Crucea Albă → Poteca Pisicii → Vârful Domogled → Peștera Soroniște
principalele obiective al zilei
Un traseu complet prin Rezervația Naturală Domogled, cu Grota lui Șerban, creasta îngustă a Potecii Pisicii și o deviere nemarcată spre una dintre cele mai spectaculoase și mai puțin vizitate peșteri din Munții Mehedinți.
Traseul spre Vârful Domogled pe la Crucea Alba, este unul din cele mai populare din Munții Mehedinți. Bineînțeles că traseul poate fi făcut și în sens invers, dar eu prefer ca pantele mai abrupte să le fac în urcare, mai ales Poteca Pisicii, unde stâncile pot fi alunecoase când sunt umede. La inceput traseul până la Crucea Alba merge în paralel cu traseul marcat cu TA spre vârful Șușcu, și cu traseul CA ce duce spre Poiana Mușuroaie, traseul marcat cu TR ne însoțește până pe vârful Domogled apoi coboară spre Poiana Mușuroaie. Pe vârful Domogled am mai urcat în urma cu 5 ani, doar ca atunci fiind destul de frig nu am vizitat Grota lui Șerban sau Peștera Soroniște, care este de altfel și principalul obiectiv al drumeției noastre.
(deviere nemarcata spre Peștera Soroniște)
marcaj: Bandă Galbenă
Bandă Galbenă (traseul nr. 18) — stare foarte bună
Rezervația Naturală Domogled este parte din Parcul Național Domogled, Valea Cernei, una din cele mai vechi arii protejate din România, înființată în 1932. Masivul Domogled, cu cele două vârfuri gemene, Domogledul Mic la 1.099 m și Domogledul Mare la 1.105 m, domină Băile Herculane din nord și oferă una dintre cele mai spectaculoase priveliști spre stațiune. Flora este excepțională: pinii negri de Banat (Pinus nigra subsp. banatica) cresc aici pe stâncile calcaroase la altitudini la care nu se mai regăsesc în altă parte din Europa. Rezervația adăpostește și specii de orhidee rare, liliac sălbatic și o serie de endemisme carpato-balcanice.
Descrierea traseului: pas cu pas
Traseul este un semicit de 12,37 km, cu intrarea și ieșirea pe DN67D la puncte diferite. Urcăm pe marcajul Bandă Galbenă (nr. 18), coborâm pe același marcaj prin Cheile Feregari, cu o deviere nemarcată spre Peștera Soroniște intercalată pe coborâre. Prefer întotdeauna pantele mai abrupte la urcare, nu la coborâre, și Poteca Pisicii confirmă că regula aceasta are sens.
Track GPS: Băile Herculane → Crucea Albă → Poteca Pisicii → Vârful Domogled → Peștera Soroniște → Cheile Feregari
1. Start — intrarea pe marcajul BG DN67D · ~200 m altitudine · parcare pe marginea drumului
Plecăm de pe DN67D de la intrarea traseului Crucea Albă. Poteca urcă în zigzag pe o potecă lată, bine marcată cu Bandă Galbenă. Primii pași prin pădure ne întâmpină cu un covor de flori de primăvară: toporași (Viola odorata) mov-violet în marginea potecii, primele semne că am ales bine ziua. Marcajul este clar de la început, nu există risc de rătăcire pe această porțiune.
2. Punct de belvedere Crucea Albă ~45 minute de la start
Urcăm constant și ajungem la Crucea Voinicului, un reper tradițional al traseului. Puțin mai sus, înainte de Crucea Albă, un punct de belvedere deschide prima panoramă spre Valea Cernei și spre Munții Mehedinți din față. Un indicator bine plasat ne avertizează că mulți drumeți greșesc și apucă pe poteca din dreapta, spre Crucea Albă se merge pe poteca din stânga.
3. Crucea Albă, primul punct de belvedere major ~1h de la start · vedere spre Băile Herculane și Valea Cernei
Crucea Albă se află pe o proeminență calcaroasă cu vedere directă spre Băile Herculane, stațiunea așezată în cotul văii, cu dealurile Munților Mehedinți în spate. La circa 5 minute după ce trecem de Crucea Albă, poteca se bifurcă din nou: pe stânga continuă traseele marcate cu Triunghi Albastru spre Vârful Șușcu și cu Cruce Albastră spre Poiana Mușuroaie, iar pe dreapta o luăm spre Grota lui Șerban pe un urcuș mai abrupt. Înainte de Crucea Alba găsim o zonă de risc, asigurată cu cablu. dar nu te speria, ai nevoie doar de un pic de atenție.
La 5 minute după Crucea Albă: stânga spre Vârful Șușcu și Poiana Mușuroaie, dreapta spre Grota lui Șerban.
4. Grota lui Șerban deviere scurtă de pe marcaj · 15 m urcare abruptă · peșteră uscată, 86 m lungime
Grota lui Șerban, denumită și Peștera de sub Vârful Șerban, este situată sub vârful cu același nume. Numele vine de la un haiduc local care folosea adăpostul natural ca ascunzătoare. Peștera este uscată, cu o lungime de 86 de metri, accesibilă fără echipament special până în primele galerii. Cei 15 metri de urcare pe stâncă până la intrare sunt anevoioși, dar merită. Înăuntru, ochiul se obișnuiește repede cu lumina lanternei și găsești o liniște completă, altfel greu de atins pe traseele frecventate din Domogled.
5. Flora de primăvară și Pinul Negru de Banat de la Grota lui Șerban spre Poteca Pisicii
Coborâm din grotă și continuăm pe marcajul BG. Pe stâncile calcaroase din această zonă apar primele tufe de pin negru de Banat (Pinus nigra subsp. banatica), endemism al Munților Cernei și ai Mehedinților. În spate se vede Vârful Șușcu, cel pe care îl vizitasem în iarnă pe un alt traseu.
Simfonia de primăvară pe Poteca Pisicii Flora spectaculoasă a Domogledului
Urcarea timpurie de primăvară în Munții Mehedinți, spre legendarul Vârf Domogled pe Poteca Pisicii, oferă un spectacol botanic greu de egalat, unde covorul forestier și stâncăriile calcaroase prind viață într-o explozie de culori delicate. Încă de la primele pante, pădurea ne întâmpină cu nuanțele vii ale toporașilor (Viola odorata) și ale viorelelor (Scilla bifolia), completate discret de siluetele elegante din Măseaua Ciutei (Erythronium dens-canis). Printre frunzele uscate de pe solul jilav își fac apariția și specii mai neobișnuite, cum este măselarița sau muma-pădurii (Lathraea squamaria), o plantă parazită fascinantă, lipsită de verdele clorofilei, dar cu inflorescențe roz-violacee deosebite. Pe măsură ce poteca lasă în urmă umbra pădurii și trece de bifurcația strategică de la Crucea Albă, relieful devine abrupt și arid. Aici, direct din crăpăturile calcarelor albe, izbucnesc tufele compacte și galbene de băluță sau usturoiță de munte (Draba lasiocarpa) și exemplarele rare de Crucea Voinicului. Peisajul este străjuit de crengile încărcate cu mâțișori pufoși și, mai presus de toate, de siluetele emblematice ale Pinului Negru de Banat (Pinus nigra banatica), o adevărată emblemă a Domogledului, ale cărui rădăcini puternice sfidează gravitația pe versanții verticali, oferind o perspectivă spectaculoasă spre Vârful Șușcu din fundal.
6. Poteca Pisicii creasta îngustă · vedere spre Domogledul Mare și Domogledul Mic · porțiunea cea mai spectaculoasă
Poteca Pisicii este porțiunea care dă caracterul acestui traseu. O creastă îngustă, stâncoasă, cu pini negri proptiti în golul de sub noi și cu priveliști deschise în ambele sensuri, înspre Băile Herculane și înspre creasta Domogledului. Pasul de câteva sute de metri traversează coama aproape fără margini și îmbină adrenalina cu panorama, o combinație greu de găsit pe traseele de sub 1.200 de metri.
Prefer să fac Poteca Pisicii la urcare, nu la coborâre. Stâncile calcaoare devin alunecoase când sunt umede, iar la coborâre psihologia lucrează împotrivă. La urcare, vezi unde calci.
7. Domogledul Mic 1.099 m primul vârf · ~4h de la start
Ajungem pe Domogledul Mic, primul din cele două vârfuri principale. De aici, Domogledul Mare se vede la circa 15 minute distanță de mers, pe aceeași creastă. Între cele două vârfuri, traseul marcat cu Triunghi Roșu vine dinspre Poiana Mușuroaie și urcă în creastă, un punct de conexiune pentru variantele mai lungi ale masivului.
8. Vârful Domogledul Mare 1.105 m punctul culminant al traseului · indicator de trasee
Pe vârful Domogledul Mare găsim indicatorul marcat cu BG și TR. Aici traseul TR se desparte spre Poiana Mușuroaie, noi continuăm pe același marcaj BG spre Cheile Feregari. Vârful este împădurit, vederea nu este la fel de deschisă ca pe Domogledul Mic, dar indicatorul de trasee este bine plasat și nu lasă loc de ambiguitate la direcția de mers.
9. Coborâre spre Cheile Feregari — deviere spre Peștera Soroniște coborâre prin pini negri · deviere nemarcată
Coborârea de pe vârf prin pădure de pin negru începe lin, poteca este bine marcată cu BG și ușor de urmărit. La un moment dat, ne abatem de pe marcaj printr-o deviere nemarcată spre Peștera Mare de la Șoroniște. Din motivele deja menționate, nu ofer detalii despre cum ajungi acolo.
10. Peștera Mare de la Șoroniște obiectivul principal al zilei · deviere nemarcată
Peștera Mare de la Șoroniște este o peșteră verticală complexă din Munții Mehedinți, cunoscută în rândul comunității și sub numele de Gaura Dracului sau Peștera din Domogled. Localizată într-un relief carstic sălbatic și spectaculos, peștera impresionează încă de la primul contact. Intrarea se face printr-un portal monumental, deasupra căruia stâncile masive de calcar se îmbină perfect pentru a forma o boltă naturală de mari dimensiuni.
Primii circa 100 de metri ai cavității sunt accesibili și se parcurg printr-o galerie spațioasă, aerisită, cu lățimi generoase ce variază între 6 și 15 metri, în timp ce înălțimea tavanului oscilează de la un modest 1,5 metri până la deschideri impresionante de 14 metri. Pe măsură ce se înaintează, peisajul subteran devine tot mai dramatic. Galeriile încep să conveargă și se îngustează treptat spre primul puț vertical. Acesta are o adâncime de 31 de metri, este puternic surplombat și comunică, la o distanță de doar 7 metri, cu un al doilea puț adânc. Pentru a ajunge în punctul terminus al acestei zone, celebra Sala cu Prăbușiri, o veritabilă catedrală subterană lungă de 60 de metri, lată de 12 metri și cu o înălțime amețitoare de 60 de metri, parcurgerea traseului este strict condiționată de utilizarea unui echipament tehnic complet de speologie (corzi, blocatoare, coborâtori) și de tehnici specifice de TSA (Tehnica Speologiei Alpine).
Noi nu am coborât dincolo de Puțul nr. 1, deoarece nu aveam la noi echipamentul necesar pentru verticale și nici experiența tehnică cerută de un astfel de aven. Din acest motiv, toate fotografiile realizate în interior și incluse în acest articol surprind doar primele galerii, până la marginea hăului care deschide primul puț. Denumirea alternativă de Gaura Dracului nu este deloc întâmplătoare: ea provine cel mai probabil din cauza aspectului său abrupt și intimidant, a verticalității severe, dar și a ecourilor puternice, aproape ireale, care se propagă din adâncurile misterioase ale masivului de calcar.
Peștera Mare de la Șoroniște - Dincolo de Puțul 1:Ce ascund adâncurile peșterii (Cota -96m)
Pentru speologii experimentați și dotați cu echipament de Tehnica Speologiei Alpine (TSA), aventura continuă în verticală. Primul puț debutează cu o coborâre surplombată de 31 de metri. Chiar lângă el se află Puțul 2, cele două comunicând direct la o distanță de 7 metri sub buzza puțului. Coborârea prin Puțul 1 se face inițial printr-o galerie puternic descendentă (situată în partea dreaptă pe direcția de mers), urmând apoi peretele vestic al maiestuoasei Săli cu Prăbușiri, o catedrală subterană uriașă, lungă de 60 de metri, lată de 12 metri și înaltă tot de 60 de metri.
Explorarea devine și mai tehnică pe peretele nordic al acestei săli. La jumătatea ei, la o cotă de -58 de metri (și la 2 metri deasupra podelei sălii), se deschid două galerii care converg și conduc spre Puțul 3. Aici se coboară o primă verticală de 17 metri până la o platformă comodă, urmată imediat de o a doua verticală de 15 metri, desfășurată de-a lungul unui perete frumos decorat cu formațiuni carstice.
La capătul acestor coborâri se ajunge într-o sală strâmtă, de aproximativ 3 x 3 metri. Din acest punct, singura cale de înaintare este o galerie foarte joasă, care impune parcurgerea târâș. În zona sa terminus, la o adâncime de -94 de metri, speologii au depus eforturi considerabile pentru a decolmata o grămadă masivă de bolovani, reușind să atingă cota maximă de -96 de metri. Deși continuarea peșterii către alte galerii sau puțuri rămâne incertă din cauza blocajelor de stâncă, spectacolul geologic oferit de Șoroniște o consacră drept una dintre cele mai tehnice și fascinante cavități din Munții Mehedinți.
Localizare: județul Mehedinți, zona Băile Herculane / Pecinișca.Altitudine: aproximativ 682 m în fișa speologică; alte surse menționează 630 m.
Dezvoltare: 153 m.
Denivelare: - 96 m.
Importanță: sit arheologic și obiectiv speologic de interes științific.
11. Întoarcere pe marcajul BGcoborâre accidentată.
Revenim pe marcajul BG și continuăm coborârea spre Cheile Feregari. La circa 20 de minute după Domogledul Mare ne intersectăm cu traseul marcat cu Punct Roșu ce vine din Băile Herculane spre Poiana Mușuroaie; un indicator ne spune că mai avem o oră până la ieșire. La intersecție găsim și o masă cu bănci, un loc confortabil de popas.
12. Cheile Feregari coborâre accidentată · loc de adăpost · bolovani prăbușiți · ieșire pe DN67D
Coborârea prin Cheile Feregari este mai accidentată decât urcarea, cu pietriș mărunt pe unele porțiuni care cresc riscul de alunecare. Merită prudență, mai ales pe piatra umedă. La intrarea în chei se vede o stâncă de adăpost și, mai jos, bolovani uriași prăbușiți pe fundul văii, o panoramă geologică impresionantă.
13. Deviere traseu · Ocolire zona populataocolire cartier
La ultimul indicator, înainte de ieșirea pe DN67D, traseul cotește la dreapta, ocolind zona locuită, spre deosebire de varianta mai veche care continua înainte spre fosta fabrică de var. Imi adcu aminte in 2016 cand am coborat pe aici, atunci traseul nu era deviat
14. Ieșire pe DN67Dindicator
Ambele puncte de intrare și ieșire se află pe DN67D, la marginea Băilor Herculane. Dacă veniți cu o singură mașină, cel mai simplu este să o lăsați la punctul de ieșire din Cheile Feregari și să ajungeți pe jos la intrarea traseului Crucea Albă, circa 1,5 km pe DN67D.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumim pentru comentariu îți vom răspunde cât mai curând posibil.