de calcar ce ating în unele locuri 150–250 m înălțime, despărțiți de hornuri și jgheaburi prăpăstioase. Deasupra Văii Arieșului, la peste 650 m altitudine, se deschide cel mai generos punct de belvedere din tot masivul. Balconul Bedeleu, de unde panorama cuprinde 180° de orizont: Arieșul strălucind în vale, Muntele Mare, Scărița Belioara, Cheile Poșăgii, sate și piscuri.

Traseul din Izvoarele este un circuit care valorifică la maximum toate obiectivele zonei: cheile rezervației naturale, platoul carstic cu doline, peștera fosilă, portalul natural legendar și un drum de întoarcere fascinant pe Calea Muntelui, un drum de care tăiat în stâncă, folosit de localnicii care urcau cu carele pentru a-și transporta fânul de pe pajiștile de sus.

Ieșire din Cheile Plaiului pe Platoul Bedeleu

Rezervația naturală Cheile Plaiului, la 200 m de parcarea din Izvoarele, este prima mare surpriză a zilei. Cheile sunt străbătute de pârâul Izvoarele pe o lungime de 1,2 km și sunt înconjurate de patru creste zimțate, cea mai înaltă, Vârful Cornului atingând 1.238 m. Pe traseu, accesul se face exclusiv pe poteca marcată cu Cruce Roșie.

Cheile Plaiului — rezervație naturală geologică de interes național, poarta de intrare în traseu

Platoul Bedeleu — un tărâm carstic cu doline, unic în Trascău

Descrierea traseului pas cu pas

1. Izvoarele → Rezervația Cheile Plaiului  (0 – 0,5 ore)

Parcați mașina la capătul satului Izvoarele, lângă rezervoarele de apă (5–6 locuri disponibile). Urmați drumul de țară și în aproximativ 200 m intrați în Rezervația naturală geologică de interes național — Cheile Plaiului. Două panouri informative mari marchează intrarea. Rețineți că în cadrul rezervației accesul este permis exclusiv pe poteca marcată cu Cruce Roșie, nu vă abateți de la ea.

Cheile Plaiului au o lungime de 1,2 km și sunt străbătute de pârâul Izvoarele. Pereții calcaroși zimțați ai celor patru creste cu Vârful Cornului (1.238 m) ca cel mai înalt, creează un decor impresionant încă de la primii pași. Pe alocuri poteca trece pe lângă mici cascade și zone umede.

Prima panoramă deschisă de pe Platoul Bedeleu, un platou carstic neobișnuit, presărat cu doline

2. Cheile Plaiului → Platoul Bedeleu  (0,5 – 2 ore)

La ieșirea din chei, traseul urcă spre Platoul Bedeleu este un platou carstic suspendat, cel mai spectaculos din Munții Trascău, cu suprafețe de pajiște, doline și priveliști largi. Marcajele sunt rare pe platou, nu vă abateți și, dacă aveți dubii, folosiți GPS-ul.

Pe Platoul Bedeleu — orizont deschis, vegetație de pajiște alpină

Platoul Bedeleu — la iesire din chei

3. Platoul Bedeleu → Indicatorul spre „Smei" → Poarta Zmeilor → Peștera de la Groși  (2 – 3 ore)

Pe platou, cotind la stânga, veți găsi un indicator cu o inscripție amuzantă spre „Smei" zâmbind, urmați-l. Poteca coboară prin pădure spre abruptul vestic al Bedeleului, unde apar mai frecvent marcajele CR. Primul obiectiv este Poarta Zmeilor, un portal natural de calcar de peste 20 m înălțime, sculptat de eroziunea carstică, prin deschizătura căruia puteți privi direct spre Valea Arieșului. Priveliștea este amețitoare și justifică pe deplin legendele cu zmei și castele.

La aproximativ 15 m de portal se află intrarea în Peștera de la Groși (Peștera Poarta Zmeilor) cea mai veche peșteră din Munții Trascău, cu 125 m de galerii și săli. Intrarea este mică și joasă, trebuie să vă ghemuiți. Înăuntru: stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi și draperii, originale albe sau galbene, acum înnegrite de humusul adus de apele de infiltrație. Atenție la lilieci! O mică comunitate locuiește în peșteră, nu îi deranjați, nu faceți zgomot. Aveți nevoie obligatoriu de sursă de lumină (lanternă frontală).

Indicatorul cu inscripția spre „Smei" — urmați-l cu zâmbetul pe buze

Poarta Zmeilor — arcada naturală de calcar, de peste 20 m înălțime

Prin Poarta Zmeilor — deschidere spre Defileul Arieșului

Intrarea în Peștera de la Groși — mică și joasă, dar cu 125 m de galerii înăuntru. Lanternă obligatorie!

Interior peșteră — galerii cu stalactite și scurgeri parietale

Formațiuni carstice în Peștera de la Groși — cartată abia în 1984

4. Peștera Poarta Zmeilor → Balconul Bedeleu  (3 – 3,5 ore)

De la peșteră, poteca continuă prin pădure, pe marginea abruptului, circa 5–10 minute, până la Balconul Bedeleu: un punct de belvedere cu balustradă de lemn, dotat cu un panou panoramic care identifică principalele vârfuri vizibile. Vă aflați suspendat la peste 650 m deasupra Văii Arieșului, oferind una dintre cele mai amețitoare vederi din Munții Apuseni.

Ajunși la balcon, surpriza a fost pe măsura așteptărilor: am rămas pur și simplu blocat de spectacolul pe care îl făceau norii peste colinele din jur. Vârfurile dealurilor țâșneau printre nori de zici că erau niște insule într-un ocean învolburat. Magnific! Nu ne-a rămas decât să ne bucurăm de reprezentație din cel mai bun loc al „sălii”: loja VIP-urilor.

De la balcon se observă, într-o zi senină: Defileul Arieșului cu pârâul sclipind în vale, Depresiunea Sălciua, Vârful Muntele Mare (1.826 m), Rezervația Scărița-Belioara, Creasta Vulturese și localitățile Sălciua, Ocoliș, Poșaga și Lunca Arieșului. Este un spectacol natural dedicat exclusiv celor care depun efortul de a urca până aici.

Balconul Bedeleu — suspendat la 650 m deasupra Văii Arieșului, privire spre Muntele Mare și Scărița Belioara

Panoramă 180° de la Balconul Bedeleu — Arieșul, Muntele Mare și Metaliferii

„La Balcon" — o altă perspectivă asupra scenei din abruptul Bedeleului

5. Balconul Bedeleu → La Rogoaze → „Merii Drecului" → Drumul Carelor → Izvoarele  (3,5 – 6,5 ore)

Întoarcerea se face pe un traseu diferit față de urcuș. De la balcon, reveniți pe CR spre peșteră, apoi urmați marcajele Bandă Roșie + Bandă Albastră până La Rogoaze, un loc marcat de o cruce de piatră înscripționată și un izvor cu jgheab pentru vite. Luați apă dacă aveți nevoie, este ultima sursă pe retur.

Tot aici, în zona „La Rogoaze” (toponim împrumutat de la vârful din imediata apropiere), veți întâlni o mică căsuță din piatră înconjurată de trei meri. Deși tentația este să îi numești „Merii Dracului”, un localnic m-a corectat cu multă seriozitate: aici toponimul corect este „Meri Drecului”. E amuzant cum o singură literă poate schimba „greutatea” unui loc în ochii localnicilor. Această corectură pe care am primit-o oferă locului o notă de autenticitate locală remarcabilă.

De la Rogoaze, urmați Banda Galbenă pe Calea Muntelui sau Drumul Carelor. Este important de reținut că ambele denumiri fac referire la același drum istoric, tăiat în stânca vie cu o migală și un efort colosal pentru a facilita accesul carelor spre fânațele de pe munte.

Urmele roților săpate adânc în calcar sunt vizibile și astăzi, rămânând o mărturie tăcută a vieții aspre a oamenilor de la poalele Bedeleului. Pe acest drum, traseul coboară lin, prin pădure și poieni, înapoi spre satul Izvoarele

„Calea Muntelui" (Drumul Carelor) tăiată în stâncă de localnici. Urmele roților sunt vizibile și azi.

Drumul Carelor — coborâre spre Izvoarele pe Calea Muntelui

Harta traseului

Track GPS: Descarcă fișierul GPX (Wikiloc)

Cum ajungi la punctul de start

Variantă 1: DJ 107M (Aiud – Buru)

Din Aiud urmați DJ 107M spre vest, prin Defileul Aiudului (Cheile Vălișoarei), până la Colțești și Izvoarele. Distanța de la Aiud: aproximativ 18 km. Coordonate parcare: 46.397951, 23.560049.

Variantă 2: DJ 75 (Turda – Câmpeni)

Pe DN 75 / DJ 75, accesibil dinspre Turda sau dinspre Câmpeni pe Valea Arieșului. Intrare spre traseu la coordonatele 46.405935, 23.440111.

Parcarea se face în capătul satului Izvoarele, lângă rezervoarele de apă — 5–6 locuri disponibile.

Sfaturi practice & Avertismente

• 🔦 Lanternă frontală — obligatorie: Peștera de la Groși are 125 m de galerii. Fără sursă de lumină nu veți putea explora nimic înăuntru.
• 🦇 Lilieci în peșteră: Nu deranjați colonia de lilieci. Nu faceți zgomot și nu îndreptați lanterna direct spre ei.
• ⚠️ Platoul Bedeleu — orientare dificilă: Marcajele sunt rare. Ocoliți gardul electric prin dreapta. Folosiți GPS sau aplicația Munții Noștri.
• 💧 Apă: Pârâul Izvoarele (în chei) și izvorul La Rogoaze (pe retur). Porniți cu minimum 2 litri pe persoană.
• 🥾 Echipament: Bocanci impermeabili (cheile sunt umede), lanternă frontală, bețe de trekking, pelerin de ploaie. Îmbrăcăminte caldă suplimentară pentru intrarea în peșteră.
• ⚠️ Zone expuse: Balconul Bedeleu și marginea abruptului — atenție la copii și la vânt puternic. Nu mergeți la marginea prăpastiei fără siguranță.
• 🌦️ Vreme: Evitați pe ploaie — cheile și potecile din pădure devin alunecoase. Verificați prognoza cu o zi înainte.
• 🐻 Urși: Zona Bedeleu este habitată de urși — nu mergeți singuri, faceți zgomot pe potecile din pădure deasă.
• 📶 Semnal telefon: Bun în Izvoarele și pe balcon; absent sau slab în chei și în pădure.
• 🅿️ Parcare: Locuri limitate (5–6 mașini) în capătul satului. Plecați devreme dimineața.

Recapitulare Traseu

Distanță:	~16 km
Timp total:	6–7 ore
Diferență nivel:	~500 m
Echipament minim:	Bocanci, GPS (obligatoriu), apă
Track GPX:	Disponibil aici

---

📷 Peștera Poarta Zmeilor – Balconul Bedeleu / Galerie foto

Variante alternative

Traseul poate fi parcurs și dinspre Sălciua de Jos, pe marcaj Cruce Roșie, vizitând în plus Cascada Șipote (Poiana Șipote) și urcând spre balcon și peșteră pe versantul dinspre sud. Aceasta este varianta punct la punct Sălciua – Izvoarele, mai lungă (circa 18 km) dar mai variată ca peisaj.

Pentru cei care vor să vadă doar Balconul și Peștera fără circuitul complet, varianta scurtă (dus-întors din Izvoarele pe CR până la Poarta Zmeilor și balcon) are circa 6 km și 3 ore — accesibilă și pentru drumeți cu experiență mai redusă, dacă au echipament adecvat.

În apropiere se mai pot vizita Cheile Bedeleului (pe Banda Galbenă, pe retur) și Cascadele de Travertin de la Sipote, obiective care pot completa o zi de drumeție în zonă.

Concluzie

Circuitul Izvoarele – Peștera Poarta Zmeilor – Balconul Bedeleu – Drumul Carelor este unul dintre cele mai complete și mai satisfăcătoare trasee din Munții Trascău. Are de toate: o rezervație naturală cu chei calcaroase, un platou carstic cu doline, o peșteră fosilă cu lilieci, un portal natural de piatră cu legendă, cel mai spectaculos punct de belvedere din masiv și o întoarcere pe drumul de piatră al localnicilor de altădată. Iar legenda zmeilor — autentică, transmisă din bătrâni — face din Poarta Zmeilor mai mult decât o formațiune geologică: un loc cu suflet.

Traseul este recomandat drumeților cu experiență minimă de munte, echipați corespunzător, cu o lanternă frontală neapărat în rucsac. Nu ratați balconul — stați acolo cât puteți și lăsați panorama să vă cuprindă. Merită fiecare metru urcat.

---

Citeşte mai mult >

Vârful Dâmbău - Munții Trascău

Munții Trascăului · Apuseni · Alba

Vârful Dâmbău — 1.369 m
Acoperișul Munților Trascău

De la orașul aurifer Zlatna — Ampelum al romanilor — până pe cel mai înalt vârf din Munții Trascău: o drumeție printr-o pădure vrăjită, cu refugiu de munte la mijlocul drumului și panorame care ating Retezatul și Făgărașul.

Traseul Zlatna – Vârful Dâmbău este drumul spre acoperișul Munților Trascăului — cel mai înalt punct al acestor munți, la 1.369 m altitudine. Pornind din orașul Zlatna, vechi centru aurifer cu o istorie de peste 2.000 de ani, traseul pe marcaj Cruce Albastră parcurge poieni largi cu priveliști spectaculoase, păduri de fag dense și o creastă domoală care culminează cu Vârful Dâmbău, un punct de belvedere de excepție, de unde în zile senine se văd Retezatul, Parângul și chiar Munții Făgărașului. La jumătatea distanței, Refugiul Săruni — singurul refugiu turistic din Munții Trascău — oferă un loc de popas binevenit.

Traseul este de tip dus-întors, pe același marcaj, pornind din centrul Zlatnei de pe coordonatele 46°07'11.5"N 23°13'28.9"E. Dificultatea este medie, cu o diferență de nivel totală de 1.016 m pe o distanță de 17,81 km parcurși în aproximativ 6,5 ore. O zi completă de drumeție, cu răsplata unui vârf cu panoramă la 360° deasupra întregii lumi a Apusenilor.

🏔️ Legenda locului - Vâlva Dâmbăului și cele Trei Cântătoare

Sus pe muntele Dâmbău și astăzi se află trei cântătoare, adică trei găuri foarte adânci prin stânca muntelui. Aceasta este introducerea uneia dintre cele mai fascinante legende ale Apusenilor, transmisă din generație în generație de locuitorii Zlatnei și satelor din jur.

Legenda spune că muntele Dâmbău ascundea odinioară comori de aur în măruntaiele sale și era păzit de o vâlvă, un spirit al muntelui, apărătoarea aurului și a dreptății. Se zice că în acele vremuri, muntele nu era de piatră seacă, ci era bogat și primitor, iar aurul se găsea aproape de suprafață, fiind dăruit doar celor care munceau cu frică de Dumnezeu și respect față de natură.

Câțiva oameni sfădiți cu cinstea și omenia, mânați de o lăcomie fără margini, au pus la cale un plan viclean. Au organizat un ospăț mare pe platoul muntelui, la care au chemat lume din toată Zlatna și Feneș, ba chiar și vâlva muntelui sub chipul unei femei frumoase, cu gândul ascuns de a o prinde și a o arunca într-una din cele trei cântătoare (peșterile adânci), ca să poată prăda aurul fără opreliște.

Când ospățul era în toi și băutura le luase mințile, nelegiuiții au tăbărât asupra vâlvei și au aruncat-o în hăul adânc. Dar, spre surprinderea tuturor, pământul a început să tremure, iar păcătoșii căzură și ei în cântătoare atunci când vrură să le astupe cu bolovani; pământul s-a căscat și nimeni nu i-a mai văzut vreodată. Vâlva însă, fiind spirit nemuritor, a săpat prin inima muntelui, a ieșit în Valea Feneșului sub formă de abur, s-a ridicat în văzduh și a blestemat locul.

Drept pedeapsă, a prefăcut bogățiile Dâmbăului în piatră tare și pământ sec, iar pe complicii care participaseră la ospăț i-a transformat în pădure deasă și fiare sălbatice care să bântuie stâncile. De atunci Dâmbăul nu mai are aur, iar cine încearcă să astupe cântătorile cade în ele, pentru că sunt blestemate. Localnicii spun că vântul care șuieră prin gurile de peșteră este, de fapt, „cântecul” trist al vâlvei care deplânge lăcomia omenească.

Cele trei „cântătoare”, avene adânci în stânca muntelui, există și astăzi sub vârful Dâmbău (1505 m). Cel mai important, Avenul Gemenele, aflat pe versantul estic, este socotit cea mai frumoasă peșteră din areal, cu galerii de circa 1.200 m lungime. La intrare este montat un grilaj metalic, poate tocmai pentru a-i feri pe curioși de vechiul blestem al vâlvei.

🗺️ Fișă Tehnică

Traseu: Zlatna → Refugiul Săruni → Vârful Dâmbău (1.369 m) → retur

Marcaj: Cruce Albastră (CA) — dus-întors pe același traseu

📏

Distanță

17,81 km

⏱️

Durată

~6h 34'

⭐

Dificultate

Mediu

🏔️

Altitudine max.

1.369 m

🧭

Marcaj

Cruce Albastră

📅

Sezon

mai – oct

🔄 Tip traseu Dus-întors (același marcaj)

🧗 Dificultate Mediu ★★★☆☆

📈 Altitudine maximă 1.369 m (Vf. Dâmbău — cel mai înalt din Trascău)

📉 Diferență de nivel 1.016 m (dus)

💧 Surse de apă Refugiul Săruni (la mijlocul traseului)

🏕️ Cabane / refugii Refugiul Săruni — singurul din Trascău

🌲 Sezon recomandat mai – octombrie

👥 Participanți Vasile, Bucur, Doina, Tibi, Erika și Toni

📍 Coordonate start 46°07'11.5"N 23°13'28.9"E

⬇ Descarcă Track GPX (Wikiloc)

---

Despre traseu

Traseul Zlatna – Vârful Dâmbău este o drumeție aparte în peisajul Munților Trascău. Spre deosebire de traseele din nordul masivului — cu pereți calcaroși, chei spectaculoase și cetăți medievale — sudul Trascăului, zona Dâmbăului, este un munte mai intim, mai tăcut, mai nordic ca spirit: păduri dese de fag, poieni largi cu priveliști spre Apuseni și o creastă lungă care urcă lent dar constant spre cel mai înalt punct din tot masivul. Nu există abrupturi, nu există sectoare tehnice — există în schimb o continuitate a urcușului care te obosește pe nesimțite și o răsplată pe măsură: o panoramă la 1.369 m care, în zile senine, cuprinde Munții Retezat, Parâng și chiar Făgărașul la orizont.

Orașul Zlatna de unde pornești are el însuși o poveste remarcabilă: cunoscut în antichitate sub numele de Ampelum sau Auraria Minor, a fost cel mai important centru al exploatărilor aurifere din Dacia romană, ridicat la rang de municipium în vremea împăratului Septimius Sever (193–211 d.Hr.). Turnul înalt al fostului combinat de cupru, vizibil din toate colțurile orașului și de pe culmile muntelui, este cicatricea secolului XX pe obrazul unui loc cu 2.000 de ani de istorie.

Zlatna — orașul aurifer de la poalele Dâmbăului, poarta de intrare în Țara de Piatră (Apuseni)

Traseul pe Cruce Albastră pornește din centrul orașului Zlatna, trece podul peste Valea lui Lal și urcă constant spre nord-vest, trecând prin mai multe poieni și culmi împădurite. Drumul este accesibil pentru drumeți cu experiență minimă, dar diferența de nivel de 1.016 m nu trebuie subestimată. Plecați devreme dimineața pentru a prinde vremea bună pe vârf și pentru a evita caniculele de după-amiază vara.

Primii pași pe CA — ieșire din Zlatna

Păduri de fag dense — coloana vertebrală a acestui traseu

Descrierea traseului pas cu pas

1. Zlatna → Poiana cu crucea → Colțu' lu' Blaj  (0 – 1 oră)

Traseul pornește din centrul orașului Zlatna, de pe coordonatele 46°07'11.5"N 23°13'28.9"E, urmând marcajul Cruce Albastră. Treceți podul peste Valea lui Lal și urmați un drumeag care urcă spre o primă poiană unde se află o cruce de piatră — un reper ușor de identificat. Un stâlp indicator anunță varianta PA (Punct Albastru) spre Colțu' lu' Blaj, peretele de cățărare de lângă Pârâul Bârnii, frecventat de alpiniști. Continuați pe CA, ignorând devierile spre dreapta. Priveliștea spre orașul Zlatna și spre turnul înalt al fostului combinat de cupru — vizibil de la kilometri distanță — se îmbunătățește rapid cu câștigul de altitudine.

Primele poieni — cu turnul din Zlatna vizibil în vale, spre est

2. Urcuș continuu → Dealul Budenilor → Dâmbu Arsurilor  (1 – 2,5 ore)

Traseul continuă prin pădure în urcuș constant, cu pante moderate dar neîntrerupte. Succesiunea de poieni — Dealul Budenilor, Dâmbu Arsurilor — oferă pauze naturale ale vegetației și priveliști spre vest: Depresiunea Abrudului, Munții Bihor cu Cucurbăta Mare (1.849 m) și Piatra Grăitoare. Spre nord-vest, în zile clare, se poate distinge zona auriferă Roșia Montană – Roșia Poieni. Această secțiune a traseului, cu panta moderată și umbra fagilor, este cea mai relaxantă și mai frumoasă din punct de vedere al peisajului de pădure.

Urcuș prin fagete — lumina filtrată prin coroana copacilor

Poienile de pe traseu — priveliști largi spre Munții Bihor

3. Poienile Negrileasei → Intersecție cu Banda Albastră → Refugiul Săruni  (2,5 – 3,5 ore)

Continuând urcușul, ajungeți la Poienile de la Negrileasa — un loc de belvedere excelent — unde traseul CA se intersectează cu Banda Albastră, traseul de creastă principal al Trascăului. Mergeți în continuare pe ambele marcaje (CA + BA) pe Culmea Dâmbăului printr-o pădure splendidă, plină de leurcă primăvara — un miros de care vă veți aminti mult timp.

La intersecția marcată cu Punct Roșu (PR), lăsați CA pentru câteva minute și urmați PR spre Refugiul Săruni, aflat în imediata apropiere — singura cabană-refugiu din Munții Trascău și singurul loc cu apă potabilă pe tot parcursul traseului. Poposiți, mâncați, faceți plinul de apă. Refugiul este o construcție simplă, cu grad redus de confort, dar ofertant în caz de intemperii.

Refugiul Săruni — singurul adăpost turistic din Munții Trascău, punct de apă și popas la jumătatea drumului

4. Refugiul Săruni → Platoul Dâmbău → Vârful Dâmbău 1.369 m  (3,5 – 4,5 ore)

De la refugiu, reveniți pe CA și continuați urcarea. Traseul iese din pădure pe Platoul Dâmbău, o suprafață deschisă la 1.200–1.300 m altitudine, cu iarbă și ferigi. De aici înaintați circa 15 minute spre nord până la stana din apropiere — un alt reper clar. Atenție: traseul CA continuă sub vârful Dâmbău spre Zlatna (coborâre), deci pentru a ajunge pe vârf trebuie să faceți o scurtă deviație nemarcată spre dreapta, de circa 200–300 m, bine vizibilă ca potecă bătătorită.

La 1.369 m altitudine, Vârful Dâmbău este cel mai înalt punct din Munții Trascău și un important punct de belvedere. Panorama este excepțională: spre vest — Depresiunea Abrudului și Munții Bihor; spre nord — Detunata Goală și Detunata Flocoasă, Vârful Geamăna; spre est — Munții Făgărașului cu crestele lor înzăpezite; spre sud — Munții Metaliferi și conul vulcanic al Jidovului. Sub vârf, pe versantul estic, se află Peștera Dâmbău (intrarea la 1.355 m altitudine), cu galerii de 1.200 m lungime — accesibilă doar câțiva metri, blocată de un grilaj metalic.

Platoul Dâmbău — ultimii pași înainte de vârf, cu cerul deschis și priveliști spre toate punctele cardinale

Vârful Dâmbău — 1.369 m, cel mai înalt punct al Munților Trascău. Panoramă completă spre Apuseni, Retezat și Făgăraș

5. Vârful Dâmbău → Refugiul Săruni → Zlatna (retur)  (4,5 – 6,5 ore)

Coborârea se face pe același marcaj CA, în sens invers. De pe vârf, reveniți pe platou și pe creastă, urmând marcajele spre refugiu. De la Refugiul Săruni, coborârea continuă prin pădure spre poienile de pe traseu și înapoi spre Zlatna. Deși traseul este același, coborârea aduce alte priveliști: în dreapta, pe toată durata drumeției, creasta Munților Făgărașului se profilează la orizont — un tablou de carte poștală care compensează efortul ultimelor ore. Atenție la coborâre — pantele pe sectoarele cu sol umed pot fi alunecoase, mai ales în condiții de ploaie.

Panoramă spre vest — Munții Bihor și Depresiunea Abrudului

Spre est — creasta Munților Făgărașului la orizont, vizibilă în zile senine

Harta traseului

Track GPS: Descarcă fișierul GPX (Wikiloc)

Cum ajungi la punctul de start

Itinerariu auto: Alba Iulia → Zlatna

Din Alba Iulia urmați DN74 spre vest pe Valea Ampoiului, prin Meteș și Presaca Ampoiului, până în Zlatna — aproximativ 37 km, 40–50 minute. Din Cluj-Napoca, distanța este de aproximativ 110 km via Turda și Aiud, sau via Câmpeni pe DN75. Parcarea se face în centrul orașului Zlatna, de unde pornește traseul marcat cu CA.

O altă variantă de acces pentru a scurta traseul: din Feneș (sat de lângă Zlatna) pe drumul forestier al Văii Feneș, până în Feneșasa. De acolo, traseul CA vă întâmpină și distanța spre vârf se reduce considerabil.

📍 Coordonate start (Zlatna): 46°07'11.5"N 23°13'28.9"E

Priveliști de pe traseu spre zona Zlatnei, Munții Metaliferi și conul vulcanic al Jidovului

Sfaturi practice

• 💧 Apă: Singura sursă de apă pe traseu este Refugiul Săruni, la mijlocul drumului. Porniți cu minimum 2 litri pe persoană din Zlatna.
• 🏕️ Refugiul Săruni: Singurul adăpost din Munții Trascău. Este o construcție simplă, cu grad redus de confort — util în caz de intemperii. Nu așteptați servicii de cabană.
• 🗺️ Devieri de traseu: Vârful Dâmbău nu este semnalizat direct de pe CA — trebuie să îl căutați activ după ce ieșiți din pădure pe platou. Fără vizibilitate, poate fi greu de găsit.
• ⚠️ Pericole: Pantele pot fi alunecoase pe ploaie. Zona sub vârf conține avene (peșteri verticale) — nu vă aventurați în afara potecii. Urși prezenți în zonă.
• 🥾 Echipament obligatoriu: Bocanci impermeabili, bețe de trekking (coborâre cu diferență de nivel mare), pelerina de ploaie, lanternă, hrană pentru o zi.
• 🌦️ Vreme: Furtunile de după-amiază sunt frecvente vara. Plecați la primele ore ale dimineții pentru a fi pe vârf înainte de prânz. Verificați prognoza meteo cu o zi înainte.
• 📶 Semnal telefon: Bun în Zlatna; parțial sau absent pe sectoarele de pădure; bun pe platoul Dâmbău și pe vârf.
• 🐕 Cu câine: Da, traseul este prietenos pentru câini — lipsesc sectoarele tehnice și cheile înguste.
• 🔭 Vizibilitate: Cel mai bun punct de belvedere din Trascău. Pentru panorame maxime alegeți zile cu cerul senin, dimineața devreme.

Date tehnice

Lungime totală	17,81 km (dus-întors)
Durată estimată	6h 30' – 7h (mers efectiv)
Altitudine minimă	~420 m (centrul Zlatnei)
Altitudine maximă	1.369 m (Vf. Dâmbău — cel mai înalt din Trascău)
Diferență nivel (dus)	+1.016 m
Dificultate	Mediu
Tip traseu	Dus-întors
Marcaj	Cruce Albastră (CA) pe tot traseul
Starea marcajelor	Bună
Obiective pe traseu	Poiana cu crucea · Dealul Budenilor · Poienile Negrileasei · Refugiul Săruni · Vf. Dâmbău · Peștera Dâmbău (exterior)

---

📷 Zlatna – Vârful Dâmbău / Galerie foto

Variante alternative

Pentru un circuit mai interesant, traseul poate fi parcurs pornind din Feneșasa (sat lângă Zlatna), urcând pe CA până pe vârf și coborând pe Triunghi Albastru (TA) tot spre Feneșasa — un circuit de aproximativ 13 km care evită repetarea aceluiași drum. Drumul de acces în Feneșasa este asfaltat parțial și pietruit — poate fi parcurs și cu mașini cu gardă joasă, cu atenție.

O altă combinație valoroasă este adăugarea Vârfului Părăginoasa (1.292 m), accesibil pe o deviere de pe CA în zona Poienilor Negrileasei. Adaugă circa 1–1,5 ore și un vârf suplimentar cu panoramă proprie spre Munții Metaliferi.

Iarna, traseul Zlatna – Vârful Dâmbău poate fi parcurs cu echipament adecvat (colțari, bețe, îmbrăcăminte de iarnă) — lipsa sectoarelor tehnice îl face accesibil. Peisajul cu zăpadă pe platoul Dâmbău și priveliștile spre creste înzăpezite sunt de neuitat.

Concluzie

Vârful Dâmbău nu este un munte spectaculos la prima vedere — nu are pereți calcaroși verticali, nu are chei dramatice, nu are cetăți medievale. Are în schimb ceva mai rar: liniște, aer curat și una dintre cele mai generoase panorame din Apuseni. Este muntele care te obosește fără să te sperie, care îți oferă timp să gândești în timp ce pășești prin fagete și poieni, și care, la capătul urcușului, te răsplătește cu un orizont care cuprinde jumătate din Carpați. Merită.

Îl recomand oricui vrea să bifeze acoperișul Trascăului, dar mai ales celor care caută liniștea unui munte mai puțin umblat, departe de aglomerația traseelor din nordul masivului. Plecați devreme, luați apă suficientă, și nu ratați povestea de la Refugiul Săruni — singurul refugiu din Munții Trascău merită o vizită chiar și numai pentru că există.

---

Distribuie pe:

---

Citeşte mai mult >